Analiza computerizată a datelor în

cercetarea psihologică
Curs 3
 Teste parametrice vs. nonparametrice
Teste parametrice

Scala de măsură: de interval/ raport

- Nu presupune categorii (ex., gen masculin/ feminin),
niveluri, ranguri (ex. scăzut/ridicat)

Datele din eșantion (BD) sunt normal distribuite.

 Teste parametrice
Respectarea primei condiții
(scala de măsură):

DA (interval) 3. NU (ordinală)

Verificăm a doua condiție Test

(normalitatea datelor) nonparametric

1. Îndeplinită 2. Neîndeplinită

Test parametric Test nonparametric

Teste statistice pentru verificarea relațiilor
comparative
 Metode statistice de analiză a datelor

Tipul eșantioanelor

Independente Perechi

Compararea rezultatelor unor Compararea rezultatelor acelorași

grupe diferite de participanți participanți la două variabile diferite
la aceeași variabilă

Compararea rezultatelor acelorași

participanți la o singură variabilă, evaluată
în două momente diferite (test/retest)
 Tipuri eșantioane

• Compararea rezultatelor participanților de gen masculin cu cele ale

participanților de gen feminin la variabila nivel depresie. independente

• Compararea stării afective a participanților înainte și după

expunerea la un film cu valență negativă. perechi

• Compararea rezultatelor participanților la variabilele depresie și

anxietate. perechi

• Compararea rezultatelor obținute de participanții din clasa a IX-a, cu

cele ale rezultatelor obținute de participanții din clasele a X-a și a
XI-a la variabila performanță școlară.
independente
 Variabile independente vs. dependente

Variabila pe baza căreia se Variabilă de grup

stabilesc grupe diferite de sau
participanți Variabilă independentă

Variabila pe baza căreia se Variabilă testată

sau
compară grupurile Variabilă dependentă

Ex.: Comparați rezultatele subiecților din mediul rural cu ale

celor din mediul urban la variabila toleranță la incertitudine.
 Variabile independente vs. dependente
Grupul 1
Comparați rezultatele subiecților cu vârsta de 5 ani cu cele
ale subiecților cu vârsta de 7 ani la variabila empatie.
Grupul 2 VD

Comparați rezultatele subiecților din anul I de studiu cu cele

ale subiecților din anul II și III, la variabila încredere în sine.

Comparați rezultatele subiecților cu nivel scăzut, mediu și

ridicat al generozității la variabila implicare în activ. de
voluntariat.
 Eșantioane perechi

Numărul de situații

2 Minim 3

Scala de măsură + normalitatea datelor ambelor variabile

De interval și date Ordinală și/ sau date care nu De interval și date Ordinală și/ sau date care
normal distribuite sunt normal distribuite normal distribuite nu sunt normal distribuite

Testul t pentru ANOVA cu

eșantioane Wilcoxon măsurări Friedman
perechi repetate
 Eșantioane independente VI

Numărul de grupuri comparate

2 Minim 3

Scala de măsură a VD + normalitatea datelor VD

De interval și date Ordinală și/ sau date care nu De interval și date Ordinală și/ sau date care nu sunt normal
distribuite

normal distribuite sunt normal distribuite normal distribuite

Testul t pentru One Way

Mann- Kruskal -
eșantioane ANOVA
Whitney Wallis
independente
Testele t
Teste t pentru a compara un eșantion cu o populație

 Comparăm rezultatele persoanelor dintr-un eșantion cu cele ale

unei populații, pentru care cunoaștem media rezultatelor.
Condiții
 se cunoaște media populației

 Scala variabilei: de interval (scor total la un instrument)

Analyze – Compare means – One Sample t test

1
Se scrie media
populației
2
3

5
6
 Media
eșantionului

Media
populației

Grade de
libertate =49

t=-7.39
p<0,001
 Rezolvare
1. Medii Meșantion = 5.64 Mpopulație = 8

2. Ipoteza de nul și de cercetare

H0: Nu există diferențe semnificative între rezultatele subiecților din
eșantion și cele ale subiecților din populație cu media 8, la variabila
suspiciune.
H1: Există diferențe semnificative între rezultatele subiecților din
eșantion și cele ale subiecților din populație cu media 8, la variabila
suspiciune.

3. Valori test t (t, df, p) t(49) = -7.39; p<0,001

4. Concluzie
p<0.05  respingem H0, acceptăm H1  Există diferențe semnificative
între rezultatele subiecților din eșantion și cele ale subiecților din populație
cu media 8, la variabila suspiciune, în sensul că rezultatele subiecților din
eșantion sunt semnificativ mai mici.
 Teste t pentru eșantioane perechi

Comparăm rezultatele aceluiași grup de participanți la două variabile

diferite sau la aceeași variabilă măsurată în momente temporale diferite

Condiții
 Avem doar două situații (variabile/ momente temporale)
 Scala variabilelor: de interval (scor total la un instrument)

 Ambele variabile sunt normal distribuite

Analyze – Compare means – Paired Sample t test

 Eșantioane perechi

Numărul de situații

2 Minim 3

Scala de măsură + normalitatea datelor ambelor variabile

De interval și date Ordinală și/ sau date care nu De interval și date Ordinală și/ sau date care
normal distribuite sunt normal distribuite normal distribuite nu sunt normal distribuite

Testul t pentru ANOVA cu

eșantioane Wilcoxon măsurări Friedman
perechi repetate
1

3 4

5
 Mediile
variabilelor
comparate

Grade de p<0,001
t=-4.68
libertate =49

Se notează: t(49) = -4.68; p<0,001

 Rezolvare
1. Medii Msinceritate = 7.32 Mextraversie = 10.38
2. Ipoteza de nul și de cercetare
H0: Nu există diferențe semnificative între rezultatele
subiecților la variabilele sinceritate și extraversie.
H1: Există diferențe semnificative între rezultatele
subiecților la variabilele sinceritate și extraversie.
3. Valori test t (t, df, p) t(49) = -4.68; p<0,001
4. Concluzie
p<0.05  respingem H0, acceptăm H1  Există
diferențe semnificative între rezultatele subiecților la
variabilele sinceritate și extraversie, în sensul că
rezultatele la variabila sinceritate sunt semnificativ mai
mici decât cele de la variabila extraversie.
 Teste t pentru eșantioane independente

 Comparăm rezultatele unor grupe diferite de participanți la

aceeași variabilă
Condiții
 Avem doar două grupuri de participanți diferiți
 Scala VD: de interval (scor total la un instrument)

 VD normal distribuită

Analyze – Compare means – Independent Sample t test

 test variable: VD
 grouping variable: VI
 Eșantioane independente VI

Numărul de grupuri comparate

2 Minim 3

Scala de măsură a VD + normalitatea datelor VD

De interval și date Ordinală și/ sau date care nu De interval și date Ordinală și/ sau date care nu sunt normal
distribuite

normal distribuite sunt normal distribuite normal distribuite

Testul t pentru One Way

Mann- Kruskal -
eșantioane ANOVA
Whitney Wallis
independente
1

2
4
3

5
6

9
 Mediile grupurilor
comparate

t=3,15 Grade de libertate =41 p=0,003

Se notează: t(41) = 3,15; p=0,003

Testul Levene: p < 0.05  citim valorile testului t (t, p) de pe rândul 2.

p > 0.05  citim valorile testului t (t, p) de pe rândul 1.
 Rezolvare
1. Medii Mridicat = 12.45 Mscăzut = 5.73
2. Ipoteza de nul și de cercetare
H0: Nu există diferențe semnificative între rezultatele subiecților cu nivel
scăzut și ale celor cu nivel ridicat al optimismului la variabila evaluarea
viitorului.
H1: Există diferențe semnificative între rezultatele subiecților cu nivel
scăzut și ale celor cu nivel ridicat al optimismului la variabila evaluarea
viitorului.
3. Valori test t (t, df, p) t(41) = 3,15; p=0,003
4. Concluzie
p<0.05  respingem H0, acceptăm H1  Există diferențe
semnificative între rezultatele subiecților cu nivel scăzut și ale
celor cu nivel ridicat al optimismului la variabila evaluarea
viitorului, în sensul că rezultatele celor cu nivel ridicat sunt
semnificativ mai mari decât ale celor cu nivel scăzut.
 Testul Mann-Whitney

 Comparăm rezultatele unor grupe diferite de participanți la

aceeași variabilă
Condiții
 Avem doar două grupuri formate din participanți diferiți

VD: 1) măsurată pe scală ordinală (niveluri/ ranguri) sau

2) de interval, dar datele nu sunt normal distribuite

Analyze – Non-parametric test – Legacy Dialogs – 2

Independent samples

 test variable: VD
 grouping variable: VI
 Eșantioane independente VI

Numărul de grupuri comparate

2 Minim 3

Scala de măsură a VD + normalitatea datelor VD

De interval și date Ordinală și/ sau date care nu De interval și date Ordinală și/ sau date care nu sunt normal
distribuite

normal distribuite sunt normal distribuite normal distribuite

Testul t pentru One Way

Mann- Kruskal -
eșantioane ANOVA
Whitney Wallis
independente
1

2 6

7
4
 Mediile rangurilor
grupurilor comparate

U = 72, p < 0.001

 Rezolvare
1. Medii Mmasculin = 34.73 Mfeminin = 15.50
2. Ipoteza de nul și de cercetare
H0: Nu există diferențe semnificative între rezultatele subiecților de gen
masculin și cele ale subiecților de gen feminin la variabila dominare.
H1: Există diferențe semnificative între rezultatele subiecților de gen
masculin și cele ale subiecților de gen feminin la variabila dominare.

3. Valori statistice U = 72, p < 0.001

4. Concluzie
p<0.05  respingem H0, acceptăm H1  Există diferențe
semnificative între rezultatele subiecților de gen masculin și cele
ale subiecților de gen feminin la variabila dominare, în sensul că
rezultatele celor de gen masculin sunt semnificativ mai mari
decât ale celor de gen feminin.
 Testul Wilcoxon

Comparăm rezultatele aceluiași grup de participanți la două variabile

diferite sau la aceeași variabilă măsurată în momente temporale diferite

Condiții
 Avem doar două situații (variabile/ momente temporale)
 Variabilele: 1) măsurate pe scală ordinală (ranguri/
niveluri) sau 2) măsurate pe scală de interval, dar nu sunt
normal distribuite sau 3) orice variantă, mai puțin cea în
care ambele sunt măsurate pe scală de interval și sunt
normal distribuite (caz în care folosim testul t pentru
eșantioane perechi).
Analyze – Non-parametric test – Legacy Dialogs – 2
Related samples
 Eșantioane perechi

Numărul de situații

2 Minim 3

Scala de măsură + normalitatea datelor ambelor variabile

De interval și date Ordinală și/ sau date care nu De interval și date Ordinală și/ sau date care
normal distribuite sunt normal distribuite normal distribuite nu sunt normal distribuite

Testul t pentru ANOVA cu

eșantioane Wilcoxon măsurări Friedman
perechi repetate
1

5 6

7
 Mediile
variabilelor
comparate

Z = -5.52, p < 0.001

 Rezolvare
1. Medii Mlab.em = 12.52 Minh = 8.74
2. Ipoteza de nul și de cercetare
H0: Nu există diferențe semnificative între rezultatele
subiecților la variabilele inhibiție și lab. emoțională.
H1: Există diferențe semnificative între rezultatele
subiecților la variabilele inhibiție și lab. emoțională.
3. Valori statistice Z = -5.52, p < 0.001
4. Concluzie
p<0.05  respingem H0, acceptăm H1  Există
diferențe semnificative între rezultatele subiecților la
variabilele inhibiție și lab. emoțională, în sensul că
rezultatele la variabila inhibiție sunt semnificativ mai
mici decât cele de la variabila lab. emoțională.
 Testul Chi-Square

 Comparăm frecvențele teoretice cu frecvențele observate, pentru o variabilă.

Analyze – Non-parametric test – Legacy Dialogs – Chi-Square

 Frecvențe Frecvențe
observate așteptate

Chi sq = 0.16, p = 0.923

 Rezolvare
1. Frecvențe teoretice și observate
Fr. obs: st. primare = 16, st. medii = 16, st. superioare = 18
Fr. teoretice: 16.7
2. Ipoteza de nul și de cercetare
H0: Nu există diferențe semnificative între frecvențele teoretice și
cele observate, la variabila nivel studii.
H1: Există diferențe semnificative între între frecvențele teoretice și
cele observate, la variabila nivel studii.

3. Valori statistice Chi = 0.16, p = 0.923

4. Concluzie
p>0.05  acceptăm H0, respingem H1  Nu există diferențe
semnificative între frecvențele teoretice și cele observate, la
variabila nivel studii.
 Analiza de varianță Anova One Way

 Comparăm rezultatele unor grupe diferite de participanți la

aceeași variabilă
Condiții
 Avem cel puțin 3 grupuri formate din participanți diferiți
VD: măsurată pe scala de interval (scor total la un
instrument), normal distribuită

Analyze – Compare means – One Way Anova

 Dependent list: VD
 Factor: VI
 Eșantioane independente VI

Numărul de grupuri comparate

2 Minim 3

Scala de măsură a VD + normalitatea datelor VD

De interval și date Ordinală și/ sau date care nu De interval și date Ordinală și/ sau date care nu sunt normal
distribuite

normal distribuite sunt normal distribuite normal distribuite

Testul t pentru One Way

Mann- Kruskal -
eșantioane ANOVA
Whitney Wallis
independente
1

2 6
4 9

3
5
12

10
7

8 11
 Mediile grupurilor
comparate

F(2; 47) = 11.64, p < 0.001

Diferențele dintre grupuri

 Rezolvare
1. Medii Ms.p = 3 Ms.m = 4.12 Ms.s = 5.61
2. Ipoteza de nul și de cercetare
H0: Nu există diferențe semnificative între rezultatele subiecților cu
studii primare, medii și superioare la variabila resentiment.
H1: Există diferențe semnificative între rezultatele subiecților cu studii
primare, medii și superioare la variabila resentiment.
3. Valori Anova F(2; 47) = 11.64; p < 0,001
4. Concluzie parțială
p<0.05  respingem H0, acceptăm H1  Există dif. semnif. între rez.
subiecților cu studii primare, medii și superioare la var. resentiment.
5. Diferențe dintre medii a. Ms.p – Ms.m = -1.12, p = 0.151
b. Ms.p – Ms.s = -2.61, p < 0.001
6. Concluzie finală c. Ms.m – Ms.s = -1.48, p = 0.027
Între rez. subiecților cu studii primare și medii nu există dif. semnificative
la var resentiment (a). Rezultatele subiecților cu studii superioare sunt
semnificativ mai mari decât ale celor cu studii primare (b) și medii (c).
 Teste parametrice vs. non-parametrice
Analizaţi legătura dintre variabilele …. şi ……
Corelaţia PEARSON sau Corelaţia SPEARMAN

Comparaţi rezultatele subiecţilor la variabilele …. şi ……

TESTUL T PENTRU
EŞANTIOANE sau WILCOXON
PERECHI

Comparaţi rezultatele subiecţilor …. cu ale subiecţilor ….la

variabila…..
TESTUL T PENTRU sau
EŞANTIOANE MANN-WHITNEY
INDEPENDENTE
 Teste parametrice
Analizaţi legătura dintre variabilele …. şi ……
Ambele variabile să fie măsurate pe scale de interval.
Ambele variabile să fie normal distribuite (SW: p>0.05).
Comparaţi rezultatele subiecţilor la variabilele …. şi ……
Ambele variabile să fie măsurate pe scale de interval.
Ambele variabile să fie normal distribuite (SW: p>0.05).

Comparaţi rezultatele subiecţilor …. cu ale subiecţilor ….la

variabila…..
VD să fie măsurată pe scală de interval.
VD să fie normal distribuită (SW: p>0.05).
Teste parametrice vs. non-parametrice

Nerespectarea în totalitate a celor două

condiţii conduce la imposibilitatea folosirii
unui test parametric şi la alegerea testului
alternativ, non-parametric.
 Ce test alegem?
1. Comparaţi rezultatele subiecţilor la variabilele optimism şi
stimă de sine.
Wilcoxon
Optimism – sc. ordinală
Stimă de sine – sc. interval, date normal distribuite

2. Analizaţi legătura dintre variabilele prudenţă şi punctualitate.

Prudenţă - sc. interval, date normal distribuite
Punctualitate - sc. interval, datele nu sunt normal distribuite
Corelaţia Spearman

3. Comparaţi rezultatele subiecţilor din eşantion cu rezultatele

subiecţilor din populaţia cu media 9 la variabila sensibilitate.

Testul t pentru un eşantion

 Ce test alegem?
4. Comparaţi rezultatele subiecţilor cu nivel scăzut al stării
afective pozitive cu ale celor cu nivel mediu şi ridicat, la
variabila altruism. Anova One Way
Altruism – scala de interval
5. Comparaţi rezultatele subiecţilor cu nivel scăzut al experienţei
profesionale cu ale celor cu nivel ridicat la variabila stres.
Stres – scala ordinală
Mann-Whitney
6. Analizaţi legătura dintre variabilele percepţia riscului şi
comportament riscant.
Percepţia riscului - sc. interval, date normal distribuite
Comportament riscant - sc. interval, datele normal distribuite

Corelaţia Pearson
 Ce test alegem?
7. Comparaţi rezultatele subiecţilor la variabilele egoism şi
toleranţă.
Egoism – sc. interval, date normal distribuite
Toleranţă – sc. interval, date normal distribuite

Testul t pentru eşantioane perechi

8. Comparaţi rezultatele subiecţilor cu loc al controlului intern cu
ale celor cu loc al controlului extern la variabila asumarea
responsabilităţilor.
Asumarea responsabilităţilor - sc. interval, date normal distribuite
9. Comparaţi rezultatele subiecţilor de 4 ani cu ale celor de 5 şi 6
ani, la variabila fantezie.
Testul t pentru eşantioane independente
Fantezie - sc. interval

Anova One Way

Doar testele parametrice presupun respectarea celor două
condiţii (scală de interval/ raport, normalitatea datelor).
Verificăm condiţiile, pentru a decide dacă folosim test
parametric sau nu. Testele non-parametrice se folosesc de fiecare
dată când cele două condiţii nu sunt respectate de datele din
analiză.
 Materia pentru parţial

1. Creare baze de date

2. Inventar statistic de bază
3. Corelaţia Pearson
4. Corelaţia Spearman
5. Testul t pentru a compara un eşantion cu o populaţie
6. Testul t pentru eşantioane perechi
7. Testul t pentru eşantioane independente
8. Testul Wilcoxon
9. Testul Mann-Whitney
10. Analiza de varianţă Anova simplă
11. Chi pătrat
 Alte teme discutate, care nu vor fi evaluate la
parţial*

1. Folosirea comenzii Splite file

2. Recodarea variabilelor
3. Calcularea scorului total
 Exerciţii recapitulative pentru parţial
1. Analizaţi legătura dintre variabilele emotivitate şi sensibilitate.
 Emotivitate – scală de interval, p(SW) < 0.001
 Sensibilitate - scală de interval, p(SW) = 0.011
2. Analizaţi legătura dintre variabilele suport parental şi încredere în sine.
 Suport parental – scală de interval, p(SW) = 0.20
 Încredere în sine – scală de interval, p(SW) = 0.20
3. Comparaţi rezultatele subiecţilor din eşantion cu ale subiecţilor din populaţia cu media 15 la variabila omisiuni.
4. Comparaţi frecvenţele observate cu frecvenţele teoretice la variabila nivel emotivitate.
5. Comparaţi rezultatele subiecţilor la variabilele suport parental şi încredere în sine.
 Suport parental – scală de interval, p(SW) = 0.20
 Încredere în sine – scală de interval, p(SW) = 0.20
6. Comparaţi rezultatele subiecţilor la variabilele raţionament verbal şi raţionament non-verbal.
 Raţionament verbal – scală de interval, p(SW) < 0.001
 Raţionament nonverbal – scală de interval, p(SW) < 0.001
7. Comparaţi rezultatele subiecţilor care au primit feedback pozitiv cu ale celor care au primit feedback negativ la variabila încredere în sine.
 Încredere în sine – scală de interval, p(SW) = 0.20
8. Comparaţi rezultatele subiecţilor cu motivaţie intrinsecă cu ale celor cu motivaţie extrinsecă la variabila omisiuni.
 omisiuni – scală de interval, p(SW) = 0.004
9. Comparaţi rezultatele subiecţilor cu emotivitate scăzută cu ale celor cu emotivitate medie şi ridicată la variabila exactitate.

Pentru fiecare exerciţiu, pe baza enunţului şi a precizărilor de sub enunţ, alegeţi testul statistic corespunzător. Căutaţi apoi, pe slide-urile
de mai jos, tabelele corespunzătoare fiecărui exerciţiu şi rezolvaţi-le. Pe slide-ul următor, după tabele, puteţi verifica dacă aţi rezolvat
corect.
1. Analizaţi legătura dintre variabilele emotivitate şi sensibilitate.
 Rezolvare
 Emotivitate – scală de interval, p(SW) < 0.001  variabila nu
este normal distribuită  corelaţia Spearman

r = -0.35
p < 0.001
N = 107

 r<0  relaţie invers proporţională între variabile

 p < 0.05  legătură semnificativă
 r aparţine [0.3; 0.49]  legătură medie
2. Analizaţi legătura dintre variabilele suport parental şi încredere în
sine.
 Rezolvare
 Suport parental – scală de interval, p(SW) = 0.20  variabila este normal
distribuită
 Încredere în sine – scală de interval, p(SW) = 0.20  variabila este normal
distribuită
 corelaţia Pearson

r = 0.97
p < 0.001
N = 107

 r>0  relaţie direct proporţională între variabile

 p < 0.05  legătură semnificativă
 r aparţine [0.5; 1]  legătură puternică
3. Comparaţi rezultatele subiecţilor din eşantion cu ale subiecţilor din
populaţia cu media 15 la variabila omisiuni.
 Rezolvare
 Medie eşantion = 9.52
 Medie populaţie = 15
H0 – Nu există diferenţe semnificative între rezultatele subiecţilor din eşantion
şi rezultatele subiecţilor din populaţia cu media 15 la variabila omisiuni.
H1 – Există diferenţe semnificative între rezultatele subiecţilor din eşantion şi
rezultatele subiecţilor din populaţia cu media 15 la variabila omisiuni.

t(106) = -7.36, p < 0.001

Concluzie: p<0.05  respingem H0, acceptăm H1  Există diferenţe
semnificative între rezultatele subiecţilor din eşantion şi rezultatele
subiecţilor din populaţia cu media 15 la variabila omisiuni, în sensul
că rezultatele subiecţilor din eşantion sunt semnificativ mai mici.
4. Comparaţi frecvenţele observate cu frecvenţele teoretice la
variabila nivel emotivitate.
 Rezolvare
 F obs. em.sc = 30, F obs. em.medie = 28, F obs. em.rid = 36
 F teoretică = 31.3
H0 – Nu există diferenţe semnificative între frecvenţele observate şi
frecvenţele teoretice la variabila nivel emotivitate.
H1 – Există diferenţe semnificative între frecvenţele observate şi frecvenţele
teoretice la variabila nivel emotivitate.

Chi = 1.10, p = 0.57

Concluzie: p>0.05  acceptăm H0, respingem H1  Nu există

diferenţe semnificative între frecvenţele observate şi frecvenţele
teoretice la variabila nivel emotivitate.
5. Comparaţi rezultatele subiecţilor la variabilele suport parental şi
încredere în sine.
 Rezolvare
 Suport parental – scală de interval, p(SW) = 0.20  variabila este normal distribuită
 Încredere în sine – scală de interval, p(SW) = 0.20  variabila este normal distribuită
 Testul t pentru eşantioane perechi
 Medie sp = 105.96
 Medie încredere = 66.31
H0 – Nu există diferenţe semnificative între rezultatele subiecţilor la variabilele suport parental şi încredere în
sine.
H1 – Există diferenţe semnificative între rezultatele subiecţilor la variabilele suport parental şi încredere în sine.
t(106) = 96.49, p < 0.001
Concluzie: p<0.05  respingem H0, acceptăm H1  Există diferenţe semnificative între rezultatele subiecţilor
la variabilele suport parental şi încredere în sine, în sensul că rezultatele la variabila suport parental sunt
semnificativ mai mari.
6. Comparaţi rezultatele subiecţilor la variabilele raţionament
verbal şi raţionament non-verbal.
 Rezolvare
 Raţionament verbal – scală de interval, p(SW) < 0.001  variabila nu este normal distribuită
 Testul Wilcoxon
 Medie r.neg.= 56.59
 Medie r.poz.= 38.88
H0 – Nu există diferenţe semnificative între rezultatele subiecţilor la variabilele raţionament verbal şi raţionament
non-verbal.
H1 – Există diferenţe semnificative între rezultatele subiecţilor la variabilele raţionament verbal şi raţionament non-
verbal.

Z = -5.82, p < 0.001

Concluzie: p<0.05  respingem H0, acceptăm H1  Există diferenţe semnificative între rezultatele subiecţilor la
variabilele raţionament verbal şi raţionament non-verbal, în sensul că rezultatele la variabila raţionament non-
verbal sunt semnificativ mai mici.
7. Comparaţi rezultatele subiecţilor care au primit feedback pozitiv
cu ale celor care au primit feedback negativ la variabila încredere în
sine.
 Rezolvare
 VD: Încredere în sine – scală de interval, p(SW) = 0.20  variabila este normal distribuită
 Testul t pentru eşantioane independente
VI – tip feedback (0 - negativ, 1 – pozitiv)
 Medie fneg = 61.42
 Medie fpoz= 71.68
H0 – Nu există diferenţe semnificative între rezultatele subiecţilor care au primit feedback pozitiv şi
rezultatele sub. care au primit feedback negativ la variabila încredere în sine.
H1 – Există diferenţe semnificative între rezultatele subiecţilor care au primit feedback pozitiv şi rezultatele
sub. care au primit feedback negativ la variabila încredere în sine.
t(105) = -4.28, p < 0.001
Concluzie: p<0.05  respingem H0, acceptăm H1  Există diferenţe semnificative între rezultatele
subiecţilor care au primit feedback pozitiv şi rezultatele sub. care au primit feedback negativ la variabila
încredere în sine, în sensul că rezultatele sub. care au primit feedback pozitiv sunt semnificativ mai mari.
8. Comparaţi rezultatele subiecţilor cu motivaţie intrinsecă cu ale
celor cu motivaţie extrinsecă la variabila omisiuni.
 Rezolvare
 VD: omisiuni – scală de interval, p(SW) = 0.004  variabila nu este normal distribuită
 Testul Mann-Whitney
VI – tip motivaţie (0 - extrinsecă, 1 – intrinsecă)
 Medie m.extr = 65.87
 Medie m.intr= 52.07
H0 – Nu există diferenţe semnificative între rezultatele subiecţilor cu motivaţie extrinsecă şi rezultatele sub. cu
motivaţie intrinsecă la variabila omisiuni.
H1 – Există diferenţe semnificative între rezultatele subiecţilor cu motivaţie extrinsecă şi rezultatele sub. cu
motivaţie intrinsecă la variabila omisiuni.

U=512, z = -1.60, p = 0.110

Concluzie: p<0.05  respingem H0, acceptăm H1  Există diferenţe semnificative între rezultatele subiecţilor
cu motivaţie extrinsecă şi rezultatele sub. cu motivaţie intrinsecă la variabila omisiuni, în sensul că rezultatele
sub. cu motivaţie extrinsecă sunt semnificativ mai mari.
9. Comparaţi rezultatele subiecţilor cu emotivitate scăzută cu ale
celor cu emotivitate medie şi ridicată la variabila exactitate.
 Rezolvare
VI – nivel emotivitate VD – exactitate
 Medie em.sc = 21.56
 Medie em.med = 20.50
 Medie em.rid = 18.11
H0 – Nu există diferenţe semnificative între rezultatele subiecţilor cu emotivitate scăzută, medie şi ridicată la variabila
exactitate.
H1 – Există diferenţe semnificative între rezultatele subiecţilor cu emotivitate scăzută, medie şi ridicată la variabila exactitate.

F(2; 91) = 0.69, p = 0.500

Concluzie: p>0.05  acceptăm H0, respingem H1  Nu există diferenţe semnificative între rezultatele subiecţilor cu
emotivitate scăzută, medie şi ridicată la variabila exactitate.
Mem.sc. – Mem.med = 1.06, p = 1
Mem.sc – Mem.rid = 3.45, p = 0.76
Mem.med – Mem.rid = 2.38, p = 1
Concluzie finală: Nu există diferenţe semnificative între rezultatele subiecţilor cu emotivitate scăzută, medie şi ridicată la
variabila exactitate.
* La parţial, nu vor exista precizările care apar sub fiecare enunţ,
pe pagina cu exerciţii, din acest material.

* La exerciţiul de la Anova simplă, nu există diferenţe între

concluzia finală şi cea parţială, pentru că se acceptă H0. Nu e
tot timpul aşa. Dacă se acceptă H1, în concluzia finală va
trebui să faceţi comparaţii între medii.