Analiza computerizată a datelor

Curs 4
 Ce test alegem?
1. Comparaţi rezultatele subiecţilor la variabilele
optimism şi stimă de sine. Wilcoxon
Optimism – sc. ordinală
Stimă de sine – sc. interval, date normal distribuite

2. Analizaţi legătura dintre variabilele prudenţă şi

punctualitate. Corelaţia Spearman
Prudenţă - sc. interval, date normal distribuite
Punctualitate - sc. interval, datele nu sunt normal distribuite

3. Comparaţi rezultatele subiecţilor din eşantion cu

rezultatele subiecţilor din populaţia cu media 9 la
variabila sensibilitate. Testul t pentru un eşantion
 Ce test alegem?
4. Comparaţi rezultatele subiecţilor cu nivel scăzut al stării
afective pozitive cu ale celor cu nivel mediu şi ridicat,
la variabila altruism. Anova One Way
Altruism – scala de interval
5. Comparaţi rezultatele subiecţilor cu nivel scăzut al
experienţei profesionale cu ale celor cu nivel ridicat la
variabila stres. Mann-Whitney
Stres – scala ordinală
6. Analizaţi legătura dintre variabilele percepţia riscului şi
comportament riscant.
Percepţia riscului - sc. interval, date normal distribuite
Comportament riscant - sc. interval, datele normal distribuite
Corelaţia Pearson
 Ce test alegem?
7. Comparaţi rezultatele subiecţilor la variabilele egoism
şi toleranţă.
Egoism – sc. interval, date normal distribuite
Toleranţă – sc. interval, date normal distribuite
Testul t pentru eşantioane perechi
8. Comparaţi rezultatele subiecţilor cu loc al controlului
intern cu ale celor cu loc al controlului extern la
variabila asumarea responsabilităţilor.
Asumarea responsabilităţilor - sc. interval, date normal
distribuite
Testul t pentru eşantioane independente
9. Comparaţi rezultatele subiecţilor de 4 ani cu ale celor
de 5 şi 6 ani, la variabila fantezie.
Fantezie - sc. interval Anova One Way
Doar testele parametrice presupun respectarea celor două
condiţii (scală de interval/ raport, normalitatea datelor).
Verificăm condiţiile, pentru a decide dacă folosim test parametric
sau nu. Testele non-parametrice se folosesc de fiecare dată când
cele două condiţii nu sunt respectate de datele din analiză.
 Materia pentru parţial

1. Creare baze de date

2. Inventar statistic de bază
3. Note z
4. Corelaţia Pearson vs. Corelaţia Spearman
5. Testul t pentru un eşantion
6. Testul t pentru eşantioane perechi vs. Testul Wilcoxon
7. Testul t pentru eşantioane independente vs. Testul Mann-Whitney
8. Chi pătrat
9. Analiza de varianţă Anova simplă
 Exerciţii recapitulative pentru parţial
1. Analizaţi legătura dintre variabilele emotivitate şi sensibilitate.
 Emotivitate – scală de interval, p(K-S) < 0.001
 Sensibilitate - scală de interval, p(K-S) = 0.011
2. Analizaţi legătura dintre var. suport parental şi încredere în sine.
 Suport parental – scală de interval, p(K-S) = 0.20
 Încredere în sine – scală de interval, p(K-S) = 0.20
3. Comparaţi rezultatele subiecţilor din eşantion cu ale subiecţilor din
populaţia cu media 15 la variabila omisiuni.
4. Comparaţi frecvenţele observate cu frecvenţele teoretice la
variabila nivel emotivitate.

Pentru fiecare exerciţiu, pe baza enunţului şi a precizărilor de sub enunţ,

alegeţi testul statistic corespunzător. Căutaţi apoi, pe slide-urile de mai
jos, tabelele corespunzătoare fiecărui exerciţiu şi rezolvaţi-le. Pe slide-ul
următor, după tabele, puteţi verifica dacă aţi rezolvat corect.
 Exerciţii recapitulative pentru parţial
5.Comparaţi rezultatele subiecţilor la variabilele suport parental şi
încredere în sine.
 Suport parental – scală de interval, p(K-S) = 0.20
 Încredere în sine – scală de interval, p(K-S) = 0.20
6. Comparaţi rezultatele subiecţilor la variabilele raţionament verbal
şi raţionament non-verbal.
 Raţionament verbal – scală de interval, p(K-S) < 0.001
 Raţionament nonverbal – scală de interval, p(K-S) < 0.001
7. Comparaţi rezultatele sub. care au primit feedback pozitiv cu ale
celor care au primit feedback negativ la variabila încredere în sine.
 Încredere în sine – scală de interval, p(K-S) = 0.20
Pentru fiecare exerciţiu, pe baza enunţului şi a precizărilor de sub enunţ,
alegeţi testul statistic corespunzător. Căutaţi apoi, pe slide-urile de mai
jos, tabelele corespunzătoare fiecărui exerciţiu şi rezolvaţi-le. Pe slide-ul
următor, după tabele, puteţi verifica dacă aţi rezolvat corect.
 Exerciţii recapitulative pentru parţial

8. Comparaţi rezultatele subiecţilor cu motivaţie intrinsecă cu ale

celor cu motivaţie extrinsecă la variabila omisiuni.
 omisiuni – scală de interval, p(K-S) = 0.004
9. Comparaţi rezultatele subiecţilor cu emotivitate scăzută cu ale
celor cu emotivitate medie şi ridicată la variabila exactitate.

Pentru fiecare exerciţiu, pe baza enunţului şi a precizărilor de sub

enunţ, alegeţi testul statistic corespunzător. Căutaţi apoi, pe slide-
urile de mai jos, tabelele corespunzătoare fiecărui exerciţiu şi
rezolvaţi-le. Pe slide-ul următor, după tabele, puteţi verifica dacă
aţi rezolvat corect.
1. Analizaţi legătura dintre variabilele emotivitate şi sensibilitate.
 Rezolvare
 Emotivitate – scală de interval, p(K-S) < 0.001  variabila nu
este normal distribuită  corelaţia Spearman

r = -0.35
p < 0.001
N = 107

 r<0  relaţie invers proporţională între variabile

 p < 0.05  legătură semnificativă
 r aparţine [0.3; 0.49]  legătură medie
2. Analizaţi legătura dintre variabilele suport parental şi încredere în
sine.
 Rezolvare
 Suport parental – scală de interval, p(K-S) = 0.20  variabila
este normal distribuită
 Încredere în sine – scală de interval, p(K-S) = 0.20 
variabila este normal distribuită
 corelaţia Pearson

r = 0.97
p < 0.001
N = 107

 r>0  relaţie direct proporţională între variabile

 p < 0.05  legătură semnificativă
 r aparţine [0.5; 1]  legătură puternică
3. Comparaţi rezultatele subiecţilor din eşantion cu ale subiecţilor din
populaţia cu media 15 la variabila omisiuni.
 Rezolvare
 Medie eşantion = 9.52
 Medie populaţie = 15
H0 – Nu există diferenţe semnificative între rezultatele subiecţilor din
eşantion şi rezultatele subiecţilor din populaţia cu media 15 la
variabila omisiuni.
H1 – Există diferenţe semnificative între rezultatele subiecţilor din
eşantion şi rezultatele subiecţilor din populaţia cu media 15 la
variabila omisiuni.

t(106) = -7.36, p < 0.001

Concluzie: p<0.05  respingem H0, acceptăm H1  Există
diferenţe semnificative între rezultatele subiecţilor din
eşantion şi rezultatele subiecţilor din populaţia cu media 15 la
variabila omisiuni, în sensul că rezultatele subiecţilor din
eşantion sunt semnificativ mai mici.
4. Comparaţi frecvenţele observate cu frecvenţele teoretice la
variabila nivel emotivitate.
 Rezolvare
 F obs. em.sc = 30, F obs. em.medie = 28, F obs. em.rid = 36
 F teoretică = 31.3
H0 – Nu există diferenţe semnificative între frecvenţele observate şi
frecvenţele teoretice la variabila nivel emotivitate.
H1 – Există diferenţe semnificative între frecvenţele observate şi
frecvenţele teoretice la variabila nivel emotivitate.

Chi = 1.10, p = 0.57

Concluzie: p>0.05  acceptăm H0, respingem H1  Nu există

diferenţe semnificative între frecvenţele observate şi
frecvenţele teoretice la variabila nivel emotivitate.
5. Comparaţi rezultatele subiecţilor la variabilele suport parental şi
încredere în sine.
 Rezolvare
 Suport parental – scală de interval, p(K-S) = 0.20  variabila este
normal distribuită
 Încredere în sine – scală de interval, p(K-S) = 0.20  variabila este
normal distribuită
 Testul t pentru eşantioane perechi
 Medie sp = 105.96
 Medie încredere = 66.31
H0 – Nu există diferenţe semnificative între rezultatele subiecţilor la
variabilele suport parental şi încredere în sine.
H1 – Există diferenţe semnificative între rezultatele subiecţilor la variabilele
suport parental şi încredere în sine.
t(106) = 96.49, p < 0.001
Concluzie: p<0.05  respingem H0, acceptăm H1  Există diferenţe
semnificative între rezultatele subiecţilor la variabilele suport parental şi
încredere în sine, în sensul că rezultatele la variabila suport parental sunt
semnificativ mai mari.
6. Comparaţi rezultatele subiecţilor la variabilele raţionament
verbal şi raţionament non-verbal.
 Rezolvare
 Raţionament verbal – scală de interval, p(K-S) < 0.001  variabila nu
este normal distribuită
 Testul Wilcoxon
 Medie r.neg.= 56.59
 Medie r.poz.= 38.88
H0 – Nu există diferenţe semnificative între rezultatele subiecţilor la
variabilele raţionament verbal şi raţionament non-verbal.
H1 – Există diferenţe semnificative între rezultatele subiecţilor la variabilele
raţionament verbal şi raţionament non-verbal.

Z = -5.82, p < 0.001

Concluzie: p<0.05  respingem H0, acceptăm H1  Există diferenţe
semnificative între rezultatele subiecţilor la variabilele raţionament
verbal şi raţionament non-verbal, în sensul că rezultatele la variabila
raţionament non-verbal sunt semnificativ mai mici.
7. Comparaţi rezultatele subiecţilor care au primit feedback pozitiv
cu ale celor care au primit feedback negativ la variabila încredere în
sine.
 Rezolvare
 VD: Încredere în sine – scală de interval, p(K-S) = 0.20  variabila este
normal distribuită
 Testul t pentru eşantioane independente
VI – tip feedback (0 - negativ, 1 – pozitiv)
 Medie fneg = 61.42
 Medie fpoz= 71.68
H0 – Nu există diferenţe semnificative între rezultatele subiecţilor care au
primit feedback pozitiv şi rezultatele sub. care au primit feedback negativ
la variabila încredere în sine.
H1 – Există diferenţe semnificative între rezultatele subiecţilor care au
primit feedback pozitiv şi rezultatele sub. care au primit feedback negativ
la variabila încredere în sine.
t(105) = -4.28, p < 0.001
Concluzie: p<0.05  respingem H0, acceptăm H1  Există diferenţe
semnificative între rezultatele subiecţilor care au primit feedback pozitiv
şi rezultatele sub. care au primit feedback negativ la variabila încredere
în sine, în sensul că rezultatele sub. care au primit feedback pozitiv sunt
semnificativ mai mari.
8. Comparaţi rezultatele subiecţilor cu motivaţie intrinsecă cu ale
celor cu motivaţie extrinsecă la variabila omisiuni.
 Rezolvare
 VD: omisiuni – scală de interval, p(K-S) = 0.004  variabila nu este
normal distribuită
 Testul Mann-Whitney
VI – tip motivaţie (0 - extrinsecă, 1 – intrinsecă)
 Medie m.extr = 65.87
 Medie m.intr= 52.07
H0 – Nu există diferenţe semnificative între rezultatele subiecţilor cu
motivaţie extrinsecă şi rezultatele sub. cu motivaţie intrinsecă la variabila
omisiuni.
H1 – Există diferenţe semnificative între rezultatele subiecţilor cu motivaţie
extrinsecă şi rezultatele sub. cu motivaţie intrinsecă la variabila omisiuni.

U=512, z = -1.60, p = 0.110

Concluzie: p>0.05  acceptăm H0, respingem H1  Nu există diferenţe
semnificative între rezultatele subiecţilor cu motivaţie extrinsecă şi
rezultatele sub. cu motivaţie intrinsecă la variabila omisiuni, în sensul că
rezultatele sub. cu motivaţie extrinsecă sunt semnificativ mai mari.
9. Comparaţi rezultatele subiecţilor cu emotivitate scăzută cu ale
celor cu emotivitate medie şi ridicată la variabila exactitate.
 Rezolvare
VI – nivel emotivitate VD – exactitate
 Medie em.sc = 21.56
 Medie em.med = 20.50
 Medie em.rid = 18.11
H0 – Nu există diferenţe semnificative între rezultatele subiecţilor cu
emotivitate scăzută, medie şi ridicată la variabila exactitate.
H1 – Există diferenţe semnificative între rezultatele subiecţilor cu
emotivitate scăzută, medie şi ridicată la variabila exactitate.

F(2; 91) = 0.69, p = 0.500

Concluzie: p>0.05  acceptăm H0, respingem H1  Nu există diferenţe
semnificative între rezultatele subiecţilor cu emotivitate scăzută, medie şi
ridicată la variabila exactitate.
Mem.sc. – Mem.med = 1.06, p = 1
Mem.sc – Mem.rid = 3.45, p = 0.76
Mem.med – Mem.rid = 2.38, p = 1
Concluzie finală: Nu există diferenţe semnificative între rezultatele
subiecţilor cu emotivitate scăzută, medie şi ridicată la variabila
exactitate.
* La parţial, nu vor exista precizările care apar sub fiecare enunţ,
pe pagina cu exerciţii, din acest material. Acum apar pentru a
putea decide ce test trebuie să folosiţi.

* La exerciţiul de la Anova simplă, nu există diferenţe între

concluzia finală şi cea parţială, pentru că se acceptă H0. Nu e
tot timpul aşa. Dacă se acceptă H1, în concluzia finală va
trebui să faceţi comparaţii între medii.
 1. Anova
factorială Analiza de varianță

2. Anova cu
măsurări
repetate
 ANOVA – Analysis of Variance

Comparăm mai multe grupe de participanți

Anova simplă • O singură VI, minim 3 grupuri

Anova cu măsurări • O singură VI, minim 3 momente ale

repetate testării

Anova factorială • Minim 2 VI, categoriale

Anova mixtă • Minim 2 VI

 ANOVA – Analysis of Variance

Participanți diferiți Aceeași participanți

(comparații intergrup) (comparații intragrup)
O variabilă Anova Simplă Anova unifactorială cu
independentă (unifactorială) măsurări repetate

Două sau mai multe Anova factorială Anova factorială cu

variabile măsurări repetate
independente
Anova mixtă cu măsurări repetate
(Design mixt: unul sau mai mulți factori variați
în grupe de participanți diferiți și unul sau mai
mulți factori măsurați cu ajutorul acelorași
participanți
Analiza de varianță
Anova factorială
Se utilizează atunci când:

1 2
Avem cel puțin Toate VI presupun
două variabile comparații între
independente (VI) grupe (intergrup)

Se calculează mai multe teste de semnificație F

1. Efectul principal al fiecărei VI

2. Efectul de interacțiune a cel puțin două
VI
 Identificarea tipului de Anova

Două variabile
independente

Scăzut
1. Nivel optimism Comparații
Ridicat intergrup

Pozitivă
2. Stare afectivă

Negativă Comparații
intergrup
Control
 ANOVA – Analysis of Variance

Participanți diferiți Aceeași participanți

(comparații intergrup) (comparații intragrup)
O variabilă Anova Simplă Anova unifactorială cu
independentă (unifactorială) măsurări repetate

Două sau mai multe Anova factorială Anova factorială cu

variabile măsurări repetate
independente
Anova mixtă, cu măsurări repetate
(Design mixt: unul sau mai mulți factori variați
în grupe de participanți diferiți și unul sau mai
mulți factori măsurați cu ajutorul acelorași
participanți
 Anova Univariate în SPSS
Analyze – General Linear Model – Univariate

2 3
 Contrast
VD
1 Se utilizează doar pentru
VI
3
VI cu două niveluri
4
2 5
Plots
6
Realizează
reprezentarea grafică

Post Hoc
Se utilizează doar pentru
VI cu minim trei
7
niveluri

Options
Bifăm Descriptive statistics
(ne oferă mediile grupurilor pe care le vom compara)
 Bifăm variabila cu
două niveluri
1 Selectăm Difference
de la Contrast
Change
2 4 Continue

5
3

Dacă ambele variabile au două niveluri, repetăm pașii pentru ambele

variabile!
 1

Una din variabile –

2
Horizontal Axis
Cealaltă variabilă –
Separate Lines
3 Add
Continue

Nu are importanță pe care variabilă o ducem la Horizontal Axis și pe

care la Separate lines!
 1

Selectăm variabila cu
minim trei niveluri și o
2
ducem în partea
dreaptă
Selectăm Bonferroni
Continue

Dacă ambele variabile au minim trei niveluri, repetăm pașii pentru

ambele variabile!
 1
Ducem în dreapta
ambele variabile, precum
și interacțiunea
Selectăm Descriptive
Statistics
2
Continue

OK!
 Interpretarea outputului

Ne oferă
numărul de
subiecți din
fiecare grup

Nivelurile fiecărei VI
Denumirile
variabilelor
independente
Statistică descriptivă

Medii Abateri Număr de

standard subiecți
1. Efectul principal al variabilei optimism

2. Efectul principal al variabilei stare afectivă

3. Efectul de interacțiune al variabilelor stare afectivă și optimism

 1. Efectul principal al variabilei nivel optimism

Grade de libertate Pragul de semnificație

F = 12,65
1, 106 P=0,001

Se notează: F(1, 106) = 12,65; p=0,001

Custom Hypothesis Tests

Diferența dintre
medii

Semnificația
diferenței
Estimated marginal means

Mediile în funcție
de care se compară
grupurile

Se notează: Mdif = -5,03; p=0,001; Mr=11,44; Ms=6,40

 1. Efectul principal al variabilei nivel optimism
1. Valori ef. principal F(1; 106) = 12.65, p = 0.001
2. Ipoteze
H0: Nu există un efect principal al variabilei nivel optimism
asupra variabilei evaluarea viitorului.
H1: Există un efect principal al variabilei nivel optimism
asupra variabilei evaluarea viitorului.
3. Concluzie parțială
p < 0.05  respingem H0, acceptăm H1  Există un efect
principal al var. niv. optimism asupra var. evaluarea viitorului.
4. Medii Medie rid. = 11.44 Medie sc. = 6.40
5. Diferență medii Mdif = -5.03, p = 0.001
6. Concluzie finală
p < 0.05  există diferențe semnificative între rez.
subiecților cu niv. scăzut și ale celor cu niv. ridicat al
optimismului la variabila evaluarea viitorului, în sensul că
rezultatele celor cu niv. ridicat sunt semnif. mai mari.
 2. Efectul principal al variabilei stare afectivă

Grade de libertate Pragul de semnificație

F = 0,81
2, 106 P=0,445

Se notează: F(2, 106) = 0,81; p=0,445

Post Hoc
Diferențele dintre
medii

Semnificația
diferențelor

Mediile pe baza cărora se

Estimated marginal means compară grupurile
Se notează:
Mc-Mn=1,77; p=0,900
Mc-Mp=-1,48; p=1,000
Mn-Mp=-3,25; p=0,205
Mc=9,09; Mn=7,66; Mp=10,00
 2. Efectul principal al variabilei stare afectivă
1. Valori ef. principal F(2; 106) = 0.81, p = 0.445
2. Ipoteze
H0: Nu există un efect principal al variabilei stare afectivă
asupra variabilei evaluarea viitorului.
H1: Există un efect principal al variabilei stare afectivă asupra
variabilei evaluarea viitorului.
3. Concluzie parțială
p > 0.05  acceptăm H0, respingem H1  Nu există un efect
principal al var. stare afectivă asupra var. evaluarea viitorului.
4. MediiMcontrol = 9.09 Ms.a.neg = 7.66 Ms.a.poz = 10.00
5. Diferențe medii Mc – Ms.a.neg = 1.77, p = 0.900
Mc – Ms.a.poz = -1.48, p = 1
Ms.a.neg – Ms.a.poz = -3.25, p = 0.20
6. Concluzie finală
Nu există diferențe semnificative între rez. subiecților cu st. af.
neutră (control), pozitivă și negativă la variabila evaluarea
viitorului.
 3. Efectul de interacțiune

Rezolvarea presupune:
1. Ipoteze
2. F, df, p/ Concluzie
3. Tabel medii
4. Comparația grupurilor pe verticală - concluzie
5. Comparația grupurilor pe orizontală - concluzie
Reprezentarea grafică a efectului de interacțiune
 3. Efectul de interacțiune

Grade de libertate Pragul de semnificație

F = 3,28
2, 106 p=0,042

Se notează: F(2, 106) = 3,28; p=0,042

 Mediile celor 6
grupuri

VI2 Starea afectivă

Se notează: Control Negativă Pozitivă
VI1 Ridicat G1 12,45 G2 7,5 G3 14,36
Optimism Scăzut G4 5,73 G5 7,83 G6 5,64
a. Comparăm grupurile pe a1. G1 – G4
verticală a2. G2 – G5
a3. G3 – G6

VI2 Starea afectivă

Control Negativă Pozitivă
VI1 Ridicat G1 12,45 G2 7,5 G3 14,36
Optimism Scăzut G4 5,73 G5 7,83 G6 5,64

Variabila care își păstrează nivelul constant la fiecare

comparație: starea afectivă
Variabila de grup: optimism
Variabila dependentă: evaluarea viitorului
Împărțim baza de date în funcție de variabila constantă, folosind
comanda Splite File
1

Data – Splite file – Organize output by groups – Ok!

 Aplicăm testul pentru studiul comparațiilor între medii
-dacă VI are două niveluri, folosim Testul t pentru eșantioane independente;
-dacă VI are cel puțin trei niveluri, folosim Anova One Way.

În cazul nostru:
VI – Nivel optimism: scăzut/ ridicat  Testul t pentru eșantioane
independente
1

2
7
3
4
VD

5
VI
6
 a1. G1 – G4 (condiția de control)

Mediile grupurilor
comparate

t=3,15 Grade de libertate =41 p=0,003

Se notează: t(41) = 3,15; p=0,003

a2. G2 – G5 (condiția stare afectivă negativă)

t=-0,166 Grade de libertate =26 p=0,869

Se notează: t(26) = -0,166; p=0,869

a3. G3 – G6 (stare afectivă pozitivă)

t=3,25 Grade de libertate =34 p=0,003

Se notează: t(34) = 3,25; p=0,003

b. Comparăm grupurile pe
orizontală b1. G1 – G2 – G3
b2. G4 – G5 – G6

VI2 Starea afectivă

Control Negativă Pozitivă
VI1 Ridicat G1 12,45 G2 7,5 G3 14,36
Optimism Scăzut G4 5,73 G5 7,83 G6 5,64

Variabila care își păstrează nivelul constant la fiecare

comparație: optimismul
Variabila de grup: starea afectivă
Variabila dependentă: evaluarea viitorului
Împărțim baza de date în funcție de variabila constantă, folosind
comanda Splite File
1

Data – Splite file – Organize output by groups – Ok!

 Aplicăm testul pentru studiul comparațiilor între medii
-dacă VI are două niveluri, folosim Testul t pentru eșantioane independente;
- dacă VI are cel puțin trei niveluri, folosim Anova One Way.

In cazul nostru:
VI – stare afectivă: control/ negativă/ pozitivă  Anova One Way
1

5
 b1. G1 – G2 – G3 (optimism ridicat)
F=2,50
df =2, 53

p=0,091

Se notează: F(2, 53) = 2,50; p=0,091

Diferențele
dintre medii
Semnificația
diferențelor
Mc-Mn=4,95; p=0,323
Se notează: Mc-Mp=-1,90; p=1,000
Mn-Mp=-6,86; p=0,089
 b2. G4 – G5 – G6 (optimism scăzut)

F=0,83
df =2, 48

p=0,440

Se notează: F(2, 48) = 0,83; p=0,440

Diferențele
dintre medii
Semnificația
diferențelor
Mc-Mn=-2,09; p=0,794
Se notează: Mc-Mp=0,09; p=1,000
Mn-Mp=2,19; p=846