Crime împotriva umanității

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Criminologie
și penologie

v ·d ·m (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Criminologie_%C8%99i_penologie&action=edit)

Crima împotriva umanității este un concept care apare în practica judiciară ca o alternativă la utilizarea
termenului de genocid. Motivul este existența unor cerințe de probațiune mult mai ușoare, în condițiile în
care există anumite suprapuneri a sferelor celor două infracțiuni.

Unii autori consideră genocidul ca o formă agravantă a crimelor împotriva umanității, deoarece include
intenția de a distruge un grup social.

Alți specialiști văd situația tocmai invers, invocând cerința ,,de masă” și caracterul „sistematic” necesar
pentru a se putea invoca infracțiunea de crimă împotriva umanității.

Cert este că jurisprudența internațională consideră genocidul și crimele împotriva umanității ca fiind
infracțiuni separate.

În dreptul internațional, infracțiunea de crime împotriva umanității se referă la mai multe tipuri de acte care
sunt săvârșite în mod sistematic împotriva oricărei populații civile, fie inițiate, încurajate sau doar tolerate de
orice autoritate, fie ea guvernamentală sau de fapt [1].

Prin articolele 7 și 8 din Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale, adoptat în 1998, violul, sclavia
sexuală, prostituția forțată, sarcinile forțate și sterilizarea forțată, sau orice formă de violență sexuală sunt
definite drept crime împotriva umanității și crime de război și echivalate cu o formă de tortură și o crimă
gravă de război, fie că aceste acte sunt sau nu comise în mod sistematic în timpul conflictelor internaționale
sau interne[2].

Alte fapte ce intră în categoria de crime împotriva umanității sunt crima, exterminarea, sclavia, tortura,
persecuția etc. Pentru a se proba crimele împotriva umanității și pentru condamnarea făptuitorilor, este
necesară doar probarea crimelor săvârșite, nefiind nevoie și de dovedirea intenției de a distruge un grup[1].
Crimele contra umanității, indiferent dacă sunt comise în timp
de război sau în timp de pace, așa cum sunt definite în Statutul
Tribunalului Militar Internațional de la Nürnberg din 8 august
1945 și confirmate prin rezoluțiile Adunării Generale a
Organizației Națiunilor Unite 3 (I) și 95 (I) din 13 februarie
1946 și 11 decembrie 1946, sunt imprescriptibile[3].

La Conferința de la Praga cu titlul „Conștiința europeană și

comunismul” a fost adoptată o declarație care, pornind de la
premisele că[4]:

ideologia comunistă este direct responsabilă pentru Tribunalul militar internaţional de la

crimele comise împotriva umanității, Nürnberg, în 1945. În fotografie, Karl
conștientizarea crimelor împotriva umanității comise Brandt, medicul personal al lui Hitler și
de regimurile comuniste pe tot continentul trebuie să responsabilul programului de eutanasie
lumineze toate mințile europene la fel ca cea a
crimelor regimului nazist,
există similitudini substanțiale între nazism și comunism în privința caracterului lor oribil și
groaznic și a crimelor lor împortiva umanității cere printre altele și:
recunoașterea faptului că multe crime comise în numele comunismului trebuiesc considerate
crime împotriva umanității spre a servi ca și avertisment generațiilor următoare, la fel cum
crimele naziste au fost apreciate de către Tribunalul din Nürnberg,
atitudine responsabilă din partea parlamentelor naționale în ceea ce privește recunoașterea
crimelor comuniste ca fiind crime împotriva umanității, ceea ce conduce la legislație
adecvată și la monitorizarea parlamentară a acestei legislații.

Organul de justiție care se ocupă pe plan internațional cu judecarea crimelor împotriva umanității sau a
genocidurilor este Curtea Penală Internațională.

Bibliografie
William A. Schabas, Genocide in International Law: The Crimes of Crimes, Cambridge
University Press, 2000,
Philippe Currat, Les Crimes contre l'humanité dans le Statut de la Cour pénale
internationale[5], 838 pages, mars 2006, aux éditions Bruylant (ISBN 2-8027-2213-1) et
Schulthess (ISBN 3-7255-5122-7)
Raoul Muhm, Germania: La rinascita del diritto naturale e i crimini contro l’umanità[6] (The
renaissance of natural law and crimes against humanity), Roma, Vecchiarelli Editore
Manziana, 2004, ISBN 88-8247-153-2
Raoul Muhm, « La natura giuridica dei crimini contro l'umanità e le attuali critiche in
Germania », Rivista di Diritto e Procedura Penale, Rome, Band 1/1997 [1] (http://www.larchiv
io.org/xoom/muhm-crimini.htm) Arhivat (https://web.archive.org/web/20060108232340/http://
www.larchivio.org/xoom/muhm-crimini.htm) în 8 ianuarie 2006, la Wayback Machine.
Jean-François Roulot, Le crime contre l'humanité[7], Préface de Charalambos Apostolidis,
L'Harmattan, Logiques juridiques, 2002, 442 p.
Hatem Elliesie: Die Darfur-Krise im Sudan und das Völkerrecht: Eine Herausforderung für
die Vereinten Nationen (UN) und den Internationalen Strafgerichtshof (ICC). In: Verfassung
 und Recht in Übersee (Law and Politics in Africa, Asia and Latin America) 2007/2, 40.
Jahrgang, Baden-Baden/Hamburg 2007, S. 199-229. ISSN 0506-7286

Note
1. ^ a b „Conceptul de genocid” (https://web.archive.org/web/20090722101956/http://www.roma
nialibera.ro/a106645/conceptul-de-genocid.html). Arhivat din original (http://www.romanialibe
ra.ro/a106645/conceptul-de-genocid.html) la 22 iulie 2009. Accesat în 23 decembrie 2008.
2. ^ Rezoluția Parlamentului European din 17 ianuarie 2008 privind situația din Republica
Democratică Congo și violul - crimă de război (http://archive.is/20121209174057/http://webc
ache.googleusercontent.com/search?q=cache:SANY9yGBDo8J:www.europarl.europa.eu/si
des/getDoc.do?pubRef%3D-//EP//NONSGML%2BTA%2BP6-TA-2008-0022%2B0%2BDO
C%2BWORD%2BV0//RO+%22crime+%C3%AEmpotriva+umanit%C4%83%C5%A3ii%22&
hl=ro&ct=clnk&cd=59&gl=ro)
3. ^ „Convenția asupra imprescriptibilității crimelor de război și a crimelor contra umanității” (htt
ps://web.archive.org/web/20110811191850/http://irdo.ro/sectiuni.php?subsectiuni_id=19).
Arhivat din original (http://irdo.ro/sectiuni.php?subsectiuni_id=19) la 11 august 2011. Accesat
în 23 decembrie 2008.
4. ^ Declarația de la Praga privind Conștiința europeană și comunismul - 3 iunie 2008, Praga
(http://www.tokeslaszlo.ro/ro/doc/22.html)[nefuncțională]
5. ^ Titlul în românește: Crimele împotriva umanității în Statutul Curții Penale Internaționale
6. ^ Titlul în românește: Renașterea dreptului natural și crimele împotriva umanității
7. ^ Titlul în românește: Crima împotriva umanității

Vezi și
Crime de război,
Crime împotriva păcii

Legături externe
fr Parlamentul European: Déclaration du Parlement européen sur la proclamation du 23
août comme journée européenne de commémoration des victimes du stalinisme et du
nazisme (În traducere românească: Declarația Parlamentului European asupra proclamării
lui 23 august ca zi europeană de comemorare a victimelor stalinismului și nazismului) (http://
www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=TA&reference=P6-TA-2008-0439&language
=FR)

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Crime_împotriva_umanității&oldid=15260532