NOȚIUNI

INTRODUCTIVE DE
BIOSTATISTICĂ
1
 CONTINUT!

o Glosar de termeni
o Statistica descriptivă vs. statistica inferențială
o Date și variabile: tipuri și scale de mă sură
o Populație și eșantion
o Metode de eșantionare
 NOTIUNI

o Statistica = domeniu științific care permite studiul fenomenelor, parametrilor

și
caracteristicilor a căror proprietate fundamentală este variabilitatea

 Biostatistica este o ramură a statisticii, specializată în studiul

fenomenelor biologice, inclusiv al celor medicale. Se ocupă de culegerea,
centralizarea şi gruparea datelor, precum şi de prelucrarea şi determinarea
unor parametri sau indicatori statistici pentru descrierea fenomenelor
biomedicale studiate, pe baza evidenţierii unor regularităţi sau
variabilităţi statistice. Totodată aplică şi dezvoltă tehnici statistico-
probabilistice pentru analiza datelor biomedicale.
 NOTIUNI
Unitatea statistică = elementul constitutiv al populației
statistice
Variabila = caracteristică care poate prezenta variaţie de la un
element la altul al unei colectivităţi;
o Datele statistice = valorile observate şi înregistrate ale unei
variabile statistice
o Informaţiile statistice = rezultă din prelucrarea şi analiza
datelor statistice
4

o Estimarea = procesul utilizat pentru determinarea valorii unui

parametru statistic asociat unei populaţii
 DEFINIȚII
o Eșantionul = o colecţie (submulţime) de elemente din populaţie
o Eșantioane dependente (perechi) =
o două eșantioane în care elementele sunt clar perechi (determinarea TAS la
aceiași pacienți la includerea în studiu și respectiv la 6 luni de la inițierea
tratamentului)
o Elementele unui eșantion sunt selectate pentru a se potrivi cu elementele
celui de-al doilea eșantion
o Eșantioane independente (neperechi) = probabilitatea ca un
element să fie inclus în eșantion nu depinde de selecția unui alt
element în cel de-al doilea eșantion
 DEFINIȚII
utilizate pentru a generaliza
Statistica medicală se ocupă de
aplicațiile biostatisticii în medicină rezultatele obținute prin
și științele sănătății, inclusiv studierea unui eșantion la
epidemiologia, sănătatea publică, populația din care acesta a fost
Statistica extras
criminalistica

Descriptivă Inferențială

Tragerea
Prezentarea, - Tabele & concluziilor despre o - Intervale de
organizarea și Grafice populație pe baza încredere / confidență
rezumarea datelor datelor observate - Teste statistice
într-un eșantion
 DESCRIPTIVA VS.
INFERENȚIALA
Descriptiva
o Statistica descriptivă = Statistica
descriptivă este ramura statisticii care
se ocupa cu prezentarea unui set de
date. Prin prezentare se permite
înțelegerea facilă a caracteristicilor
evenimentelor studiate.
Inferențiala
Statistică inferenţială = Totalitatea
testelor statistice folosite cu scopul
de a demonstra existenţa sau
inexistenţa unor legături sau
diferenţe statistic semnificative,
respectiv ştiinţific corecte între
variabilele unui anumit studiu sau
experiment.
 DESCRIPTIVA VS.
INFERENȚIALA
Descriptiva Inferențiala

The prevalence of HDV has not

diminished further in Europe. In blood … However, more HCV/HIV co-
samples collected from HBsAg patients infected patients were engaged in
in 2006– 2007 in Italy, the overall care (93% vs.
prevalence of 87%, p=0.0044), accessed HCV
anti-HD remained 8.1% with no treatment (36% vs. 23%, p<
further reduction compared with 0.0001), and achieved HCV SVR
1997.
14.3%,However,
suggesting
among
the incident
arrival ofcases,
a (31% vs. 21% p=0.0002) compared
newwave oftheHDV-infected
prevalence was to mono-infected patients in the
individuals. DAA era. …
 VARIABILE

o Independente: factorul care

este schimbat de persoana
care face experimentul
o Dependente: factorul care este
mă surat/observat în
experiment
o Constante: factorul care nu-și
schimbă valoarea
 Continue (măsurabile) – iau
orice valoare într-un interval dat

Discrete (numărabile) – iau

Date/Variable valori numere întregi
Tip

Calitative/ Cantitative/
Categorice Numerice

Nominale Interval
Scala de
mă sură

Ordinale Raport
12
 DATE ȘI VARIABILE: TIPURI ȘI
SCALE DE MĂSURĂ
Tip Scala Definție
Calitative Nominală Valorile sunt incluse în categorii sau grupuri pe baza unor
caracteristici comune.
Ordonarea nu are sens.
Poate lua doar 2 valori (ex., prezent/absent, da/nu, etc.)
Dicotomială
Ordinală Valori ordonate după ranguri dar distanța dintre două valori nu
este aceeași pentru oricare două valori.
Se aplică expresii de genul mai mare decât sau mai mic
decât.

Cantitative Interval Intervale ordonate de lungime egală.

Valoarea zero are semnificație. (nu are zero absolut)
Valorile pot fi discrete sau continue.
Raport Intervalele ordonate au lungime egală și raportul dintre
numere
are semnificație.
Există zero absolut. 15
 VARIABILE CANTITATIVE

Interval Raport

Intervale ordonate Intervale ordonate

Lungime egală Lungime egală
Zero arbitrar Zero absolut
- 30° este cu 20° - 40 kg este de
mai cald decâ t două ori mai mult
10°, decâ t 20 kg și de 4
dar nu este de 3 ori mai cald decâ t ori mai mult decâ t
10° 10 kg
- 0° e temperatura de îngheț - 0 kg ?
 SERII STATISTICE
După numărul de variabile:
o uni- (o variabilă )
o bi- (două variabile)
o tri- (trei variables)
o multi- (>3 variables)

După tipul variabilei:

o -dimensional (doar pentru variabilele cantitative)
o -variată
 SERII STATISTICE
Univariată

Gen F M M F F M F
Bivariată & Unidimensională

Gen F M M F F M F
PAS (mmHg) 120 160 180 210 150 100 110

Multivariată & Tridimensională

Gen F M M F F M F
PAS (mmHg) 120 160 180 210 150 100 110
Zile spitalizare 5 4 3 5 1 2 4

PAD (mmHg) 75 50 65 100 80 52 70 19

POPULAȚIE VS. EȘANTION

Copii obezi cu vârstă între

12 și 14 ani

Copii obezi cu vârstă

între 12 și 14 ani care s-
au prezentat în perioada
Ianuarie – Iulie 2020 la
Clinica Pediatrie 1 pentru
consult de specialitate
 POPULAȚIA STATISTICA
o mulţime de elemente (obiecte sau subiecţi) care au anumite însuşiri (atribute
sau caracteristici) comune, care formează obiectul unei analize statistice
o Talia sau volumul populației = numă rul elementelor populaţiei
o Unitatea statistică = un element al populației

Exemple:
o un grup de pacienţi
o o mulţime de obiecte
o un grup de fenomene sau evenimente …
Măsurarea nivelului seric al Colesterolului la pacienții cu infarct
miocardic acut

Populați Toți pacienții diagnosticați cu infarct

a miocardic acut

teoretică Pacienții cu infarct miocardic acut internați în

2020 la Clinica de Cardiologie II

Populația
țintăEșantionul
O parte a populației țintă
 DE CE SE ALLEGE UN
ESANTION?
1. Eșantionul se poate evalua mai repede decât populația.
2. Evaluarea unui eșantion este mai ieftină comparativ cu studierea întregii
populații.
3. Studiul întregii populaţii poate determina distrugerea ei.
4. Rezultatele obținute pe eșantion sunt adesea mai precise comparativ cu
rezultatele obținute pe populație.
5. Prin extragerea corectă a participanţilor la studiu dintr-o populaţie specifică ,
cercetă torul poate analiza eşantionul şi realiza inferenţe despre caracteristica
studiată a populaţiei.
 METODE DE EȘANTIONARE

 Probabilistică: fiecare unitate din  Non-probabilistică: unele unită ţi

populaţie are o şansă mai mare ale populaţie nu au nici o şansă
de zero de a fi selectată şi inclusă de a fi selectate şi incluse în
în eşantion
eşantion 1. Eșantionare convenientă
1. Eșantionare simplu randomizată 2. Eșantionare de tip bulgăre de
2. Eșantionare sistematică ză padă
3. Eșantionare stratificată 3. Eșantionare deliberată
4. Eșantionare de tip cluster
EȘANTIONAREA
PROBABILISTICĂ
Fiecărui individ i se
asignează un
număr și se
utilizează un proces
automat de
selectare a
numerelor pentru a
fi incluse în
eșantion

Eșantionare simplu randomizată

 EȘANTIONARE SIMPLU
RANDOMIZATĂ
o Subiecţi extraşi la întâ mplare din
populaţia statistică
o Fiecare subiect are aceiaşi şansă de a fi inclus în
eşantion
o Tabele cu numere randomizate
o Generareaaleatorieaunuisetdenumere discrete
o Folosirea funcţiilor Excel pentru
generarea
numerelor randomizate (RANDBETWEEN)
EȘANTIONAREA
PROBABILISTICĂ
Se alege pentru a fi
inclus în eșantion tot al
k-lea individ.
Pentru N = 2000
Eșantionul trebuie să
aibă 5%×2000 = 100 →
k= 2000/100 = 20
Tot al 20lea individ va
Eșantionare fi inclus în eșantion
sistematică
 EȘANTIONARE SISTEMATICĂ

o Este selectat pentru a fi inclus în eşantion fiecare al Populația

k-lea element din structura de eşantionare
o Numă rul k se obţine împă rţind talia populaţiei la
talia dorită a eşantionului
o Populaţie de 10000 – eşantion de 1000: k = 10
o Se selectează prin randomizare punctul de start
(0 - 9) Eșantionul (tot al treilea din
individ)
o Nu este indicat să fie folosită atunci câ nd în
structura de eşantionare ar putea apare o
periodicitate
 EȘANTIONAREA
PROBABILISTICĂ
Cunoscută și sub denumirea “random quota
sampling”
Populația este divizată în grupuri mici (ex., sex, clase de
vârstă, etnie, etc.) care nu se suprapun.
Se extrage aleator din fiecare grup câte un eșantion.

Eșantionare
stratificată

10/
 EȘANTIONARE STRATIFICATĂ

o Se împarte populaţia în mai multe

subgrupe relevante numite straturi
o Seconstituie eşantionul
prin
extrageri aleatoare din straturi
o Fiecare strat trebuie să fi
reprezentat în eşantion în funcţie
de importanţa sa în populaţie
 EȘANTIONAREA
PROBABILISTICĂ
Cluster = arie delinitată geografic
Selectarea randomizată a clusterilor +
Selectare randomizată a participanților din
fiecare cluster selectat anterior.

Eșantionare de
tip cluster

10/13/2020
 EȘANTIONARE DE TIP
CLUSTER
o Procedeu în două etape
o se împarte populaţia în clusteri
o se selectează aleator o submulţime de clusteri
o se selectează prin metoda simplu randomizată un
numă r de itemi din fiecare cluster selectat anterior
o În mod obişnuit alegerea clusterilor se
bazează pe criterii geografice, iar acest
procedeu este aplicat în special în studiile
epidemiologice.
 EȘANTIONAREA NON-
PROBABILISTICĂ
o Convenienta:
o Participanţii sunt selectaţi doarece sunt accessibili

o Relativ uşor

o Bulgărele de zăpadă:
o Subiecţii incluşi în studiu vor aduce alţi potenţiali
participanţi (ex. membrii ai
aceluiaşi grup, activităţi comune, etc.)
o Deliberat
o Grup de tehnici de eşantionare care au la bază gâ ndirea
cercetă torului (ex.

eșantionarea cu variație maximă, eșantionarea omogenă,

eșantionarea cazurilor comune, eșantionarea cazurilor extreme,
eșantionarea realizată de experți)
EȘANTIONAREA NON-
PROBABILISTICĂ
Bulgăre de ză padă

Convenientă
 EȘANTIONAREA NON-
PROBABILISTICĂ

DELIBERAT
happy emoticon ---- n=3
EȘANTIONARE ALEATORIE/RANDOMIZATĂ VS. ASIGNARE
ALEATORIE
Eşantionare aleatorie

Populație Eșantion

Tratamen
t
Asignare
aeatorie
Control
Eșantion
IMPORTANȚA TIPULUI
VARIABILEI
Tipul variabilei

Metoda
descriptivă

Metoda
inferențială
 Identificarea corectă a variabilelor investigate permite analiza statistică corectă .
 Dacă e posibil colectă m date cantitative.
 Transformarea datelor cantitative în calitative se face cu pierdere de informație.
 Scopul statisticii descriptive este de a prezenta realitatea statistică .
 Scopul statisticii inferențiale este de a concluziona existența sau nu a diferenței
semnificative statistic.
 În cercetarea medicală evaluă m eșantionul pentru a identifica ce se întâ mplă în
populație. Doar eșantionul corect selectat din populație (eșantion reprezentativ)
permite extrapolarea rezultatelor obținute pe eșantion la nivelul populației.

39