Sunteți pe pagina 1din 12

Referat

criminologie
-Traficul de
droguri-

1.
2.
3.
4.

Notiunea de drog.
Principalele tipuri de droguri.
Lupta anti-drog in diferite state.
Problema drogurilor in Romania.

1.

Notiunea de drog

In ultimii ani, una din cele mai serioase probleme cu care se confrunta
intreaga societate este reprezentata de droguri. Fie ca este vorba despre
curiozitatea tinerilor, dorinta acestora de a experimenta sau chiar de a isi ridica
performantele intelectuale, consumul si traficul de droguri constituie probleme
de importanta si complexitate deosebite.
Pe langa usurinta cu care mass-media poate influenta judecatile de valoare, in
consecinta si alegerile pe care oamenii le fac si deciziile acestora, o
responsabilitate mare o au si acele grupuri de crima organizata care faciliteaza
raspandirea stupefiantelor. Insa, un aspect serios il prezinta si faptul ca
farmacistii, firmele de produse farmaceutice si unele cadre medicale inlesnesc
modul in care pot fi procurate unele medicamente cu efecte de drog.
Pentru a intelege mai bine fenomenul traficului de droguri, trebuie sa
cunoastem notiunea drogului. Astfel, drogul este o substanta ce poate produce o
stare de dispozitie fizica si/sau psihica si care poate genera toxicomania,
indiferent de tipul substantei in cauza (stimulenta, analgezica, etc). 1 Cu alte
cuvinte, drogurile sunt substante care isi gasesc anumiti receptori in organismul
nostru, care actioneaza prin incetinirea, grabirea sau modificarea proceselor unui
anumit organ si care creeaza dependenta.
Aceasta dependenta este cunoscuta sub numele de toxicomanie, adica
obisnuinta morbida (bolnavicioasa) de a folosi doze repetate si crescande de
substante toxice, intre care si stupefiante.2
Stupefiantele inhiba centrii nervosi si provoaca o stare de inertie fizica si
psihica.3
Pe langa aceste stupefiante, mai exista si asa-numitele produse
halucinogene, substante sau medicamente care pot provoca perceperea unor
obiecte sau persoane care nu exista in realitate.

Dictionarul de medicina Larousse, Ed. Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1998, p. 192.


Criminologie teoretica si aplicata Editia a III-a, Prof. univ. dr. Florin Sandu, Lect. Univ. dr. Gheorghe-Iulian
Ionita, Ed. Universul juridic, Bucuresti, 2010.
3
Idem.
2

Narcoticele, sedativele, analgezicele, tranchilizantele, neurolepticele,


anestezicele, etc. sunt substante psihotrope medicamentoase, folosite in
medicamentatia sistemului nervos. Pe de alta parte avem in aceeasi categorie
alcoolul, care nu este un medicament.
Asadar, consumul, administrarea acestor substante stupefiante reprezinta
ceea ce noi obisnuim sa numim a se droga. Termenul are si alte conotatii si
revine mai ales celor care consuma in mod excesiv aceste substante toxice.

2. Tipuri de droguri si substante


stupefiante
Desi cel mai consumat si mai popular drog este cofeina, care e legala in
toate partile lumii, dar nu este consumata de membrii unor religii, vom trata
opiul, cocaina, cannabisul, drogul ecstasy, mescaline si L.S.D.-ul.

2.1.Opiul - si derivatii acestuia, morfina si heroina

Opiul este obtinut din soiul Papaver somniferum, printr-o tehnica de


incizie a capsulelor de mac; se elimina un suc laptos care se transforma intr-o
masa bruna in momentul contactului cu aerul. 4
Mai exista si opiul brut, obtinut din latex, constituit din guma, grasimi,
materii pectice (pectina clasa de compusi organici ce se gasesc in tesuturi
vegetale, folositi in industria alimentara), albumine, rasini, alcaloizi codeine,
narcotina, tebaina, morfina, papaverina si naceina. 5
Principalele producatoare ilicite de mac pentru opiu sunt India si Turcia, insa
primele incercari de cunoastere a opiului au fost facute acum 6000 de ani de
catre sumerieni.
Opiul este consumat in diferite feluri, cel mai cunoscut mod este fumatul, iar
apoi urmeaza masticatul si este utilizat chiar sub forma de supozitoare. Produce
o stare de euforie, finalizata cu somn si delir. Efectele difera de la individ la
individ, putandu-se ajunge chiar si la dureri violente si moarte. Cert este ca s-au
constatat pierderi de vointa si incapacitate de decizie.

Morfina
Aceasta a fost obtinuta din opiul brut, in 1808 de chimistul german
Serturner, urmand ca in 1850 sa se obtina morfina injectabila. Sunt
binecunoscute tratamentele ce au la baza morfina in randul bolnavilor de cancer,
insa odata utilizata in cantitati mari creeaza toxicomanie, morfinomanie.
Consumul excesiv cauzeaza pierderea treptata a activitatii psihice a
consumatorului.
4
5

Stop drogurilor, Florin Sandu, Ed. Sylvi, Bucuresti, 2003, p. 10 si urm.


Idem.

Heroina
Este unul dintre cele mai periculoase stupefiante, dupa unii autori, cel mai
periculos stupefiant, desi in 1898 era cunoscuta drept un medicament foarte
valoros utilizat impotriva tusei. Este cunoscuta sub numele de
dyacethylmorphine si este produsa ilegal pe toate continentele. Pe piata ilicita
este cunoscuta sub 4 sortimente, 1, 2, 3 si 4, in functie de cantitatea de
substanta activa. Cea mai consumata este tipul 3, cunoscuta sub numele de
brown sugar sau Hong Kong Rocks.
Este mult mai toxica decat morfina si are urmari mult mai grave, primul
abuz cunoscut avand loc in timpul Primului Razboi Mondial, mai ales in Statele
Unite. In Europa s-a extins destul de greu, spre deosebire de S.U.A., unde a
facut multe victime, printre care si multe celebritati.
Drogurile opiacee produc euforie, somnolenta, apatie, letargie,
descresterea activitatii fizice, constipatie, pupile punctiforme, tulburari de
gandire, moarte, chiar daca au si actiune sedativa si analgezica si sunt utilizate si
in scop medical.
Injectarea in vena a heroinei produce inrosirea pielii, dependentii fiind
atrasi cel mai mult de emotia pe care aceasta o produce. Emotia este descrisa ca
un orgasm nongenital cu centrul in abdomen, ce da senzatia de caldura si de
saturatie a stomacului. Dar daca aceste senzatii nu se produc, se va instala o
stare de frica.
In cazul unei supradoze, se instaleaza coma si o respiratie adanca si
inceata. Pielea devine rece si lipicioasa, maxilarul este relaxat, insa cel mai mare
pericol il reprezinta inghitirea limbii. Bineinteles, urmeaza convulsii, si dupa cum
am amintit, decesul.6

2.2 Cocaina

Methyl ester de benzoylecgonine este extras din frunzele arbustului


de coca originar din America de Sud. Face parte din randul drogurilor cu
capacitate de stimulare a sistemului nervos central si se manifesta prin
cresterea bunei dispozitii, a atentiei si a energiei, fiind inlaturate apetitul si
nevoia de a dormi.
Frunzele de coca sunt culese manual, de 3-4 ori pe an si sunt puse la uscat
pe suprafete pardosite, amestecate cu kerosen si carbonat de calciu, sodiu sau
potasiu, dupa care timp de o noapte sunt calcate in picioare. Se transforma
ulterior in carbonat de cocaina si se dizolva in kerosen. Solutia se filtreaza
6

Criminologie teoretica si aplicata Editia a III-a, Prof. univ. dr. Florin Sandu, Lect. Univ. dr. Gheorghe-Iulian
Ionita, Ed. Universul juridic, Bucuresti, 2010.

pentru inlaturarea reziduurilor, dupa care este amestecata cu acid sulfuric


pentru a se obtine o pasta care se pune la uscat pentru evaporarea kerosenului.
Se adauga din nou acid sulfuric, permanganate de potasiu, acetona sau eter etilic
pentru obtinerea sulfatului de cocaina. In fine, se adauga acid clorhidric si alcool,
formandu-se un precipitat de clorhidrat de cocaina care cristalizeaza in timp.
Rezulta acea pulbere alba, pufoasa fara miros, cunoscuta sub numele de
zapada7.
Cele mai cunoscute tari pentru culturile de coca sunt Bolivia si Peru, dar
acestea s-au extins alarmant pana in Columbia. Castigurile traficantilor sunt
extraordinar de mari. Cocaina obtinuta din 1 t de frunze de coca atrage castiguri
de peste un milion de dolari, si retinem ca se obtin aproximativ 2 kg de cocaina.
In Statele Unite ale Americii consumul de cocaina a atins punctul culminant in
anul 1914, urmand ca in Europa sa se raspandeasca la Berlin, in anii 20.
Cele mai variate modalitati de a consuma un drog le cunoaste cocaina: prizare,
injectare subcutanata, masarea gingiilor cu pulbere de cocaina, consumarea
vinului cu adaos de cocaina. Cea mai cunoscuta forma este prizarea, care
provoaca leziuni destul de grave septului nasal, ajungandu-se la distrugerea
cartilajului. Toxicomanii bogati isi permit inlocuirea acestuia cu placute de argint
sau platina.
Drogul produce o adevarata furtuna nervoasa, fiind trimise impulsuri spre
neuroni si intervine supraexcitarea. Se produce o stare de euforie de scurta
durata si este suprimat apetitul. Consumatorul are idei aberante, lasandu-si
libera imaginatia, insa poate avea loc si o limpezire a gandurilor si o capacitatea
de cunoastere mai extinsa, dar intervine si o sensibilitate la lumina. Are un efect
afrodisiac, insa odata cu acesta se instaleaza si impotenta. Stimulul este
diminuat odata cu un consum excesiv, insa intoxicarea ia proportii nebanuite.
Exista trei forme de baza: basuca (fumata sau in amestec cu tabac sau
marijuana), cocaina hidrocalorica (injectata sau prizata) si Crack cocaina baza
libera (se fumeaza pentru ca nu se poate dizolva).
Cum bine stim, Amsterdam este cunoscut pentru posibilitatea de a consuma
droguri, insa aici cocoaina este combinata cu amfetamina, ceea ce o face mult mai
nociva. Cei de origine asiaca prefera un amestec de cocaina si rom, fumat cu
ajutorul unei pipe gen narghilea.
Nu putem sa trecem peste ingeniozitatea carausilor care strecoara
produsele indiferent de controalele exigente ale organelor de paza a
frontierelor.

2.3. Canabisul Marijuana, Hasisul si Ganja

Criminologie teoretica si aplicata Editia a III-a, Prof. univ. dr. Florin Sandu, Lect. Univ. dr. Gheorghe-Iulian
Ionita, Ed. Universul juridic, Bucuresti, 2010.

Canabisul (canepa) este o planta exotica ce creste in regiunile tropicale si


subtropicale din Asia, Africa, America de Sud, Centrala si de Nord, dezvoltanduse bine atat in stare salbatica, cat si in conditii de cultura. Expertii O.N.U. au
constatat ca zone mari de cultura de Cannabis Sativa se gasesc in Maroc, Liban,
Pakistan, Birmania, Nepal, Thailanda, Columbia, Jamaica si Mexic, sau chiar in
S.U.A.
Din Cannabis Sativa se prepara marijuana, hasisul, Ganja, etc. Traficul de
droguri este dominat in multe tari de aceste produse, iar consumul in scopuri
medicale este cu mult superior celorlalte substante. In anul 1965, s-a efectuat o
cercetare stiintifica a Canabisului, constatandu-se faptul ca acesta contine o
substanta 9-tetrahidrocanabinol (cunoscutul THC), un compus activ al mai multor
varietati de canabis. Aceasta substanta este considerata de specialisti benefica
pentru bolnavii de cancer, deoarece lupta impotriva celulelor afectate (maligne),
neavand niciun efect nociv asupra celulelor bune.

Marijuana
Se prepara din frunze si tije seci uscate de Cannabis Sativa, reprezentand
somitatile florale ale plantelor femele si mascule amestecate cu frunze, seminte
si tulpini.8
In tarile occidentale exista un consens care tinde sa legalizeze acest
produs, pentru ca se considera ca ar fi inofensiv si ca ar putea fi consumat
precum tutunul. Se spune ca este un drog slab ce provoaca o stare de euforie,
stare de sete.
Hasisul
Cuvantul este arab si denumeste produsul preparat din varfurile florale ale
plantei Cannabis Sativa, amestecate cu rasina secretata de planta. Rasina este
indepartata de pe frunzele plantei femele si este presata in turte. Marocul este
principala tara unde se cultiva hasis. 9
Se poata consuma in forma pura sau in amestec cu tutun, fiind cunoscute mai
multe modalitati de a fuma: asa-numitul joint, pipa, narghilea sau bong si
vaporizator. Odata fumat, isi face efectul in functie de fiecare persoana, variind
de la 30 secunde la 15 minute. Au fost constatate: scaderea frecventei pulsului,
umplerea puternica a vaselor sangvine la nivelul ochilor, modificarea fluxului
sanguin cerebral stare de meditatie si concentrare. Pot aparea si simptome ca
scaderea tensiunii arteriale, uscarea mucoasei bucale si faringiene, voma, diaree
si senzatie de foame foarte accentuata.
Initial, efectul este o stare de agitatie, tensiune, urmate de o senzatie
placuta de siguranta. Sau persoana consumatoare poate fi deosebit de calma, in
engleza avem cuvantul stoned. Pot aparea oscilatii, precum starea de ras
8

Criminologie teoretica si aplicata Editia a III-a, Prof. univ. dr. Florin Sandu, Lect. Univ. dr. Gheorghe-Iulian
Ionita, Ed. Universul juridic, Bucuresti, 2010.
9
Wikipedia - Hasis

nemotivat sau tacerea contemplativa. Determina o traire mai intensa a relatiilor


de grup.
Exista, bineinteles si efecte nocive, precum perceperea defectuoasa a
realitatii obiective, panica si rareori poate declansa psihoze schizofreniforme.
Este mai periculos decat tutunul deoarece contine mai mult gudron.

Ganja
Este produs vegetal obtinut din inflorescente si tulpinile plantei femele.
Se cunoaste un consum foarte ridicat al produselor obtinute din Cannabis
Sativa, pe o arie geografie foarte intinsa, traficul de astfel de produse fiind si el
ridicat.
Chiar daca s-a considerat ca ar fi o planta inofensiva, ulterior oamenii de
stiinta au demonstrat ca poate avea repercusiuni asupra sistemului de
reproducere si endocrin, afecteaza personalitatea omului si poate provoca
tulburari psihice. Dupa cum am spus, dauneaza mult mai mult plamanilor decat
tutunul si dauneaza functiilor psihomotorii.

2.4 Ecstasy

Numele acestui drog provine de la transcriera fonetica in limba engleza a


celor trei litere XTC. Este un drog relativ nou, preparat in laboratoare
clandestine prin procedee chimice. In asamblu reprezinta grupa derivatilor
amfetaminici: MDA, MDMA si altii. MDMA se comercializeaza cel mai des pe
piata ilicita.
Efectul acestui derivat de amfetamina produce stimularea sistemului nervos,
dupa aproximativ 30-60 de minute. Se manifesta diferit la fiecare consumator in
parte: o stare de ras nejustificat, energie accentuata, euforie, reducerea nevoii
de somn, halucinatii optice si acustice, irascibilitate, hipertermie corporala,
incetinirea pulsului.10
MDA se apropie din punct de vedere farmacologic de amfetamina si L.S.D,
avand ca efecte: dispozitie senina, largirea sentimentului de cunostinta, dorinta
de a vorbi mult mai mult, fara halucinatii. Depinde foarte mult de doza
administrata.
MDMA- un derivat al metamfetaminei ce are ca efecte: marirea capacitatii
de observare, o energie majorata, separarea intre trup si suflet sufletul este
destins, iar trupul extenuat.
Trebuie sa amimtim aici ca se consuma pe baza unor tablete, pilule si sunt
adeseori preparate chiar in intreprinderile farmaceutice, cu sau fara stiinta
conducerii, insa din cauza preturilor tentante. Sunt relativ usor de procurat si de
produs pentru ca sunt folosite substante ieftine.
10

Criminologie teoretica si aplicata Editia a III-a, Prof. univ. dr. Florin Sandu, Lect. Univ. dr. GheorgheIulian Ionita, Ed. Universul juridic, Bucuresti, 2010.

Traficul in randul acestui drog este destul de ridicat intrucat imbraca forma
unor pilule, si nu pulbere, fapt ce avantajeaza raspandirea lui.

2.5 Mescalina

Aceasta este o substanta extrasa din cactusul Peyote si face parte din
categoria drogurilor sintetice cu efecte halucinogene. A fost studiata de
Gheorghe Marinescu, fondatorul Scolii romanesti de neurologie. Produce
intoxicatii mortale, cu trei faze: excitatie fizica, senzoriala (halucinatii vizuale)
si de depresiune pana la colaps.
Planta creste in nordul Mexicului, in zona vecina cu California de Sud (Texas).
Partea plantei din care se extrage se gaseste sub forma de discuri, fiind
cunoscute sub numele de nasturi de mescalina. Acestia au un gust amar si
gretos, de aceea consumatorii prefera sa le mestece in timp ce consuma bauturi
puternic aromate precum vinul. Mescalina produce halucinatii pentru aproximativ
12 ore, insa este de 5000 de ori mai putin activa decat L.S.D. Starile sunt greata
si varsaturile.

2.6 L.S.D. - ul

Probabil am auzit cu totii de acele ciuperci parazite. LSD-ul este obtinut din
acele ciuperci care se dezvolta pe secara. Initial, are un efect asemanator
alcoolului, si anume ameteala, dar apoi se constata o stare de agitatie puternica,
plina de imagini fantastice si stralucitoare.
Se obtine pe cale chimica, din tartrat de ergotamina procurat din Germania
sau Elvetia la pret de materie prima. Odata prelucrat, acesta aduce profit triplu.
Se livreaza sub forme de tablete si se spune ca produce o calatorie ce variaza in
functie de concentratie: 100-250 micrograme calatorie de 8-16 ore, 50 100
micrograme - 4-6 ore.
Exista si sub forma de sare, iar acesta este solubil in apa. Se administreaza
dupa aplicarea pe un cub de zahar, hartie sugativa, consumat oral sau redizolvat
in cafea.
Precum celelalte halucinogene, LSD-ul contine o substanta numita
tahifilaxis, care reduce efectul indiferent de cat de mare este doza. De aceea,
consumatorii inraiti trebuie sa se abtina pentru a redeveni sensibili la drog.

3.

Lupta anti-drog in diferite state.

In prezent, sunt desfasurate multiple actiuni pentru impiedicarea si limitarea


dezastrului drogurilor, in intreaga lume. Cifrele si datele consumului si traficului
de droguri sunt exorbitante.
In unele state s-au luat masuri serioase, s-au modificat legislatii si s-au
inregistrat progrese.

3.1 Jamaica
Insula Jamaica este foarte cunoscuta, mai ales pentru imensele cantitati de
marijuana, numita de localnici Ganja. Cifra de afaceri a contrabandistilor este
impresionanta, 1,1 miliarde de dolari anual, mult mai mare decat suma obtinuta din
comertul tarii cu bauxita si din turism.
A devenit al doilea furnizor pe plan mondial de marijuana, iar autoritatie au
demarat proiecte de aplicare unor masuri mai ferme impotriva traficantilor, mai
ales in ceea ce priveste zborurile aeronavelor, cu atat mai mult cu cat, pe insula,
in fiecare noapte aterizeaza sau decoleaza avioane ale contrabandistilor.
La aceste imense cantitati de ganja, se adauga mari cantitati de cocaina.
3.2. Thailanda
Aici productia ilicita a crescut foarte mult, intrucat au crescut suprafetele
insamantate cu mac, din cauza conditiilor climatice. Populatia din mediul rural
produce si consuma opiu, dar in Thailanda este un aspect lipsit de importanta.
S-au luat masuri drastice inca din anul 1959, prin care s-a interzis folosirea
opiului si a altor substante stupefiante. Chiar si asa, consumul si traficul nu au
scazut prea mult. Pedepsele sunt in functie de gramul pe care il detii ilegal, adica
un an pentru un gram.
3.3. India
Pana in anul 1981, se considera ca in India traficul de droguri era neinsemnat.
Insa in acest an, s-a constatat ca India este chiar punct de tranzit.
Heroina produsa in India urma sa ia calea Europei Occidentale, dar
autoritatile au intervenit.
Se consuma foarte mult canabis, atat in randul populatiei sarace, cat si in
randul celor cu posibilitati materiale ridicate din zonele urbane.
Sunt aplicate, in mod traditional, masuri eficace de combatere a dependentei,
de tratare a victimelor si de incetare a traficului ilicit.
3.4. Japonia
Este o tara cu traditie in ceea ce priveste drogurile, fenomenul fiind mai
intensificat in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial. Se consumau mai mult
droguri sintentice, pe baza de amfetamina. Din pacate, autoritatile nu reusesc sa
faca foarte multe pentru a opri traficul ilicit, pentru ca exista mafia Yakuza,
puternic implicata in astfel de afaceri, din care castiga enorm.
S-au luat masuri mai severe, si s-a infiintat un organism special de combatere
si prevenire a consumului si traficului de droguri.

3.5. Franta si Italia


In Franta, French Connection, o grupare cu traditie in traficul de droguri, a
fost anihilata. Aceasta grupare producea heroina in laboratoare clandestine la
Marsilia. Au fost arestati principalii traficanti, dar si judecatorul care s-a ocupat
de caz a fost asasinat.
O noua grupare, care purta numele New French Connection a fost depistata
in 1981 si au fost arestati 9 traficanti din Hong Kong care aveau asupra lor 10 kg
de heroina roz, necunoscuta pana atunci era granulata si nu pudra.
Traficantii au scazut preturile heroinei si au amestecat-o cu cofeina. Noul
drog trecea din Thailanda in Franta, sau peste ocean in America (Roma, Milano,
Palermo, Hamburg, Munchen, Lisabona, Amsterdam, etc).
Bineinteles, mafia italiana si-a pus amprenta si pe traficul de droguri, ce a
cunoscut dimensiuni alarmante. Mafia siciliana obtine venituri de multe miliarde
de dolari. Daca in Sicilia pentru a obtine 1 kg de heroina se platesc 250.000 $, in
SUA, dupa ce este amestecata cu lactoza, se obtin aproximativ 10 milioane $.
3.6. Peru, Bolivia si Columbia
Peru este principala sursa mondiala pentru productia ilicita de frunze de coca.
Aici abuzul de droguri este o problema foarte grava. Se consuma: marijuana,
cocaina, amfetamine, opiacee, halucinogene. Cele mai raspandite modalitati de
consum al cocainei este amestecul acesteia cu alcool. In Peru se gasesc si cele mai
puternice frunze de coca. Autoritatile au fost alarmate de situatia in care se afla
statul, si au luat masuri in materie juridica si medicala, existant cea mai aspra
legislatie din America Latina in materie de droguri.
Bolivia este a doua mare producatoare de frunze de coca si se confrunta cu
grave probleme ale abuzului de droguri. Aici au fost luate masuri in trecut, care nu
s-au mai aplicat din cauza instabilitatii politice. Ministerul de interne Luis Arce
Gomez a acordat protectie celor trei mari retele de traficanti cu cocaina, insa a
fost demis de fostul dictator al Boliviei.
O.N.U. a constatat ca in Columbia situatia se agraveaza in mod constant.
Culturile de arbusti de coca cresc continuu, de asemenea si cele de canepe indiana.
Se vehiculeaza ca traficantii de cocaina for face tot posibilul ca acele culturi de
canabis sa fie inlocuite cu cele de coca. Modalitatile de trafic sunt nemaivazute,
incredibile, pentru ca se gasesc tot felul de modalitati, utilizandu-se toate
cavitatile barbatilor si ale femeilor. In ceea ce priveste marijuana, aici se gasesc
cele mai bune plante de canabis. Guvernul columbian este preocupat nu numai cu
traficul de droguri si producerea unor astfel de substante, ci mai ales cu consumul
abuziv de cocaina in randul tinerilor.

4. Problema drogurilor in Romania


Asezarea geografica a facut Romania sa reprezinte o placa turnata pentru
traficantii de droguri11, intrucat se gaseste intre tarile consumatoare de droguri
si cele producatoare. Din pacate, Romania a devenit, alaturi de Olanda, Italia,
Franta, Spania, Anglia, o piata de desfacere pentru contrabandisti, iar acest lucru
este demonstrat si prin capturile realizate, mai ales in anul 2001.
Nivelul traficului de droguri si al consumului, cunoaste dimensiuni noi si se
constata o crestere semnificativa a numarului de consumatori, indeosebi tinerii si
cei implicati in furnizare, dealeri.
Afirmatia conform careia problema s-a amplificat, nu este gresita. Numarul
de consumatori creste, retelele de traficanti si-au extins activitatea avand relatii
atat pe plan national, cat si pe plan international.
Culturile ilicite de mac opiaceu de la Iasi si Oradea si descoperirea primului
laborator clandestin de droguri sintetice aflat la Bragadiru si Chiajna, impun
necesitatea unei riposte pentru reducerea consumului si traficului.
S-a constatat o evolutie a traficului si consumului de droguri dupa anii `90,
fiind capturate cantitati impresionante de droguri, dintre care cele mai mari erau
reprezentate de canabis si hasis, pe locul doi fiind heroina. Consumul de tigarete
este din ce in ce mai intalnit la elevi.
Cu siguranta, la cum merg lucrurile in Romania, vor fi inregistrate cresteri cu
privire la numarul consumatorilor. Iarasi, din pacate, unii nu isi dau seama de
pericolul constituit de injectarea cu acelasi ac, fiind posibila transmiterea unor
boli virale (HIV, SIDA, hepatita C).
Putem observa si la nivelul Bucurestiului, ca reteaua de distributie se afla
intr-un proces de extindere. Extinderea se va face pe plan international,
ajungandu-se sa se comita multe crime.
Odata cu legalizarea acelor etnobotanice s-a starnit o mai mare curiozitate
in randul adolescentilor, ceea ce inseamna ca acestia vor consuma si alte droguri,
nu numai aceste droguri legale care au pus vieti in pericol.
La nivel national, ar trebui sa existe un sistem unitar care sa lupte pentru
combaterea si prevenirea acestui fenomen care afecteaza intreaga lume, de
informare a tinerilor si de pedepsire a celor care savarsesc astfel de infractiuni,
mai ales din randul farmacistilor si medicilor care elibereaza retete si
medicamente in mod ilicit.
Exista dispozitiile Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului si
consumului ilicit de droguri, insa din pacate nu este de ajuns, iar parerea mea este

11

Criminologie teoretica si aplicata Editia a III-a, Prof. univ. dr. Florin Sandu, Lect. Univ. dr. GheorgheIulian Ionita, Ed. Universul juridic, Bucuresti, 2010.

ca niciodata nu vor putea fi oprite consumul si traficul de stupefiante, cu atat mai


mult cu cat putem incadra aici si cofeina, tutunul sau chiar alcoolul.

S-ar putea să vă placă și