Marea Barieră de Corali

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Marea Barieră de Corali este cel mai mare sistem de recif

de corali din lume[1][2][3] cuprinzând aproximativ 3000 de Marea Barieră de Corali
recifuri și 300 de insule ce se întind de-a lungul a 2600 Patrimoniul Mondial UNESCO
kilometri și acoperă o suprafață de 344.400 km²[4][5]. Reciful
este situat în Marea Coralilor în apropiere de coasta
Queensland-ului din nord-estul Australiei.

Date generale
Atunci când încearcă să descrie universul recifelor de corali,
cei care au avut șansa să-l exploreze folosesc întotdeauna un
limbaj plin de culoare. Toți vorbesc despre magnifice grădini
minerale, populate de creaturi stranii, cu forme și culori
uimitoare, în care lupta pentru hrană și spațiu este intensă și
continuă. Cunoaștem astăzi, datorită mijloacelor moderne de Țara Australia
scufundare, infinit mai multe lucruri decât știa, de pildă, Localitate Townsville
Charles Darwin. În linii mari, știm cum trăiesc și cum se Unitate
dezvoltă recifele, ce animale populează acest mediu, care administrativă Queensland, Australia
sunt relațiile dintre ele, cine sunt prădătorii și prăzile, cum Criterii fenomene sau zone naturale
funcționează, în ansamblu, întregul ecosistem și, mai ales, am de o frumusețe naturală
început să înțelegem extrema lui fragilitate, dar și pericolele excepțională, (viii), exemplul
care-l pândesc și îl pot distruge. Pentru un biolog, recifele de reprezintă procese ecologice
și biologice continue
corali sunt adevărate laboratoare, în care se pot realiza semnificative, habitat natural
cercetări științifice de o infinită varietate, iar pentru semnificativ pentru
scufundătorul îndrăgostit de mediul submarin reprezintă acea conservarea in-situ a
ultimă frontieră, un univers încă virgin, care așteaptă să fie diversității biologice (http://wh
descoperit. c.unesco.org/en/criteria/)
Referință 154 (https://whc.unesco.org/e
Pentru a face față competiției nemiloase și pericolelor ce n/list/154)
domnesc pretutindeni în recif, unele viețuitoare, separate Anul 1981 (Sesiunea a 5-a)
adesea de multe trepte pe scara zoologică, sunt gata să
accepte „căsătorii din interes", adică asocieri (termenul
general este „simbioză") care, cel puțin la prima vedere, par
de-a dreptul ciudate. Așa este conviețuirea dintre speciile de
pești-clovn (genul Amphiprion, familia Pomacentridae) și
marile actinii numite și anemone, cu tentaculele garnisite de
celule urzicătoare (nematociste), capcane mortale pentru
speciile care formează zooplanctonul, dar și pentru
majoritatea peștilor de dimensiuni mai reduse. Peștii clovn
par să se bucure de o imunitate totală față de veninul din
tentaculele anemonei, acestea transformându-se într-un
adăpost pe care peștii nu-l părăsesc niciodată.
Este o asociere fascinantă între un celenterat, din
încrengătura Cnidaria, aflat abia pe treapta a doua a
metazoarelor, imediat după spongieri (bureți), și un animal
vertebrat, un pește. Cum a fost ea posibilă? Ipoteze dintre Marea
cele mai fanteziste s-au succedat de-a lungul anilor. Astăzi Barieră d
este acceptată părerea că peștii Amphiprion izbutesc să se Corali
protejeze de efectul urzicant al tentaculelor anemonei printr-
un strat gros de mucus care le acoperă întreaga suprafață a
corpului. Dacă acest strat de mucus se subțiază sub o anumită
limită sau dispare, peștele este pierdut. Paralizat imediat de
veninul celulelor urzicătoare, el este devorat. Dar astfel de
situații sunt, se pare, destul de rare. În mod obișnuit, peștii-
clovn stau aproape permanent printre tentaculele anemonei
sau în preajma acestora, dar se refugiază grabnic în mijlocul
Marea Barieră de Corali (Australia)
lor, de îndată ce apare un potențial prădător. Poziția geografică
Coordonate 19°15′58″S 148°35′13″E
Vezi și * Lista Patrimonului Mondial (http://whc.unesco.org/e
n/list)
Listă de superlative geografice ** Regiunile după clasificarea UNESCO (http://whc.u
nesco.org/en/list/?search=&search_by_country=&typ
Insulele Galápagos
e=&media=&region=&order=region)
Peninsula Valdes
Modifică date / text (https://ro.wikipedia.org/w/index.p
hp?title=Marea_Barier%C4%83_de_Corali&action=e

Note dit&section=0)
 

Reef
1. ^ World
Neguț, Heritage
Silviu Area”
și (http://
Nicolae, sea.u
Ion: nep-w
Superlative cmc.or
geografice, g/site
Editura s/wh/g
Ion brmp.
Creangă, html).
București Department
1978, of the
pag. Environment
200. and Imagine satelitară a Barierei de Corali
2. ^ Heritage.
Temperatura apei (sus) și nivelul UNEP Accesat
concentrației de clorofilă (jos) World în 10
Conservationiunie
Monitoring 2006.
Centre 3. ^
(1980). „Great
„Protected Barrier
Areas Reef
and World
World Heritage
Heritage Values”
- (http://
Great www.
Barrier
 deh.gov.au/heritage/worldheritage/sites/gbr/v
alues.html). Accesat în 10 noiembrie 2006.
4. ^ Fodor's. „Great Barrier Reef Travel Guide”
(http://www.fodors.com/miniguides/mgresults.
cfm?destination=great_barrier@230&cur_se
ction=ove). Accesat în 8 august 2006.
5. ^ Department of the Environment and
Heritage. „Review of the Great Barrier Reef
Marine Park Act 1975” (https://web.archive.or
g/web/20061018005108/http://www.deh.gov.
au/coasts/publications/gbr-marine-park-act.ht
ml). Arhivat din original (http://www.deh.gov.a
u/coasts/publications/gbr-marine-park-act.ht
ml) la 18 octombrie 2006. Accesat în 2
noiembrie 2006.

Legături externe
How the Great Barrier Reef Works (http://adventure.howstuffworks.com/great-barrier-reef.htm)
World heritage listing for Great Barrier Reef (http://environment.gov.au/heritage/places/world/gre
at-barrier-reef/index.html)
Great Barrier Reef Marine Park Authority (http://www.gbrmpa.gov.au/)
CRC Reef Research Centre (http://www.reef.crc.org.au/) Arhivat (https://web.archive.org/web/20
140302111314/http://www.reef.crc.org.au/) în 2 martie 2014, la Wayback Machine.
Biological monitoring of coral reefs of the GBR (http://www.aims.gov.au/pages/research/reef-mo
nitoring/reef-monitoring-index.html) Arhivat (https://web.archive.org/web/20101205001229/http://
www.aims.gov.au/pages/research/reef-monitoring/reef-monitoring-index.html) în 5 decembrie
2010, la Wayback Machine.
Great Barrier Reef (World Wildlife Fund) (http://www.panda.org/about_our_earth/best_place_sp
ecies/current_top_10/great_barrier_reef.cfm) Arhivat (https://web.archive.org/web/20090324041
001/http://www.panda.org/about_our_earth/best_place_species/current_top_10/great_barrier_r
eef.cfm) în 24 martie 2009, la Wayback Machine.
Dive into the Great Barrier Reef (http://www.nationalgeographic.com/earthpulse/reef/reef1_flas
h.html) de la National Geographic
A fost descoperit “stramosul” Marii Bariere de Corali (https://www.descopera.ro/dnews/6981570-
a-fost-descoperit-stramosul-marii-bariere-de-corali), 20 august 2010, Descoperă

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Marea_Barieră_de_Corali&oldid=15171897