RECIFE DE CORALI

Disciplina: Ecologie si protectia mediului

Proiect realizat de: Badea Antonia Stefania Cristiana
Macaria Andreea-Maria
Grupa 6104
 CUPRINS:

1. Ecosistemele de recife de corali

2. Marea Barieră de Corali
3. Până în 2050, 90% dintre corali vor muri. Cum mai pot fi salvați?
4. Stiati ca……?
 ECOSISTEMELE DE RECIFE DE
CORALI
• Recifele de corali sunt unele dintre cele mai diverse ecosisteme din lume. Polipii de corali,
animalele responsabile în principal de construirea recifelor, pot lua mai multe forme: colonii
mari de alcatuire a recifului, ventilatoare pline de grație și chiar mici organisme solitare. Au
fost descoperite mii de specii de corali, unii trăiesc în mări calde, superficiale, tropicale, iar
alții în adâncurile reci și întunecate ale oceanului.
• Din cauza biodiversității găsite în habitatele create de corali, recifele sunt adesea numite
„pădurile pluviale ale mării”. Aproximativ 25% din peștele oceanului depinde de recifele de
corali sănătoase. Peștele și alte organisme se adăpostesc, găsesc hrană, se reproduc și își
regăsesc tinerii în numeroasele unguri și râuri formate de corali. Recifele de corali din Insula
Hawaii de Nord-Vest, care fac parte din Monumentul marin național Papahānaumokuākea,
oferă un exemplu de diversitate a vieții asociate cu ecosistemele de recif de apă superficială.
Această zonă acceptă peste 7.000 de specii de pești, nevertebrate, plante, broaște țestoase
marine, păsări și mamifere marine. Recifele sau movile de apă adâncă sunt mai puțin
cunoscute, dar sprijină și o gamă largă de viață la mare într-o lume relativ stearcă.
• Recifele de corali sunt recife naturale (stânci calcaroase formate din corali) care trăiesc în
colonii în apele mărilor calde și care secretează carbonat de calciu. Aceștia pot forma o
barieră de corali situată paralel cu țărmul, atât la adâncimi de câțiva metri, cât și la adâncimi
de la 20 până la 80 m.
• Recifurile de corali sunt sisteme bio-ecologice, care au avut un rol deosebit de important în
procesul de formare în mările calde a unor atoli sau insule de origine coraligenă. Reciful sau
rifful este format din colonii de corali din grupa „Scleractinia” „Millepora”. Aceștia
populează zone de adâncimi diferite, ridicându-se treptat prin sedimentarea scheletelor spre
suprafața mării. Recifele de corali formează un ecosistem împreună cu animale sau plante
marine cu care trăiesc împreună.
 MAREA BARIERĂ DE CORALI
• Marea Barieră de Corali este cel mai mare sistem de recif de corali din lume cuprinzând aproximativ
3000 de recifuri și 300 de insule ce se întind de-a lungul a 2600 kilometri și acoperă o suprafață de
344,400 km². Reciful este situat în Marea Coralilor în apropiere de coasta Queensland-ului din nord-estul 
Australiei.
• Atunci când încearcă să descrie universul recifelor de corali, cei care au avut șansa să-l exploreze folosesc
întotdeauna un limbaj plin de culoare. Toți vorbesc despre magnifice grădini minerale, populate de
creaturi stranii, cu forme și culori uimitoare, în care lupta pentru hrană și spațiu este intensă și continuă.
Cunoaștem astăzi, datorită mijloacelor moderne de scufundare, infinit mai multe lucruri decât știa, de
pildă, Charles Darwin. În linii mari, știm cum trăiesc și cum se dezvoltă recifele, ce animale populează
acest mediu, care sunt relațiile dintre ele, cine sunt prădătorii și prăzile, cum funcționează, în ansamblu,
întregul ecosistem și, mai ales, am început să înțelegem extrema lui fragilitate, dar și pericolele care-l
pândesc și îl pot distruge. Pentru un biolog, recifele de corali sunt adevărate laboratoare, în care se pot
realiza cercetări științifice de o infinită varietate, iar pentru scufundătorul îndrăgostit de mediul submarin
reprezintă acea ultimă frontieră, un univers încă virgin, care așteaptă să fie descoperit.
• Pentru a face față competiției nemiloase și pericolelor ce domnesc pretutindeni în recif, unele
viețuitoare, separate adesea de multe trepte pe scara zoologică, sunt gata să accepte „căsătorii din
interes", adică asocieri (termenul general este „simbioză") care, cel puțin la prima vedere, par de-a
dreptul ciudate. Așa este conviețuirea dintre speciile de pești-clovn (genul Amphiprion, familia
Pomacentridae) și marile actinii numite și anemone, cu tentaculele garnisite de celule urzicătoare
(nematociste), capcane mortale pentru speciile care formează zooplanctonul, dar și pentru majoritatea
peștilor de dimensiuni mai reduse. Peștii clovn par să se bucure de o imunitate totală față de veninul
din tentaculele anemonei, acestea transformându-se într-un adăpost pe care peștii nu-l părăsesc
niciodată.
• Este o asociere fascinantă între un celenterat, din încrengătura Cnidaria, aflat abia pe treapta a doua a
metazoarelor, imediat după spongieri (bureți), și un animal vertebrat, un pește. Cum a fost ea
posibilă? Ipoteze dintre cele mai fanteziste s-au succedat de-a lungul anilor. Astăzi este acceptată
părerea că peștii Amphiprion izbutesc să se protejeze de efectul urzicant al tentaculelor anemonei
printr-un strat gros de mucus care le acoperă întreaga suprafață a corpului. Dacă acest strat de mucus
se subțiază sub o anumită limită sau dispare, peștele este pierdut. Paralizat imediat de veninul
celulelor urzicătoare, el este devorat. Dar astfel de situații sunt, se pare, destul de rare. În mod
obișnuit, peștii-clovn stau aproape permanent printre tentaculele anemonei sau în preajma acestora,
dar se refugiază grabnic în mijlocul lor, de îndată ce apare un potențial prădător.
 PÂNĂ ÎN 2050, 90% DINTRE CORALI VOR MURI.
CUM MAI POT FI SALVAȚI?

• Barierele de corali sunt pe cale de dispariție, avertizează oamenii de știință. Până în 2050, circa
90% din recifele de corali vor fi murit. Oamenii de știință lucrează la metode alternative de
salvare a recifelor, dar atrag atenția că este vitală stoparea încălzirii globale. Miza? Sănătatea
planetei: de recifele de corali depind un sfert din toate speciile marine și o jumătate de miliard de
oameni.
• Daunele provocate de apa oceanelor și a mărilor tot mai caldă celui mai mare ecosistem de pe Pământ
este mult mai mare decât se credea anterior, potrivit unui studiu publicat în revista Nature, care atrage
atenția că efectul temperaturilor record din 2015 și 2017 asupra barierei de corali este „fără precedent”.
• Recifurile de corali produc o parte din oxigenul pe care îl respirăm. Supranumite „păduri tropicale
subacvatice” ele ocupă un procent mic din ocean, dar una din patru specii marine își au habitatul aici.
De asemenea, recifurile formează bariere importante care protejează coasta de furtuni. Aduc miliarde
de dolari din turism și pescuit și sunt folosite în cercetarea medicală pentru vindecarea unor boli,
printre care cancerul, artrita și infecțiile virale sau bacteriene.
• „Fie că trăiești în America de Nord, în Europa sau în Australia ar trebui să fii îngrijorat. Nu
vorbim despre o destinație îndepărtată de vacanță. Este esența ecosistemului care ne susține
pe noi. Și este distrusă. Nu poți să fii mai prost de atât, să distrugi exact acel lucru de care
depinde viața ta: ecosistemul, și să crezi că ai să scapi nepedepsit”, a spus biologul Ove
Hoegh-Guldberg, directorul Institutului de Schimbare Globală al Universității Queensland
din Australia.
• Decolorarea survine anterior morții coralilor
• Coralii sunt nevertebrate, iar habitatul lor este preponderent în apele tropicale. Ei secretă
carbonat de calciu cu ajutorul căruia construiesc un schelet protector care crește și se
colorează, datorită unei relații simbiotice cu algele care trăiesc în țesuturile lor și care le dau
energie. Dar coralii sunt sensibili la fluctuațiile de temperatură și suferă atunci când cresc
temperaturile apelor și aciditatea, precum și din cauza pescuitului excesiv, poluării,
dezvoltării pe coastă.
• O creștere în temperatură chiar și de 1-2 grade îi face pe corali să respingă algele, astfel că scheletul
protector alb rămâne vizibil. Procesul este cunoscut drept „decolorare”. Coralii decolorați își revin
dacă apa se răcește, dar dacă temperaturile ridicate persistă mai multe luni, aceștia mor. Într-un final
reciful se va degrada, iar animalele marine vor rămâne fără habitat.
• Chiar dacă au mai avut loc episoade de decolorare, oamenii de știință spun că cel mai recent, cel din
2016, a provocat de departe cele mai multe pagube și pe cea mai mare suprafață. Prima decolorare a
avut loc în 1998, când 16% din corali au murit. Situația a scăpat dramatic de sub control în 2015-
2016 când Fenomenul El Nino s-a extins, ceea ce a dus la încălzirea Pacificului lângă Ecuator și a
declanșat cea mai extinsă decolorare a coralilor care a fost documentată vreodată. Procesul de
decolorare continuă și astăzi, după ce El Nino s-a încheiat. 
• Cercetarea a arătat că într-o zonă din nordul Marii Bariere de Corali din Australia, circa 83% din
recifuri au murit. 
• „Nu ne așteptam să vedem o astfel de distrugere a Marii Bariere de Corali în următorii 30 de ani.
În nord, două treimi din recifuri erau pe moarte și acum au murit”, a spus profesorul Terry P.
Hughes, directorul Centrului pentru Studii ale Recifurilor de Corali de la Universitatea James Cook
din Australia.
• Chiar dacă în general presa a relatat despre ce se întâmplă cu Marea Barieră de Corali din
Australia, și alte recife au fost afectate de încălzirea globală la fel sau chiar mai grav, din Japonia,
până în Hawaii sau Florida. În insulele Maldive, circa 73% din recife suferiseră de decolorare
între martie și mai 2016.
• Cele mai lovite au fost zonele din centrul Pacificului. O cercetare în Kiritimati, în republica
Kiribati, a arătat că temperaturile mai ridicate decât cele normale au avut o durată de 10 luni în
perioada 2015-2016, timp în care 90% din recife au murit.
• 90% dintre corali vor muri până în 2050
• Viteza distrugerii îi alarmează pe oamenii de știință și pe ecologiști, deoarece coralii nu au timp să
se refacă înainte să fie loviți de un nou val de temperaturi calde. Acțiunea globală urgentă pentru a
stopa încălzirea globală este unica soluție pentru ca bariera de corali să nu dispară complet. 
• Efectul de decolorare arată că coralii sunt supuși unui stres foarte mare. De asemenea,
decolorarea arată că reciful respectiv este pe moarte. Cu toate acestea, procesul poate fi stopat, iar
recifurile își revin dacă apa se răcește.
• Oamenii de știință au început să lucreze la metode alternative care ar putea salva coralii.
Spre exemplu, o cercetătoare din Hawaii încearcă să „învețe” coralii să supraviețuiască la
temperaturi ridicate prin expunerea lor la temperaturi mai ridicate ne-letale în speranța că
vor învăța să se adapteze stresului.
• „Nu este ceva ce o să se întâmple peste 100 de ani. Le pierdem chiar acum, foarte rapid,
mai rapid decât cred că ne-am imaginat”, a explicat biologul marin Julia Baum de la
Universitatea Victoria din Canada.
• Chiar dacă încălzirea globală ar putea fi oprit în acest punct, oamenii de știință tot de
așteaptă ca 90% din corali să moară până în 2050. Iar fără o intervenție drastică, riscăm să îi
pierdem pe toți,.
• „Să pierzi recifurile de corali înseamnă să pui în pericol sănătatea unui procent foarte mare
din populația umană”, a spus directoarea Institutului de Biologie Marină din Hawaii, Ruth
Gates.
 STIATI CA…..?
1. Cunoscute sub numele de „păduri tropicale ale mării”, recifele de corali acoperă mai
puțin de 1% din ocean, dar găzduiesc aproape 25% din toate speciile marine cunoscute?
2. Coralii sunt de fapt animale, nu plante?
3. Recifele de corali sunt cele mai mari structuri de pe pământ de origine biologică?
4. Recifele de corali sunt în mod natural colorate din cauza algelor, care trăiește în
interiorul coralului, asigurându-le hrană?
5. Cele trei tipuri principale de recifuri de corali sunt recifurile cu franjuri, recifurile de
barieră și atolii de corali?
Din păcate, 25% din recifele de corali sunt deteriorate irevocabil. Practicile de pescuit
distructive, mineritul de corali și schimbările climatice sunt unele dintre motivele care stau la
baza situației lor grele. Alătură-te Reef Conservation International în lupta noastră pentru
protejarea și păstrarea recifului de bariere din Belize!
 BIBLIOGRAFIE
• https://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/natura-si-mediu/pana-in-2050-90-dintre-corali-vor-muri-
cum-mai-pot-fi-salvati-691319
• https://www.noaa.gov/education/resource-collections/marine-life-education-resources/coral-r
eef-ecosystems
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Recif_de_corali
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Barier%C4%83_de_Corali
• https://
www.google.com/search?q=marea+bariera+de+corali&rlz=1C1EJFA_enRO677RO677&sxs
rf=ALeKk03IDc-PlqEpO3Qcvz9KmTgjyt11fQ:1584909403525&source=lnms&tbm=isch&
sa=X&ved=2ahUKEwiH9_3P967oAhWiBhAIHbKaBIsQ_AUoAXoECBUQAw&biw=1360
&bih=608#imgrc=lkG4kGYW7KelYM
• https://reefci.com/2017/08/11/5-amazing-facts-about-coral-reefs/