Marijuana conține câteva sute de compuși chimici.

Printre aceștia se află o categorie unică,

specifică acestei plante, numiți canabinoizi. Există mai multe tipuri de canabinoizi, dintre care cei
mai importanți sunt delta - 9 tetrahidrocanabinolul (THC), un compus psihoactiv şi cannabidiolul
(CBD), un compus anti-psihoactiv.
Diferența dintre cânepa obișnuită și marijuana constă în cantitatea de THC pe care acestea o
conțin: în marijuana THC este principalul ingredient activ și se găsește în proporție de peste 20%;
în cânepă acesta nu depășește 0,3%, dominant fiind cannabidiolul.
Din punct de vedere medical, THC și CBD au multe efecte similare, însă CBD nu produce euforie,
acel „high” asociat drogului, care de fapt provine din THC. De aceea spunem că THC este un
compus molecular psihoactiv, iar CBD unul anti-psihoactiv.

Canabinoidul şi THC, substanţe chimice care se găsesc în marijuana, sunt sigure atâta vreme
vreme se iau cale bucală şi în urma unei prescripţii! Atunci când sunt inhalate sau luate pe cale
bucală ca plantă sau extract din plante ele nu sunt sigure.
Consumul de marijuana usucă gură, provoacă greaţă, vomă, ochii devin roşii sau uscaţi, apar
problemele de inimă şi tensiunea ridicată, problemele de plămâni, durerile de cap, panica,
halucinaţiile, depresia şi problemele în viaţa sexuală.
Industria comercializării de marijuana a ajuns, în în ultimul an, în SUA, pe primul loc, depăşind-o
chiar pe cea a armelor!
În 2018 s-au alocat peste 300 de milioane de dolari pentru a ține sub observație mii de copii, de
la vârsta de 9 sau 10 ani până la adolescență, și a clarifica, odată pentru totdeauna, problema
consumului de marijuana.
Până acum se știe că nivelul de T.H.C. al plantei, adică al substanței chimice care produce euforia,
a crescut în ultimele trei decenii. Acest lucru este valabil inclusiv pentru România, pentru că există
tot mai mulţi cultivatori “in door”, care cresc plantele în debarale, la lumină infraroşie, care ajută
la o explozie a inflorescenţei, cu nutrienţi puternici care le fac să crească atât din punct de vedere
al înălţimii, cât şi al concentraţiei substanţei psihotice.

În 2013, oamenii de ştiinţă de la Universitatea Northwestern din Chicago şi de la Facultatea de

Medicină de la Harvard au analizat prin RMN creierul a câțiva zeci de tineri consumatori de
cannabis, cu vârsta între 18 şi 25 de ani.

Ei au comparat apoi rezultatele cu cele ale unor tineri care nu luaseră niciodată acest
drog. Cercetătorii au observat diferenţe majore în două regiuni ale creierului, amigdala şi
nucleus accumbens. Acestea sunt legate de motivaţie, controlul emoţiilor şi mecanismul
dependenţei.

La tinerii care consumau ocazional cannabis, amigdala era deformată iar nucleus accumbens
era mai mare decât în mod normal. Este interesant că aceste modificări au apărut la persoane
care fumau doar o dată sau de două ori pe săptămână cannabis. Până acum câțiva ani se credea
că un consum ocazional nu are efecte negative asupra organismului.

Pe scurt: utilizarea regulată și chiar ocazională a canabisului poate avea efecte extrem de
nocive asupra psihicului și corpului, mai ales la adolescență.

Adolescenții și tinerii sunt mai vulnerabili la efectele nefaste ale canabisului deoarece creierul
lor nu este pe deplin format. Creierul uman se maturizează în jurul vârstei de 25 de ani. Partea
creierului care continuă să se dezvolte este cortexul prefrontal, zonă implicată în activarea unor
factori importanţi precum atenţia, planificarea, luarea deciziilor, controlul, gândirea logică,
dezvoltarea personalităţii şi memoria pe termen scurt.

THC, substanța euforică din canabis, afectează „mașinăria” creierului care dictează dezvoltarea
sa. Cu cât concentrația de THC este mai mare în canabis, cu atât daunele sunt mai mari.

Mitul potrivit căruia canabisul este un tratament miracol pentru o sumedenie de afecțiuni este
adesea însoțit de ideea că el nu are efecte adverse și că nu creează dependență. Nimic mai fals!
Există o multitudine de studii științifice care documentează efectele negative pe care canabisul
le poate avea asupra sănătății:

 Probleme de sănătate mintală. Consumul zilnic de canabis poate exacerba simptomele

tulburării bipolare și favoriza declanșarea schizofreniei. De asemenea, un consum
regulat a fost asociat cu un risc sporit de a experimenta gânduri suicidare și psihoze.
Consumul afectează creierul, în special părţile care controlează memoria,
concentrarea, coordonarea, judecata şi percepţia timpului. Aşadar, apar pierderile de
memorie, incapacitatea de a te putea concentra să înveţi noi lucruri şi paranoia. Cu cât
persoana care consumă această substanţă este mai tânrără, cu atât sunt mai mari
şansele de a dezvolta probleme psihice. Studiile arată că în urma consumului de
marijuana, în special în cantităţi mari, poate creşte rata depresiei, a schizofreniei şi
anxietăţii.

 Boli respiratorii. Fumatul regulat de marijuana crește șansele de a dezvolta tuse

cronică,. Un studiu din 2014, Marijuana and lung diseases indică că este poate ca acesta
să contribuie la declanșarea cancerului pulmonar. De asemenea, consumul în mod
regulat a fost asociat cu diferite cazuri de tipuri neobişnuite de emfizem. Plămânii pot fi
afectaţi din cauza cantităţii de carcinogeni regăsiţi în fumul de marijuana şi care poate
 conţine până la 70% mai mult carcinogen decât în fumul de ţigară normală, care poate
irita plămânii. Aceasta creşte riscul infecţiilor la plâmâni.

 Adicție. Canabisul creează adicție, iar acest fapt este subliniat chiar de guvernul
Canadei, care citează în acest sens un studiu din 2011. Potrivit acestui studiu, 9% din cei
care de-a lungul vieții experimentează cu canabis vor deveni dependenți.
 Dezvoltarea creierului. Utilizarea canabisului în adolescență poate avea consecințe
dramatice și de lungă durată asupra creierului, potrivit Université de Montréal,studio v
publicat în octombrie 2017. Impactul acestui drog asupra tinerilor din punct de vedere al
abilității de gândire, memoriei și comportamentului este mai nociv și mai de lungă
durată decât cel al alcoolului.

 Bolile de inimă. Marijuana poate provoca bătăi rapide ale inimii, tensiune arterială
foarte mare, dar şi riscul de a face infarct. Poate produce palpitaţii, până la infarct, în
special în prima oră după consum.

 Slăbeşte sistemul imunitar. Canabinoizii din marijuana pot slăbi sistemul imunitar,
îngreunând astfel posibilitatea organismului de a mai lupta împotriva infecţiilor.

 Intervenţii chirurgicale. Marijuana afectează centrul sistemului nervos, ceea ce se

amplifică odată ce intră în contact cu anestezia sau alte medicamente luate în urma unei
intervenţii chirurgicale.

 Sexual. Scade libidoul, cantitatea spermei şi a testosteronului; viața sexuală va deveni

ternă și nesatisfăcătoare.