Sunteți pe pagina 1din 19

Referat-Criminologie

Traficul de droguri

Introducere
1.Generalitati-Notiunea de drog
Dictionarul Enciclopedic roman defineste drogul ca fiind din punct de vedere
farmaceutic o materie prima de origine vegetala, animala sau minerala ce
serveste la prepararea anumitor medicamente, iar din aceeasi sursa aflam ca
activitatea de drogare, din punct de vedere medical consta in administrarea
1

exagerata de medicamente unui bolnav. Drogarea duce la obisnuinta, la


necesitatea maririi continue a dozei, fapt care are repercusiuni negative asupra
organismului.
In acest moment sensul cel mai apropiat al acceptiunii comune pentru termenul
drog este acela c drogul este o substanta solida, lichida sau gazoasa, care
odata absorbita de organism va perturba una sau mai multe dintre functiile
importante ale acestuia, iremediabil de cele mai multe ori si care influenteaza
negativ starea de sanatate si perceptia.
Consumul abuziv al drogurilor poate determina multiple tulburari atat fizice cat
si psihice,datorita gradului ridicat de toxicitate al acestora.O tulburare fizica este
reprezentata de consumul excesiv de tutun care poate dauna fizic fumatorului
prin unele boli pe care acesta le poate capata,iar o tulburare psihologica poate fi
reprezentata de consumul excesiv de alcool ce poate conduce la diverse stari
psihice conflictuale.
Dependenta de droguri reprezinta o nevoie continua de administrare a drogului
fie pentru a simti anumite senzatii dorite,fie pentru a impiedica starea de rau
general care se poate instala prin neadministrarea regulata a drogului.
Aceasta dependenta este cunoscuta sub denumirea de toxicomanie,adica
obisnuinta bolnavicioasa de a folosi doze repetate si crescande de substante
toxice,printre care si stupefiante.
Pe langa aceste stupefiante care inhiba centrii nervosi si provoaca o stare de
imobilitate fizica si psihica, mai exista si produse halucinogene, substante sau
medicamente care pot provoca perceperea unor persoane sau obiecte inexistente
in realitate.
2.Tipuri de droguri si substante stupefiante
2.1 Opiul si derivatii acestuia, morfina si heroina
Opiul este o substant toxic cu proprietati narcotice extrasa din capsulele unor
specii de mac (Papaveraceae) si ntrebuintata ca somnifer, calmant, analgezic,
stupefiant.
2

Opiul se obtine numai pe cale manuala. Recoltarea are loc la circa 12 zile de la
caderea petalelor florilor, atunci cand capsulele ajung la dimensiunea maxima;
ea se face prin intermediul scarificarii (capsulele de mac sunt incizate cu niste
lame speciale numai pana la jumatatea capsulei), operatie desfasurata numai pe
timp frumos. Datorita inciziilor, latexul din capsulele de mac, alb la nceput se
brunifica si se coaguleaza. Astfel coagulat, se racleaz cu ajutorul unui razuitor
din lemn sau din metal. Latexul rezultat se usuca la soare cu atentie pana cand
capata consistenta unei paste foarte dense si este brunifiact complet. Este strans
in bucati de dimensiuni variabile si presat in forme variabile.
Prin ncalzirea opiului baza la temperaturi scazute se obine o solutie de culoare
maronie care supusa filtrarii pentru indepartarea reziduurilor vegetale si apoi
evaporarii are loc formarea unei pudre care reprezinta forma opiului de fumat,
cu un continut mult mai mare de morfina fata de latex.
Morfina se obtine din opiul brut .Sunt binecunoscute tratamentele ce au la baza
morfina in randul bolnavilor de cancer insa, utilzata in cantitati mari aceasta
creeaza toxicomanie.Consumul in exces cauzeaza pierderea treptata a activitatii
psihice a consumatorilor.
Heroina este un derivat al opiului, obtinut la sfarsitul secolului 19 prin
sintetizarea morfinei.Este unul dintre cele mai periculoase stupefiante,desi in
1898 era cunoscuta drept un medicament valoros utilizat impotriva tusei.Este
cunoscuta sub numele de dyacethylmorphinesi este produsa ilegal pe toate
continentele.Pe piata ilegala este cunoscuta sub patru sortimente,1,2,3 si 4,in
functie de cantitatea de substanta activa.Este mult mai toxica decat morfina si
are urmari mult mai grave.S-a extins destul de greu in Europa,spre deosebire de
S.U.A unde a facut multe victime,printre care si celebritati.
Injectarea in vena a heroinei produce inrosirea pielii,dependentii fiind atrasi cel
mai mult de emotia pe care aceasta o produce.In cazul unei supradoze se
instaleaza coma si o respiratie adanca si inceata.Pielea devine rece si lipicioasa,

maxilarul este relaxat,insa cel mai mare pericol il reprezinta inghitirea limbii
urmata de convulsii si deces.
2.2 Cocaina
Cocaina (benzoica-metil-ecgonina) este un alcaloid tropanic cristalin, care se
obtine din frunzele arbustului de coca(Eritroxylon coca). Este un stupefiant cu
efect stimulant puternic al sistemului nervos central, fiind unul dintre cele mai
raspandite droguri care produc dependenta consumatorului.Se manifesta prin
cresterea bunei dispozitii,a atentiei si a energiei,fiind inlaturate apetitul si nevoia
de a dormi.
Cocaina, care este un eter, se transform n carbonat de cocaina, care se dizolva
n kerosen. Solutia este filtrata si se elimina reziduurile, dup care se amesteca
cu acid sulfuric. Se obtine sulfatul de cocaina sau pasta de baza care se precipita
si se depune pe fundul vasului. Odat prelucrata, aceasta pasta este pusa la uscat
inainte de a fi purificata, pentru eliminarea kerosenului si a altor impuritati
reziduale. Pentru aceasta se adauga din nou acid sulfuric i permanganat de
potasiu. Dup filtrare, produsul se amesteca cu amoniac, nainte de a fi iarasi
filtrat si uscat. Din pasta purificata obtinuta, cocaina este izolata prin adaugare
de acetona sau eter etilic, pentru distilarea sulfatului de cocaina. In etapa finala,
se adauga acid clorhidric si alcool care duc la formarea unui precipitat de
clorhidrat de cocaina. Aceasta se cristalizeaza in timp, luand forma finala in care
se comercializeaza.
Cele mai cunoscute tari pentru culturile de coca sunt Bolivia si Peru, dar acestea
s-au extins alarmant pana in Columbia.Castigurile traficantilor sunt extraordinar
de mari.Cocaina obtinuta din o tona de frunze de coca atrage castiguri de peste
un milion de dolari si se obtin aproximativ 2 kg de cocaina.
Drogul produce o adevarata furtuna nervoasa,fiind trimise impulsuri spre
neuroni si intervine supraexcitarea.Se produce o stare de euforie de scurta durata
si este suprimat apetitul.

Exista trei forme de baza: basuca (formata in amestec cu tabac sau marihuana),
cocaina hidrocalorica (injectata sau prizata) si cocaina baza libera (se fumeaza
pentru ca nu se poate dizolva).
Amsterdam este cunoscut pentru posibilitatea de a consuma droguri, insa aici
cocaina este combinata cu amfetamina, ceea ce o face mult mai nociva.
2.3 Canabisul (Canepa) si derivatii acestuia Marijuana, Hasisul si Ganja
Canabisul (canepa) este o planta exotica ce creste in regiunile tropicale si
subtropicale din Asia, Africa, America de Sud,Centrala si de Nord, dezvoltanduse bine atat in stare salbatica, cat si in conditii de cultura. Exista trei specii de
canabis: Cannabis sativa, Cannabis indica i Cannabis ruderalis.Expertii O.N.U
au constatat ca zone mari de cultura de Cannabis sativa se gasesc in Maroc,
Liban, Pakistan, Nepal, Thailanda, Columbia, Jamaica, Mexic,sau chiar in
S.U.A.
Din Cannabis sativa se prepara marijuana, hasisul, ganja, etc.Consumul in
scopuri medicale este cu mult superior celorlalte substante,datorita
tetrahidrocanabinolului (cunoscutul THC), un compus activ al mai multor
varietati de canabis cosiderat benefic pentru bolnavii de cancer,luptand
impotriva celulor maligne fara a afecta celulele bune.
Marijuana este un amestec verde, maro sau gri din frunzele, tulpinile, seminele
i florile uscate ale cnepei indiene(Cannabis sativa) i are aspect de tutun
verzui tiat foarte fin. Fiecare tip de marihuana conine THC
(tetrahidrocanabinol), principala substana psihoactiva a acestor produse
vegetale. Cu ct valoarea THC-ului este mai mare, cu att mai puternice sunt
efectele acestui uor drog.
In tarile occidentale se tinde spre un consens pentru legalizarea acestui produs
pentru ca se considera a fi inofensiv si ca ar putea fi consumat precum tutunul.
Se spune ca este un drog slab ce provoaca o stare de euforie si o stare de sete.
Marijuana nu provoac dependen fizic. Dependena psihic de substanele
active din cannabis poate aprea n urma consumului ndelungat i depinde de
5

doza utilizat, de regularitatea consumului, de organismul consumatorului etc.


Aparent, nu exist simptome de sevraj fizic pur dup oprirea consumului. Exist
riscul de a dobndi dependen psihic n timp i prin consum regulat.
Majoritatea consumatorilor iau hasis sau marijuana aproximativ o data sau de
doua ori pe saptamana, de regula intr-un "peisaj social" in care, in trecut, ar fi
fost obisnuit consumul de alcool. De obicei, aceasta categorie de consumatori
poate abandona consumul de cannabis fara a suferi de simptome de sevraj
psihic.
Boli la care ajuta marijuana: scleroza multipla, MRSA, hipertensiunea arteriala,
incontinen urinara, tulburarile gastro-intestinale, cancerul, durerea cronica,
boala alzheimer, apneea de somn si multe altele.
Hasisul este un drog care se obtine din mugurii nefecundati ai plantei femele
de Cannabis sativa (canepa). Face parte din categoria drogurilor psihoactive
slabe (blande).
In general hasisul este inhalat prin fumare sau consumat cu alimente sau bauturi.
Hasisul este doar rasina extrasa si purificata prin diferite procedee
din marijuana, insa este mai activ ca aceasta. Canabisul este o planta ilegala n
marea majoritate a trilor lumii. Plantele de canabis au un procentaj foarte diferit
de tetrahidrocanabinol THC in functie de specii, acestea provenind din diferite
parti ale lumii.Marocul este principalul producator de hasis, cu 70% din
productia mondiala.
Hasisul este rasina secretata de glandele situate la nivelul frunzelor dar mai ales
mugurilor de canepa (Cannabis). Hasisul se comercializeaza in "bulgari" solizi
sau placi presate i se prezinta - in functie de tara de origine -in nuante de
culoare rosie, maronie, verde sau negru.
Odata fumat,isi face efectul in functie de fiecare persoana,variind de la 30 de
secunde la 15 minute.Au fost constatate: scaderea frecventei pulsului, umplerea
puternica a vaselor sangvine la nivelul ochilor, modificarea fluxului sanguin
cerebral. Pot aparea si simptome ca scaderea tensiunii arteriale, uscarea
6

mucoasei bucale si faringiene, voma, diaree si senzatie de foame foarte


accentuata.
Ganja este un produs vegetal obtinut din inflorescente si tulpinile plantei femele
de Cannabis sativa.
Chiar daca s-a cosiderat ca ar fi o planta inofensiva, ulterior oamenii de stiinta
au demonstrat ca poate avea repercursiuni serioase asupra sistemului de
reproducere si endocrin, afecteaza personalitatea omului si poate provoca
tulburari psihice. Dauneaza mai mult plamanilor decat tutunul datorita nivelului
mai ridicat de gudron si dauneaza functiilor psihomotorii.
2.4.Ecstazy si derivatii MDA si MDMA
Ecstazy face parte din categoria amfetaminelor, adica a substantelor care maresc
viteza de reactie a corpului.Este un drog relativ nou,preparat in laboratoare prin
procedee chimice.Per total reprezinta grupa derivatilor amfetaminici: MDA,
MDMA si altii.
Efectul acestui derivat de amfetamina produce stimularea sistemului nervos
dupa aproximativ 30-60 de minute.Se manifesta diferit la fiecare consumator in
parte: energie accentuata, stare de ras,euforie,halucinatii,incetinirea pulsului.
Ecstasy se gaseste sub forma de pastile, de forme i culori diferite i se
ingereaza (se inghite).
MDA- se apropie din punct de vedere farmacologic de amfetamina si L.S.D.
avand ca efecte: dispozitie buna,largirea sentimentului de cunostinta, dorinta de
comunicare,fara halucinatii.Depinde de doza de administrare.
MDMA- un derivat al metamfetaminei ce are ca efecte: capacitate mare de
observare, energie excesiva.
Traficul acestui drog este unul raspandit datorita faptului ca este sub forma de
pilule si nu pulbere,fapt ce avantajeaza raspandirea lui.
2.5 Mescalina
Aceasta este o substanta extrasa din cactusul Peyote si face parte din categoria
drogurilor sintetice cu efecte halucinogene.Produce intoxicatii mortale,cu trei
7

faze: excitatie fizica,senzoriala(halucinatii vizuale) si de depresiune pana la


colaps.
Partea plantei din care se extrage se gaseste sub forma de discuri,fiind cunoscute
sub numele de nasturi de mescalina.Au un gust amar si provoaca greata,de
aceea consumatorii prefera sa le mestece in timp ce consuma bauturi aromate.
Poate produce halucinatii pentru 12 ore,dar este de 5000 de ori mai putin activa
decat L.S.D. .
2.6 L.S.D.
LSD-ul este obtinut din acele ciuperci care se dezvolta pe secara. La inceput are
un efect asemanator alcoolului,ameteala,dar apoi se transforma intr-o stare de
agitatie puternica,plina de halucinatii vizuale.
Se obtine pe cale chimica din tartrat de ergotamina procurat din Germania sau
Elvetia la pret de materie prima. Odata prelucrat,acesta aduce profit triplu. Se
livreaza sub forma de tablete. Exista si sub forma de sare,fiind solubil in apa.
Consumatorii trebuie sa se abtina pentru a redeveni sensibili la drog,datorita
substantei tahifilaxis din LSD care reduce efectul indiferent de marimea dozei.
3. Lupta antidrog in diferite state
In prezent,sunt desfasurate multiple actiuni pentru impiedicarea si limitarea
dezastrului drogurilor in intreaga lume.In unele state s-au luat masuri serioase,
s-au modificat legislatii si s-au inregistrat progrese.
3.1 Jamaica
Aceasta insula este foarte cunoscuta pentru imensele cantitati de marijuana.Cifra
de afaceri a contrabandistilor este de 1,1 miliarde de dolari anual,mult mai mare
decat suma obtinuta din comertul tarii cu bauxita si din turism. A devenit al
doilea furnizor pe plan mondial de marijuana,iar autoritatile au demarat proiecte
de aplicare unor masuri mai ferme,impotriva traficantilor,mai ales in ceea ce
priveste zborurile aeronavelor care aterizeaza sau decoleaza in fiecare noapte
pline de contrabandisti.
8

3.2 Thailanda
Aici productia ilicita a crescut extraordinar,intrucat au crescut suprafetele de
mac,din cauza conditiilor climatice.Populatia din mediul rural produce si
consuma opiu.
Chiar daca s-au luat masuri drastice inca din anul 1959 cand s-a interzis
folosirea opiului si a altor stupefiante,consumul si traficul nu au scazut foarte
mult. Pedeapsa este in functie de gramul pe care il detii,un an pentru un gram.
3.3 Japonia
Este o tara cu traditie in ceea ce priveste drogurile, fenomenul fiind mai
intensificat in timpul celui de al doilea razboi mondial. Se consumau droguri
sintetice pe baza de amfetamina.Din nefericire, autoritatile nu reusesc sa faca
fata pentru a opri traficul ilicit de droguri,din cauza mafiei Yakuza puternic
implicata in altfel de afaceri cu castiguri uriase.
S-au luat masuri mai severe si s-a infiintat un organism special de combatere si
prevenire a consumului si traficului de droguri.
3.4 Peru, Bolivia si Columbia
Peru reprezinta principala sursa mondiala pentru productia ilicita de frunze de
cocaina. In aceasta tara abuzul de droguri este o problema extrem de grava. Se
consuma diverse tipuri de droguri, marijuana, cocaina, amfetamina,
halucinogene. Autoritatile au fost alarmate de aceasta situatie in care statul se
afla si au luat masuri juridice si medicale, existand cea mai aspra legislatie din
America Latina in materie de droguri.
Bolivia este a doua mare producatoare de frunze de cocaina si se confrunta si ea
cu grave probleme ale abuzului de droguri. Aici au fost luate masuri in trecut
care au fost oprite din cauza instabilitatii politice.
O.N.U a constatat ca in Columbia situatia se agraveaza in mod constant.
Culturile de arbusti de coca cresc continuu,de asemenea si cele de canepa
indiana. In ceea ce priveste marijuana, aici se gasesc cele mai bune plante de

canabis. Guvernul nu este preocupat numai cu producerea si traficul unor astfel


de substante ci si cu consumul abuziv al acestora in randul tinerilor.
3.5 Franta si Italia
In Franta, o grupare cu traditie in traficul de droguri a fost depistata si anihilata
French Connection. Aceasta grupare producea heroina in laboratoare
clandestine,fiind in cele din urma arestati principalii traficanti,iar judecatorul
care s-a ocupat de caz a fost asasinat. O noua grupare a fost depistata in 1981,
fiind arestati 9 traficanti din Hong Kong care aveau asupra lor 10 kg de heroina
roz,necunoscuta pana atunci,era granulata si nu pudra.
In italia mafia italiana si-a pus amprenta si pe traficul de droguri,ce a cunoscut
dimensiuni alarmante. Mafia siciliana obtine venituri de multe milioane de
dolari.
3.6 India
Pana in anul 1981 se considera ca in India traficul de droguri era neinsemnat.In
prezent s-a constatat ca India este chiar punct de tranzit. Heroina produsa in
India urma sa ia calea Europei Occidentale,dar autoritatile au intervenit. Se
consuma foarte mult canabis,atat in randul populatiei sarace,cat si in randul
celor cu posibilitati materiale ridicate din zonele urbane.
Sunt aplicate in mod traditional masuri de combatere a dependentei, de tratare a
victimelor si de oprire a traficului ilicit.
4. Problema drogurilor in Romania
Romania se gaseste intre tarile consumatoare si cele producatoare de droguri
dupa asezarea sa geografica. Din pacate, Romania a devenit o piata de desfacere
pentru contrabandisti,iar acest lucru reiese si din capturile realizate. Fenomenul
drogurilor in Romania a devenit o problema sociala, de sanatate publica.
Nivelul traficului de droguri si al consumului cunoaste dimensiuni noi si se
constata o crestere semnificativa a numarului de consumatori, cei mai multi
10

tinerii si cei implicati in furnizare, asa numitii dealeri.Numarul de consumatori


creste,retelele de traficanti si-au extins activitatea avand relatii atat in interiorul
tarii cat si in afara ei,pe plan international.
O evolutie a traficului si a consumului de droguri apare dupa anii 90, fiind
capturate cantitati impresionante de droguri, dintre care cele mai mari erau
reprezentate de canabis si hasis, pe locul doi fiind heroina. Implicit si consumul
de tutun devine din ce in ce mai ridicat si mai intalnit si la elevi.
Problematica complexa a adictiilor trebuie mentinuta in atentia institutiilor
statului si a opiniei publice, deoarece cresterea accesibilitatii drogurilor sintetice,
in special a substantelor noi cu proprietati psihoactive, cresterea numarului de
consumatori si a gravitatii patologiei asociate consumului de droguri depaseste
deja posibilitatile de sustinere financiara a costurilor pentru tratament.
Problematica adictiilor reprezinta o responsabilitate colectiva, o problema pentru
a carei rezolvare este nevoie atat de coordonarea activitatilor intre institutiile
statului cu responsabilitati in domeniu, cat si implicarea reprezentantilor
societatii civile, a organizatiilor neguvernamentale si organismelor
internationale cu activitati in domeniul medico-social. De asemenea dezvoltarea
serviciilor integrate de asistenta oferite de Agentia Nationala Antidrog pentru a
facilita includerea a cat mai multor consumatori de droguri in circuitul terapeutic
in scopul reintegrarii sociale si al diminuarii riscurilor asociate consumului de
droguri.
La nivel national ar trebui sa existe un sistem unitar care sa lupte pentru
combaterea si prevenirea acestui fenomen care afecteaza intreaga lume, de
informare a tinerilor si de pedepsire a celor care savarsesc astfel de infractiuni,
mai ales in randul farmacistilor si medicilor care elibereaza retete si
medicamente in mod licit.
5. Legislatia privind sanctionarea traficului si consumului de
droguri
11

Art. 2

(1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea,

extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea in


vanzare, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea,
transportul, procurarea, cumpararea, detinerea ori alte
operatiuni privind circulatia drogurilor de risc, fara drept, se
pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor
drepturi.
(2) daca faptele prevazute la alin. (1) au ca obiect droguri de
mare risc, pedeapsa este ichisoarea de la 10 la 20 de ani si
interzicerea unor drepturi.
Art. 3

(1) Introducerea sau scoaterea din tara, precum si

importul ori exportul de droguri de risc, fara drept, se


pedepsesc cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea
unor drepturi.
(2) Daca faptele prevazute la alin. (1) privesc droguri de mare
risc, pedeapsa este inchisoarea de la 15 la 25 de ani si
interzicerea unor drepturi.
Art. 4

Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea,

extragerea,
prepararea, transformarea, cumpararea sau detinerea de
droguri pentru consum propriu, fara drept, se pedepseste cu
inchisoare de la 2 la 5 ani.
Art. 5

Punerea la dispozitie, cu stiinta, cu orice titlu, a unui

local, a unei locuinte sau a oricarui alt loc amenajat, in care are
12

acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea


consumului ilicit in asemenea locuri se pedepseste cu
inchisoare de la 3 la 5 ani si interzicerea unor drepturi.
Art. 6

(1) Prescrierea drogurilor de mare risc, cu intentie, de

catre medic, fara ca aceasta sa fie necesara din punct de


vedere medical, se pedepseste cu inchisoare de la 1 an la 5 ani.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si eliberarea sau
obtinerea, cu intentie, de droguri de mare risc, pe baza unei
retete medicale prescrise in conditiile prevazute la alin. (1) sau
a unei retete medicale falsificate.
Art. 7

Administrarea de droguri de mare risc unei persoane,

in afara conditiilor legale, se pedepseste cu inchisoare de la 6


luni la 4 ani.
Art. 8

Furnizarea, in vederea consumului, de inhalanti chimici

toxici unui minor se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2


ani sau cu amenda.
Art. 9

Producerea, fabricarea, importul, exportul, oferirea,

vanzarea, transportul, livrarea sau orice titlu, trimiterea,


procurarea, cumpararea sau detinerea de precursori,
echipamente sau materiale, in scopul utilizarii lor la cultivarea,
producerea sau fabricarea ilicita de droguri de mare risc, se
pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor
drepturi.

13

Art. 10

Organizarea, conducerea sau finantarea faptelor

prevazute la art. 2 - 9 se pedepseste cu pedepsele prevazute de


lege pentru aceste fapte, limitele maxime ale acestora
sporindu-se cu 3 ani.
Art. 11

(1) Indemnul la consumul ilicit de droguri, prin orice

mijloace, daca este urmat de executare, se pedepseste cu


inchisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2) Daca indemnul nu este urmat de executare, pedeapsa este
de la 6 luni la 2 ani sau amenda.
Art. 12

(1) Se pedepsesc cu detentiunea pe viata sau cu

inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi


faptele prevazute la art. 2, 3 si 5 daca persoana care le-a
savarsit face parte dintr-o organizatie sau asociatie ori dintr-un
grup de cel putin 3 persoane, cu structuri determinate si care
sunt constituite in scopul comiterii acelor fapte si al obtinerii de
beneficii materiale sau de alte foloase ilicite.
(2) Se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 15 ani faptele
prevazute laart. 4, 6, 7, 9 si 11, daca au fost savarsite in
conditiile prevazute la alin. (1).
(3) In cazul infractiunilor prevazute la alin. (1) si (2), daca
faptele au avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este
detentiunea pe viata sau inchisoarea de la 15 la 25 de ani si
interzicerea unor drepturi.
Art. 13

(1) Tentativa la infractiunile prevazute la art. 2 - 7, la

art. 9 si 10 se pedepseste.
(2) Se considera tentativa si producerea sau procurarea
14

mijloacelor ori instrumentelor, precum si luarea de masuri in


vederea comiterii infractiunilor prevazute la alin. (1).
Art. 14

Cu privire la infractiunile cuprinse in prezentul capitol,

pe langa situatiile prevazute in Codul penal, constituie


circumstante agravante urmatoarele situatii:
a) persoana care a comis infractiunea indeplinea o functie ce
implica exercitiul autoritatii publice, iar fapta a fost comisa in
exercitarea acestei functii;
b) fapta a fost comisa de un cadru medical sau de o persoana
care are, potrivit legii, atributii in lupta impotriva drogurilor;
c) drogurile au fost trimise si livrate, distribuite sau oferite unui
minor, unui bolnav psihic, unei persoane aflate in cura de
dezintoxicare sau sub supraveghere medicala ori s-au efectuat
alte asemenea activitati interzise de lege cu privire la una
dintre aceste persoane ori daca fapta a fost comisa intr-o
institutie sau unitate medicala, de invatamant, militare, loc de
detentie, centre de asistenta sociala, de reeducare sau institutie
medical-educativa, locuri in care elevii, studentii si tinerii
desfasoara activitati educative, sportive, sociale ori in
apropierea acestora;
d) folosirea minorilor in savarsirea faptelor prevazute la art. 2 11;
e) drogurile au fost amestecate cu alte substante care le-au
marit pericolul pentru viata si integritatea persoanelor.
Art. 15

Nu se pedepseste persoana care, mai inainte de a fi

inceputa urmarirea penala, denunta autoritatilor competente


15

participarea sa la o asociatie sau intelegere in vederea comiterii


uneia dintre infractiunile prevazute la art. 2 - 10, permitand
astfel identificarea si tragerea la raspundere penala a celorlalti
participanti.

Art. 16

Persoana care a comis una dintre infractiunile prevazute la art. 2 - 10,

iar in timpul urmaririi penale denunta si faciliteaza identificarea si tragerea la


raspundere penala a altor persoane care au savarsit infractiuni legate de droguri
beneficiaza de reducerea la jumatate a limitelor pedepsei prevazute de lege.
Art. 17

(1) Drogurile si alte bunuri care au facut obiectul infractiunilor

prevazute la art. 2 - 10 se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul


este obligat la plata echivalentului lor in bani.
(2) Se confisca, de asemenea, banii, valorile sau orice alte bunuri dobandite prin
valorificarea drogurilor si a altor bunuri prevazute la alin. (1).
Art. 18

(1) Drogurile ridicate in vederea confiscarii se distrug. Pastrarea de

contraprobe este obligatorie.


(2) Sunt exceptate de la distrugere:
a) medicamentele utilizabile, care au fost remise farmaciilor sau unitatilor
spitalicesti, dupa avizul prealabil al Directiei farmaceutice din cadrul
Ministerului Sanatatii;
b) plantele si substantele utilizabile in industria farmaceutica sau in alta
industrie, in functie de natura acestora, care au fost remise unui agent economic
public sau privat, autorizat sa le utilizeze ori sa le exporte;
c) unele cantitati corespunzatoare, care vor fi pastrate in scop didactic si de
cercetare stiintifica sau au fost remise institutiilor care detin caini si alte animale
de depistare a drogurilor, pentru pregatirea si mentinerea antrenamentului
16

acestora, cu respectarea dispozitiilor legale.


(3) Distrugerea drogurilor se efectueaza periodic, prin incinerarea sau prin alte
mijloace adecvate, de catre o comisie formata din cate un reprezentant al
Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, al Ministerului Sanatatii Directia farmaceutica, al Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului,
un specialist din cadrul formatiunii centrale de reprimare a traficului ilicit de
droguri din Inspectoratul General al Politiei si gestionarul camerei de corpuri
delicte a aceleiasi unitati.
Art. 19

In cazul in care un toxicoman este condamnat pentru savarsirea unei

infractiuni, se aplica in mod corespunzator dispozitiile Codului penal si ale


Codului de procedura penala.

Cuprins:
1. Generalitati- notiunea de drog
2.Tipuri de droguri si substante stupefiante
2.1 Opiul si derivatii acestuia Morfina si Heroina
2.2 Cocaina
2.3 Canabisul (canepa) si derivatii acestuia Marijuana, Hasisul si Ganja
2.4 Ecstazy si derivatii acestuia MDA si MDMA
2.5 Mescalina
2.6 L.S.D.
3. Lupta antidrog in diferite state
17

3.1 Jamaica
3.2 Thailanda
3.3 Japonia
3.4 Peru, Bolivia si Columbia
3.5 Franta si Italia
3.6 India
4. Problema drogurilor in Romania
5. Legislatia privind sanctionarea traficului si consumului de droguri

Bibliografie:
- Criminologie teoretica si aplicata Editia a III-a, Prof. Univ. Dr. Florin
Sandu, Lect.Univ. dr. Gheorghe Iulian Ionita,Ed. Universul juridic,
Bucuresti, 2010;
- Dictionarul enciclopedic roman;
- Stop drogurilor Florin Sandu,Ed. Sylvi,Bucuresti,2003;
- Dictionarul de medicina Larousse Ed.Univers Enciclopedic,
Bucuresti, 1998;
- Wikipedia.
18

19