Introducere

Inca din cele mai vechi timpuri oamenii au cunoscut proprietatile

drogurilor.Acestea erau folosite in cadrul ceremoniilor religioase, al ritualelor
mistice, in scopuri terapeutice, dar si pentru a imnduce o stare de placere, avand
in vedere tocmai efectele pe care drogurile le produc asupra organismului uman.

Astfel, in urma cu cca 7.000 de ani, macul din care se producea opiul si
derivatele sale, era mentionat in tablitele sumerienilor din Mesopotamia. Prin
intermediul babilonienilor, proprietatile terapeutice ale macului sunt cunoscute
apoi in Persia si in Egipt. Grecii si arabii uttilizau opiul in scopuuri terapeutice si
ca analgezice pentru a calma durerea, tusea si diareea. In Grecia, macul era
considerat un simbol al fecunditatii. Theofrastus( 373-287 i.Hr) mentiona o
otrava preparata din cucuta si suc de mac, care ucidea usor si fara dureri.

Descoperirile arheologice din America de Sud au demonstrat faptul ca

mestecatul frunzelor de coca se practica inca din anul 3.000 i.Hr.,dinainte de
aparitia imperiul Incas, cocaina reprezentand un simbol sacru pe care zeul
soarelui l-a daruit fiului sau, Marele Inca.

Tentatia de ajunge la stari de euforie isi are radacina in timpuri de mult

apuse, chiar pe vremea dacilor si a romanilor se fumau anumite ierburi cu efecte
afrodisiace si halucinogene( canepa indiana).

Primul consumator de marijuana se crede ca ar fi imparatul chinez Shen

Nung, in anul 2737 i.Hr. Acesta folosea marijuana pentru a se trata de guta si
reumatism. Tot in China, planta de canabis era folosita ca sursa de hrana prin
anul 6000i.Hr.
 Cauzele care au dus la aparitia drogurilor au fost de regula razboiele.
Efectele drogurilor erau benefice pentru armatele diverselor popoare care
trebuiau sa reziste in regim de razboi, de multe ori fara hrana si fara apa. Asa au
luat nastere substantele primare- droguri in forma primara. Astfel, in sec.XVII s-
a descoperit morfina, un medicament care calma durerile provocate de rani, cu
timpul descoperindu-se ca administrarea in mod repetat duce la dependenta
fizica si psihica. S-a cautat un inlocuitor si prin derivarea morfinei cu opium-ul
s-a descoperit heroina, care initial se credea ca nu da dependenta asa de mare ca
morfina. In realitate dependenta de heroina este de 7 ori mai mare decat cea de
morfina.

Dupa primul razboi mondial, aceste substante au inceput sa fie consumate

in toata lumea. Pana la sfarsitul anilor '30, ele erau legale. Comercializarea lor,
in timp, a dus la profituri enorme scoase in afara legii, drogurile au devenit o
sursa inestimabila pentru piata neagra. Flagelul comertului ilicit de stupefiante
pornit din America de Sud si Orentul Mijlociu a cuprins intreaga planeta.

Notiunea de drog

Drogul este, conform definitiei date de OMS, substanta care odaga

absorbita de un organism viu, poate modifica una sau mai multe functii ale
acestuia. Din punct de vedere farmacologic, este substanta utilizata de medicina
si a carei administrare abuziva(consum) poate crea o dependenta fizica si sau
psihica ori tburari grave ale activitatii mentale, perceptiei, comportamentului,
cunostintei.

Conform art.1, pct.b, din Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului
si consumului ilicit de droguri, drogurile sunt plantele si substantele stupefiante
ori psihotrope sau amestecurile care contin asemenea plante si substante,
inscrise in tabelel I-III.
 Potrivit dictionarului de medicina Larousse, drogul este o substanta ce
poate produce o stare de dispozitie fizica si/sau psihica si care poate genera
toxicomania, indiferent de tipul substantei in cauza( stimulenta, analgezica,
etc).1 Cu alte cuvinte dogurile sunt substante care isi gasesc anumiti receptori in
organismul uman, care actioneaza prin incetinirea, grabirea sau modificarea
proceselor unui anumit organ si care creeaza dependenta.

Aceasta dependenta este cunoscuta sub numele de toxicomanie , adica

obisnuinta morbida( bolnavicioasa) de a folosi doze repetate si crescande de
substante toxice, intre care si stupefiante.2

Stupefiantele inhiba centrii nervosi si provoaca o stare de inertie fizica si

psihica.3 Pe langa acesste stupefiante, mai exista si asa-numitele produse
halucinogene, substante/medicamente care pot provoca perceperea unor
persoane sau obiecte care nu exista in realitate.

Narcoticele, sedativele, analgezicele, tranchilizantele, neurolepticele,

anestezicele, etc, sunt substante psihotrope medicamentoase folosite in
medicamentatia sistemului nervos.

Asadar, consumul, administrarea acestor substante stupefiante reprezinta

ceea ce noi obisnuim sa numim "a se droga". Termenul are si alte conotatii si
revine mai ales celor care consuma in mod excesiv aceste substante tocice.
1 Dictionarul de medicina Larousse, Ed.Univers Enciclopedic, Bucuresti,
1998,p.192.

2 Criminologie teoretica si aplicata , Editia a III-a ,Prof,univ, dr.Florin Sandu,

Lect.univ.dr.Gheorhe-Iulian Ionita, Ed.U.J, Bucuresti 2010.

3 Idem.
Clasificarea drogurilor

Drogurile sunt clasificate in clase:

-clasa A- heroina, morfina, cocaina si LSD;

- clasa B- amfetamine, cannabis, si componente de relaxare a durerii pe baza de

opium;

- clasa C- droguri sedative.

Drogurile psihoactive se clasifica in felul urmator:

-stimulente: amfetamina, cocaina, efedrina, cafeina, theobromina, ecstasy, etc.

-halucinogene: LSD, cannabis, psilocibina, mescalina,DMT, etc.

-calmante: opiu, heroina, alcool, eter, cloroform, morfina, metadona, etc.

-antipsihotice: clorpromazina, etc.

Infractiuni privind regimul drogurilor

Actul normativ general in materia prevenirii si combaterii traficului si

conumului ilicit de doguri este Legea nr.143/2000. Aceasta lege a fost mofificata
prin mai multe acte normative, respectiv Legea nr.169/2002, Legea nr.522/2004,
O.U.G nr.62/2010.

Prin adoptarea legi nr.143/2000, putem spune ca legiutorul a pus la

dispozitia organelor statului instrumentele juridice necesare desafsurarii
activitatii eficiente pentru prevenirea si combaterea traficului si a consumului de
droguri.
 Prevenirea traficului si a consumului de droguri precum si tragerea la
raspundere penala a persoanelor care savarsesc infractiuni privind regimul
drogurilor sunt activitati complexesi greu de realizat, deoarece factorii ce trebuie
avuti in vedere sunt multi, iar strangerea probelor impotriva celor care comit
infractiuni in aceasta materie necesita multiple resurse umane si materiale.

In practica se observa ca, pentru a se pune la adapost de posibilitatea

tragerii la raspundere , liderii retelelor nationale sau iternationale de trafic de
droguri isi organizeaza activitatea internationala in sistem piramidal, dupa
regulile aplicabile persoanelor juridice din domeniul afacerilor. De regula, capii
retelelor nu sunt cunoscuti de catre simplii membrii ai organizatiei, aspect ce
ingreuneaza si mai mult activitatea de investigare a faptelor privind regimul
drogurilor.

Pentru a preveni si combate eficient activitatea internationala a

traficantilor de droguri, este necesar ca organele competente sa-si perfectioneze
permanent metodele si mijloacele de lupta pentru prinderea si combaterea
savarsirii infractiunilor , intre organele statului si persoanele implicate in
savarsirea acestora are loc o lupta permanenta, de tipul "soarecelui si pisica" sau
"hotii si vardistii".

Prin H.G nr 73/2005 a fost adoptata Strategia Nationala Antidrog,

eloaborata in concordonta cu prevederile noii startegii europene in domeniu, in
continuarea fireasca a unui proces in desfasurare. Aceasta strategie stabileste
obiectivele generale si specifice pentru reluarea cererii si ofertei de droguri,
pentru intarirea cooperarii internationale si dezvoltarea unui sistem global
integrat de informare, evaluare si coordonare privind fenomenul drogurilor.

Prin legea nr.194/2011 este stabilit regimul juridic aplicabil preparetelor,

substantelor, plantelor, ciupercilor, sau combinatiilor acestora, susceptibile sa
aiba efecte psihoactive, asemanatoare celor determinate de substante sau
preparatele stupefiante ori psihotrope, plante sau substante aflate sub control
national, altele decat cele care au regimul juridic stabilit prin acte normative in
vigoare si instituie masuri de prevenire, control, si combatere a consumului in
vederea protejarii sanatatii populatiei negative ale acestora.

In continuare vom analiza infractiunile prevazute in Legea nr.143/2000,

art.2-10.

1.TRAFICUL ILICIT DE DROGURI(art.2)

(1)Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea,

prepararea, transformarea, oferirea, punerea n vnzare, vnzarea, distribuirea,
livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumprarea, deinerea
ori alte operaiuni privind circulaia drogurilor de risc, fr drept, se pedepsesc
cu nchisoare de la 2 la 7 ani i interzicerea unor drepturi.

(2)Dac faptele prevzute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc,

pedeapsa este nchisoarea de la 5 la 12 ani i interzicerea unor drepturi.

Obiectul infractiunii

Obiectul juridic este complex, deoarece in continutul sau intra, alaturi de

valoarea sociala ocrotita in principal - sanatatea publica si anumite valori
sociale protejate adiacent, respectiv, relatiile sociale privitoare la sanatatea fizica
si mintala a consumatorului de droguri.

Obiect material - drogurile de risc si de mare risc.

Subiectii

Subiectul activ- orice persoana.

Subiectul pasiv- principal: statul

 - secundar: persoana care sufera consecintele produse sau pe
cale de a se produce, ca urmare a faptei savarsite, fiindu-i periclitata sanatatea.

Latura obiectiva

Elementul material- Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea,

extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea n vnzare, vnzarea,
distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea,
cumprarea, deinerea ori alte operaiuni privind circulaia drogurilor de risc,
fr drept.

Urmarea imediata- starea de pericol pentru sanatatea publica si a

consumatorilor, generata de savarsirea activitatii incriminate. Sub aspectul
obiectului secundar este posibila si producerea unor consecinte de natura fizica,
cumar fi vatamarea integritatii sau a sanatatii consumatorului.

Legatura de cauzalitate- cel putin sub aspectul obiectului principal

protejat rezulta ex re.

Latura subiectiva

Traficul de droguri se comite cu intentie care poate fi atat directa cat si

indirecta.

Forme, modalitati si variante

Actele de pregatire si tentativa sunt incriminate.

Infractiunea se consuma in momentul cand executarea oricareia dintrea

ctiunile incriminate este dusa pana la capat, producandu-se urmarea imediata. In
anumite modalitati de savarsire , are caracterul unei infractiuni continue,
existand in conseinta si un moment al epuizarii, respectiv acela al incetarii
activitatii infractionale.

Textul incriminator cuprinde 2 variante infractionale:

 simpla (alin.1) -droguri de risc;

agravata (alin.2)-droguri de mare risc.

2.TRAFICUL INTERNATIONAL DE DROGURI-art.3

(1) Introducerea sau scoaterea din tara , precum si importul ori exportul de
droguri de risc, fara drept, se pedepsesc cu inchisoare de la si interzicerea
exercirtarii uanaor drepturi.

(2)

Obiectul infractiunii

Obiectul juridic este complex. In plus este lezat si regimul

juridic vamal.

Obiectul material- drogurile de risc si de mare risc.

Subiectii

Subiectl activ- orice persoana.

Subiectul pasiv principal-statul.

Latura obiectiva

Elementul material- introducerea sau scoaterea diin tara, importul sau exportul
de droguri , fara drept.

Urmarea imediata- starea de pericol pentru sanatatea publica si a consumatorilor,

generata de savarsirea activitatii incriminate. Sub aspectul biectului secundar
este posibila si producerea unor consecinte de natura fizica.

Legatura de cauzalitate- sub aspectul obiectului principal rezulta ex re.

Latura subiectiva- intentie.

Forme, modalitati si variante

Actele pregatitoare si tentativa sunt incriminate.

Se consuma in momentul cand executarea oricareia din actiunile incriminate este

dusa pana la capat, producandu-se o stare de pericol pentru sanatatea
publica.Acesta infractiune poate sa apara ca o infractiune simpla, cand
consumarea coincide cu epuizarea , dar poate fi comisa si in forma continua mai
ales in cazul importuluj si exportului.

Textul incriminator cuprinde 2 variante infractionale:

simpla-alin.1

agravata -alin.2

3.DETINEREA DE DROGURI PENTRU CONSUM(art.4 )

(1)Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea,

prepararea, transformarea, cumprarea sau deinerea de droguri de risc pentru
consum propriu, fr drept, se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau
cu amend.

(2) Dac faptele prevzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc,
pedeapsa este nchisoarea de la 6 luni la 3 ani.

Explicatii specifice

Legiutorul roman nu incrimineaza consumul de droguri, in schimb

sanctionaeza deteijnerea de droguri indiferent de cantitate si de scopul pentru
care se face, inclusiv pentru consumul propriu. Prin incriminarea distincta a
acestei infractiuni in art.4 din Legea nr.143/2000, legiutorul roman a ales sa
sanctioneze mai bland pe detinatorul dependent de droguri.

In ceea ce priveste cantitatea sau natura drogului detinut ori scopul pentru
care se face detiunerea ilicita de catre faptuitor, acestea sunt aspecte care trebuie
luate in considerare decatre judectaor la incadrarea juridica a faptei si
individulaizarea sanctiunilor.

Subiectul activ este circumstantiat, putand avea aceasta calitate numai o

persona fizica avand capacitate penala, consumator sau consumator
dependent de droguri.

Elementul subiectiv poate imbraca exclusiv haina intentiei directe.

4. PUNEREA LA DISPOZITIE A UNUI SPATIU PENTRU CONSUMUL DE

DROGURI (art.5)

Punerea la dispoziie, cu tiin, cu orice titlu, a unei locuine sau a unui

local ori a oricrui alt loc amenajat, n care are acces publicul, pentru consumul
ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit n asemenea locuri se pedepsete
cu nchisoare de la 2 la 7 ani i interzicerea unor drepturi.

Explicatii specifice

Punerea la dispozitie a unei locuinte, local sau a oricarui loc amenajat,

insemna oferirea unui asemenea spatiu unor persoane spre a-l folosi in vederea
consumului ilicit de droguri in colectiv(gratuita sau contra cost).

- in locurile " puse la dispozitie" trebuie sa se intalneasca mai multe

persoane;

- persoanele carora li se ofera spatiile pentru intalnire sa fie consumatori

iliciti de droguri.
5. PRESCRIEREA DE DROGURI DE MARE RISC SI ELIBERERAREA SAU
OBTINEREA DE DROGURI DE MARE RISC IN MOD ILICIT (art.6)

(1)Prescrierea drogurilor de mare risc, cu intenie, de ctre medic, fr ca

aceasta s fie necesar din punct de vedere medical, se pedepsete cu nchisoare
de la un an la 5 ani i interzicerea unor drepturi.

(2)Cu pedeapsa prevzut la alin. (1) se sancioneaz i eliberarea cu

intenie de droguri de mare risc, pe baza unei reete medicale prescrise n
condiiile prevzute la alin. (1) sau a unei reete medicale falsificate.

(3)Obinerea de droguri de mare risc prin folosirea unei reete medicale

prescrise n condiiile prevzute la alin. (1) sau a unei reete medicale falsificate
se pedepsete cu nchisoare de la un an la 3 ani.

Explicatii specifice

Legiutorul a vizat sa sanctioneze penal pe cel care prescrie, elibereaza sau

utilizeaza droguri de mare risc. Prin prescrierea fara a fi necesar a unui
medicament care contine droguri supuse controlului national 4 se intelege
activitatea frauduloasa a medicului de a face sa ajunga in mainile nei persoane o
reteta care ii da posibilitatea acesteia sa obtina in mod ilicit droguri.

Eliberarea de droguri de mare risc constituie infractiune (alin.2), intr-o prima

ipoteza atunci cand subiectul activ -farmacistul primind o reteta in care sunt
prescrise droguri de mare risc, pentru a o onora, isi da seama ca prescrierea
acestora pentru diagnosticul respectiv nu era necesara si, totusi,elibereaza
drogurile respective, in loc sa ia masura lamuririi situatiei.

Pentru existenta infractiunii prevazute in alin.2 teza a 2-a,vinovatia trebuie

sa se manifeste sub forma intentiei directe.
4 Potrivit art.1 lit.a) din Lg.nr.143/2000 ..
6. ADMINISTRAREA ILICITA DE DROGURI (art.7)

Administrarea de droguri de mare risc unei persoane, n afara condiiilor

legale, se pedepsete cu nchisoare de la unu la 5 ani.

Explicatii specifice

Notiune de administrare de droguri de mare risc, in sensul legii penale, are

intelesul de actiune prin care se introduc in corpul unei persoane asemenea
droguri prin diverse metode: injectare, prizare(cocaina), fumare(hasis, opiu),
inhalare(incalzirea dozei de heroina si inhalarea fumului rezultat) sau prin
indigestie alimentara( drogul este amestecat in mancare, bautura sau
racoritoare),etc.

Administrarea poate avea loc cu sau fara consimtamntul consumatorului.

7. FURNIZAREA DE INHALANTI UNUI MINOR (art.8)

Furnizarea, n vederea consumului, de inhalani chimici toxici unui minor

se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 2 ani.

Explicatii specifice

Exista o mare varietate de produse care contin substante chimice volatile

toxice, cum ar fi: lacurile de mobila, vopselele, adezivii, oja pentru unghii,
acetona, etc.

Fapta de furnizare se poate face contra-cost, gratis , intr-un cadru "oficial

sau neoficial".5 Pentru existenta infractiunii treb7uie realizate urmatoarele
cerinte speciale:

5 De pilda un minor-aurolac, se prezinta la un magazin si cere o sticluta cu bronz

argintiu.Daca vanzatoarea isi da seama ca este vorba de un minor care se
drogheaza, fapta ei intrueste elementele constitutive ale acestei infractiuni
1. obiectul material sa constea in inhalanti chimici toxici;

2. subiectul pasiv secundar trebuie sa fie un minor;

3. activitatea ce formeaza elementul material al laturii obiective- furnizarea,

trebuie sa aiba ca scop consumul inhalantilor chimici toxici furnizati.

8. FINANTAREA OPERATIUNILOR PRIVIND DROGURILE (art.9)

Finanarea svririi faptelor prevzute la art.2-5 se sancioneaz cu pedepsele

prevzute de lege pentru aceste fapte, limitele speciale ale acestora majorndu-
se cu o treime.

Explicatii specifice

Finantatorul este persoana care pune la dispozitie resursele materiale

necesare derularii unei afaceri ilicite de droguri.

Toate aceste activitati lacare se refera se savarsesc cu intentie directa.

Finantarea, in eroare de fapt, nu se pedepseste.

9.INDEMNUL LA CONSUMUL ILICIT DE DROGURI (art.10)

ndemnul la consumul ilicit de droguri de mare risc, prin orice mijloace,

se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani.

Explicatii specifice

Infractiunea nu are obiect material. Indemnul se poate realiza atat prin

determinarea unei persoane la consumuol ilicit de droguri, cat si prin intarirea
rezolutiei dec a consuma astfel de substante. Indemnul urmat de executare
trebuie sa indeplineasca cumulativ mai multe conditii:

1.
Infractiuniloranalizate mai sus li se aplica dispozitiile privitoare la :

-circumstante agravante(art.13);

-cauza de nepedepsire(art.14);

-cauza de reducere a pedepsei(art.15);

-confiscarea(art.16).

Masuri de prevenire si combatere a traficului si a consumului ilicit de droguri

Conform art.4 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 143/2000,

masurile de prevenire constau in totalitatea activitatilor de desfasurare de
institutiile abilitate, in scopul evitarii inceperii consumului, intarzierii debutului
acestuia, evitarea trecerii la un consum cu risc mai mare si promovarii unui stil
de viata sanatos (alin.1).

Masurile de prevenire constau in informare, educare, comunicare-

senisbilizare, constientizare, castigare de abilitati etc, si se desfasoara , de
regula, pe baza unor programe de prevenire, conform standardelor de calitate
(alin.2). In Romania activitatile de prevenire sunt solid ancorate in principii 6
elaborate in urma experientei acumulate in acest domeniu si constau in:

1. organizarea de programe educative adresate prescolarilor, ce preupun

promovarea unui stil de viata sanatos in familie si/sau comunitate, viand
sanatatea publica;

2. organizarea de programe educative entru adolescenti, in afara scolii, ce

presupun organizarea de catre institutiile de invatamant de activitati
alternative pentru petrecerea timpului liber.

3. realizarea de campanii mass-media ce presupun activitati de informare a

populatiei, prin diverse mijloace: aricole in presa scrisa, anunturi publice,
emisiune, reportaje, etc.

4. furnizarea de informatii si sfaturi privind efectele negative ale drogurilor,

consecintele detinerii si traficului ilicit de droguri precum si posibilitatile de
preventie si tratament, care pot fi aduse la cunostinta profesorilor., tinerilor si
consumatorilor de droguri prin linii telefonice de informare si ajutorare.

5. organizara de programe de consiliere psihologica si psihotereapeutica ce

presupun activitati specializate.

Standardele de calitate si metodologia de avizare a programelor se elaboreaza de

Agentia Nationala Antidrog si se aproba prin ordin comun al Ministrului
Sanatatii, Muncii, Solidaritatii sociale si familiei si Ministrul administratiei si
internelor (alin.3).

6 Elisabeth B.Robertson, Susan I.David, Suman A.Rao, Preventing Drug use

Children and adolescents , National institut on Drugs abuse, U.S.Departement of
heath and human services, National Insitut of Heath, second edition, October
2003.
 Programele de prevenire se elaboreaza pe baza evaluarii necesitatilor si in
raport cu situatia populatiei careia i se adreseaza, cu mediul in care se
implementeaza si cu tipul de drog avut in vedere si se avizeaza de catre Agentia
Nationala Antidrog (alin.4)

Masurile de combatere a traficului si a consumului ilicit de droguri

constau in totalitatea activitatilor desfasurate in acest sens de organele
adminstratiei publice si organele judiciare , potrivit dispozitiilor Codului de
procedura penala si ale legilor speciale in domeniu (art.7).

Agentia Nationala Antidrog -A.N.A, este organizata si functioneza potrivit

H.G nr.461/2011 care in art.2 prevede ca aceasta stabileste conceptia si
coordoneaza, evalueazasi monitorizeaza la nivelul national politicile in
domeniul prevenirii I combaterii traficului si consumului ilicit de droguri,
precum si al asistentei integrale a consumatorilor aplicate de catre institutiile cu
atributii in domeniu(alin.1).

A.N.A este autorizata sa difuzeze si sa dea publicitatii date si informatii cu

caracter oficial, din domeniul sau de activitate, in conditiile legii(alin.2).

Pentru realizarea atributiilor sale, A.N.A coopereaza cu institutii publice si

cu organizatii neguvernamentale, romane si straine , precum si cu organizatii
internationale(alin.3).