Efectele fiziologice și psihologice ale consumului de marijuana

An I, grupa 10, Mihăilescu Valentina

Canabis, marijuana, weed, ganja, verde sunt doar câteva exemple de denumiri folosite
pentru a identifica unul dintre cele mai populare substanțe folosite la nivel mondial. Marijuana
este un amestec verde-cenușiu preparat din frunzele, tulpinile și semințele uscate și mărunțite
ale unei plante numite cannabis sativa și este consumată de la tineri și până la oameni în toată
firea pentru efectele sale pe termen scurt. Substanțele active din cannabis au o istorie
îndelungată și plină de tradiție. În țări precum Olanda, Canada, Uruguay și unele state din
S.U.A, această substanță este puternic raspândită și are chiar indicații de consum medicale. Din
aceeași plantă provine și hașișul, care este rășina secretată de glandele situate la nivelul
frunzelor de canabis. Hașișul se comercializează în bulgări solizi sau plăci presate și se
prezintă, în funcție de țara de origine, în nuanțe de roșu, maro, verde sau negru. Hașișul și uleiul
de hașiș sunt forme mai puternice de marijuana. Fiecare tip de marijuana conține THC
(tetrahidrocanabinol), principala substanța psihoactivă a acestor produse vegetale. Cu cât
valoarea THC-ului este mai mare, cu atât mai puternice sunt efectele acestui ușor drog. Printre
aceste efecte plăcute se enumeră o stare ridicată de relaxare, euforie, reducerea stresului,
intensificarea senzațiilor de gust, miros, văz și auz, creșterea creativității, creșterea poftei de
mâncare, lipsă de inhibiții, senzația că timpul se dilată (trece greu).
Am ales să scriu despre acest subiect deoarece este unul foarte mediatizat la ora actuală,
rețelele de socializare sunt pline de glume despre marijuana, unii consideră iarba a fi un lucru
normal, alții îl consideră un drog periculos, însă puțini sunt cei care sunt bine informați în
legătură cu ce înseamnă, de fapt, acest drog ușor.
Marijuana este cel mai popular drog la nivel mondial, ”În prezent, marijuana este cel
mai utilizat drog ilicit din SUA, fiind consumat în ultimul an de aproximativ 12% din tinerii
care au 12 ani sau mai mult, și în general în cantități mari.” (Volkow D. N., 2014) În principiu,
tinerii sunt cei care tind să cadă tentației de a încerca lucruri noi, fie că acestea sunt benefice
sau îi pot afecta. De cele mai multe ori curiozitatea și anturajul îi duce pe cei aflați la vârsta
adolescenței (sau aproape de adoloscență) să încerce marijuana. Din experiența personală, am
văzut mulți prieteni care și-au călcat pe principii și au încercat acest drog, în idea de a nu părea
mai prejos decât ceilalți. O cauză importantă o reprezintă presiunea grupului, iar astfel, în
funcție de nivelul stimei de sine, adolescenții vor încerca să se afirme în fața prietenilor prin
fel de fel de mijloace. ”Sunt foarte mulţi adolescenţi care citesc, cercetează, caută, lucrează,
învaţă pentru atingerea unor performanţe superioare, de excepţie. Sunt mulţi adolescenţi care
îşi dau seama că viaţa înseamnă dăruire, angajare, responsabilitate, care ştiu că în viaţă sunt
multe obstacole, probleme, dificultăţi şi că depăşirea fiecăreia dintre ele înseamnă o
oportunitate a creşterii valorii lor intrinseci, a maturizării lor reale. Şi totuşi, din ce în ce mai
mulţi tineri o iau pe calea de pe care cu greu se mai pot întoarce.” (Voicu, 2015) Și deși există
atâția tinerii ce au un țel în viață, care au experimentat greutățile vieții de la vârste fragede,
există și o multitudine care se lasă pradă consumului de etnobotanice. ”… cei mai mulţi încep
să consume droguri din pură curiozitate de a cunoaşte efectele pe care le au asupra lor sau din
dorinţa de a avea noi senzaţii, noi trăiri, vor să atingă o anumită stare fizică şi psihică de bine,
de exaltare şi de destindere. Un alt motiv poate fi considerat teribilismul. Consumul de droguri
poate fi incitant sau provocator. Unii sunt tentaţi să înfrunte riscurile fără a fi opriţi de cuvinte
ca: „PERICOL” sau „MOARTE”. Dorinţa de afirmare în faţa grupului precum şi teama că vor
fi respinşi, că vor fi izolaţi de către grup dacă refuză propunerile aşa-zişilor „iniţiaţi”, îi fac pe
aceştia să nu ia în considerare riscurile la care se expun.” (Voicu, 2015) Iar aceste riscuri, pe
lângă distrugerea viitorului și suferința provocată celor apropiați, implică și boli. Studiile care
examinează rezultatele negative ale drogurilor precum marijuana asupra sănătății s-au
concentrat în special asupra funcțiilor respiratorii, cardiace și metabolice, precum și asupra
problemelor de sănătate mintală, cum ar fi depresia sau psihoza.
O întrebare bună ar putea fi ”Este marijuana cancinogenă?”. Având în vedere faptul că
marijuana este de obicei fumată și multe studii spun că fumul de țigară se află prin principalele
cauza ale cancerului pulmonar, iar substanțele dintr-o țigară cu marijuana sunt considerate a fi
mai periculoase decât cele dintr-o țigară cu tutun, multă lume ar crede că marijuana cauzează
cancer. ”Marijuana, THC-ul și canabinoidele au fost studiate pentru o serie de aplicații
medicale, incluzând tratamentul greței, a durerii, a anorexiei și pierderii în greutate, a crizelor,
a spasticității și a glaucomului. Această analiză a efectelor marijuanei și canabinoizilor asupra
bolnavilor de cancer a dus la concluzia că marijuana tratează greața, durerea, anorexia și
pierderea în greutate, deoarece marijuana crește pofta de mâncare a indivizilor ce o consumă.
Se constată că, în urma acestor studii clinice, canabinoizii sunt considerați agenți
anticancerigeni.” (Kramer, 2007) Prin urmare, marijuana nu este cancinogenă.
”O revizuire recentă sugerează că fumătorii de marijuana tind să experimenteze un
număr mai mare de probleme de respirație decât nefumătorii (de exemplu, bronșită cronică,
respirație șuierătoare, tuse), însă nu există dovezi că utilizarea de marijuana este legată de
obstrucția fluxului de aer sau de emfizem. Un studiu a arătat că utilizarea frecventă a marijuanei
în timpul adolescenței și a vârstei tinere a fost asociată cu un risc crescut de apariție a unor
probleme respiratorii (dificultăți de respirație) abia în jurul vârstei de 27 de ani a indivizilor.”
(Bechtold, 2015) Ca idee, marijuana nu provoacă nicio problemă la nivelul sistemului
respirator mai gravă decât cele cauzate de tutun (tusea de dimineață tipică fumătorilor, bronșita,
respirația șuierătoare).
Mult timp, pe rețelele de socializare și la televizor, s-a dezbătut un subiect controversat,
și anume că marijuana ajută la tratarea cancerului. ”Majoritatea pacienților hotărăsc că are mai
mult sens să-și păstreze sănătatea decât să se supună legilor împotriva marijuanei. Ocazional,
acești pacienți sunt urmăriți penal. (…) Într-adevăr, aproape jumătate din oncologii dintr-un
sondaj au admis că au recomandat pacienților lor să obțină marijuana în mod ilegal pentru a
trata efectele secundare ale tratamentului lor pentru cancer.” (Zeese, 1997) Efecte precum
greața, lipsa poftei de mâncare, anxietatea, stresul, reducerea libidoului pot fi reduse cu ajutorul
marijuanei.

Tabelul 1. Tulburări tratate cu marijuana raportate de membrii Los Angeles Cannabis

Resource Center (LACRC) în conformitate cu personalul Center Staff

Boală tratată Număr de subiecți Procent de subiecți

HIV
528 71%
Cancer
40 5.4%
Cancer în stadiu terminal
10 1.4%
Depresie
4 0.5%
Scleroză, artrită
30 4.1%
Durere cronică și durere de spate
33 4.5%
Tract gastrointestinal
7 2.3%
Epilepsie, sindromul Tourette,
7 0.9%
traumatism cerebral
13 1.8%
Convulsii și migrene
15 2.0%
Glaucom
42 5.7%
Diverse
739 100%
Număr total
”Rezultatele se bazează pe un studiu făcut asupra a 739 de indivizi examinați individual
de membri LACRC.” (Joy J. E., 1999)

Tabelul de mai sus ilustrează faptul că, deși cunoscută în mod eronat ca o substanță
distrugătoare, marijuana ajută la tratarea anumitor boli. Consider că, neinformați fiind, oamenii
blamează acest drog ca fiind la fel de periculos precum heroina, crack-ul (un tip de cocaină,
însă sub formă de cristale; poate fi fumată), metamfetamina sau LSD-ul.
Din punctul meu de vedere, marijuana nu este cel mai periculos drog, iar beneficiile se
învârt doar în sfera medicală și a efectelor pe termen scurt. Dependența psihică de marijuana
există și include, în principal, inabilitatea ca indivizii să își amintească lucruri și detalii sau să
învețe/să rețină informații noi. Deși ilegală, consider că este o substanță mai puțin nocivă decât
alcoolul, și, ca oricare altă substanță, nu trebuie consumată în cantități mari pentru a evita pe
cât posibil efectele negative.

Bibliografie

Bechtold, J. W. (2015). Chronic Adolescent Marijuana Use as a Risk Factor for Physical and
Mental Health Problems in Young Adult Men . Psychology of Addictive Behaviors,
553.
Joy J. E., W. S. (1999). Marijuana and Medicine: Assessing the Science Base. Washington :
National Academies Press.
Kramer, J. L. (2007). Medical Marijuana for Cancer. A Cancer Journal for Clinicians , 113.
Voicu, A. C. (2015). Problematica traficului și consumului ilicit de droguri . Revista de
investigare a criminalității, 223.
Volkow D. N., B. D. (2014). Adverse Health Effects of Marijuana Use. The New England
Journal of Medicine, 20.
Zeese, K. B. (1997). Legal Issues Related to the Medical Use of Marijuana. In M. M. L.,
Cannabis in Medical Practice: A Legal, Historical and Pharmacological Overview of
the Therapeutic Use of Marijuana (p. 20). McFarland & Company, Inc., Publishers.