POLUAREA OCEANULUI PLANETAR

A ELABORAT: LEAHU IANA

A CONTROLAT: BRINZA
NATALIA
 CÂTE CEVA:

PLASTICELE SUNT O AMENINŢARE SERIOASĂ PENTRU

OCEANE DEOARECE SE DEGRADEAZĂ FOARTE LENT ŞI
POLUEAZĂ APELE O LUNGĂ PERIOADĂ DE TIMP. ÎN
PLUS, POLUAREA CU PLASTICE ARE UN IMPACT
DOVEDIT ASUPRA SĂNĂTĂŢII ANIMALELOR MARINE
DEOARECE ACESTEA, INCLUSIV ZOOPLANCTONUL, LE
CONFUNDĂ CU HRANA. CERCETĂTORII SE TEM CĂ
EXISTĂ ŞI UN IMPACT ASUPRA SĂNĂTĂŢII OMULUI.
OCEANELE REGLEAZĂ CLIMA ŞI NE DAU OXIGEN,
HRANĂ ŞI MEDICAMENTE, SUNT CASĂ A MIRIADE DE
VIEŢUITOARE, SURSĂ DE VIAŢĂ PENTRU MULTE
MILIOANE DE OAMENI, SUNT CALE DE TRANSPORT,
SURSĂ DE ENERGIE, LOC DE MUNCĂ SAU DE
VACANŢĂ. ASCUND ŞI DEZVĂLUIE MISTERE, SUNT
CERCETATE, EXPLORATE, POLUATE, CURĂŢATE,
CÂNTATE, ADMIRATE. SUNT ESENŢIALE PENTRU
VIAŢA NOASTRĂ ŞI ESTE IMPERATIV SĂ AVEM OCEANE
SĂNĂTOASE.
 CÂT DE SĂNĂTOASE MAI SUNT OCEANELE

• ANUAL, PESTE 10 MILIOANE DE TONE DE PLASTIC AJUNG ÎN MĂRI ȘI

OCEANE. CEA MAI MARE PROBLEMĂ ESTE ÎN ASIA DE SUD-EST,
ACOLO UNDE PRIMII PATRU MARI POLUATORI, CHINA, INDONEZIA,
TAILANDA ȘI VIETNAM, SUNT RESPONSABILI PENTRU APROAPE
JUMĂTATE DIN DEȘEURILE DE PLASTIC.
• NU DOAR OAMENII SUNT AFECTAȚI DE POLUARE - PLASTICUL UCIDE ÎN
JUR DE 100 DE MII DE VIETĂȚI MARINE PE AN. DEȘI
BIODEGRADABILE, ACESTE GUNOAIE AU O RATĂ DE DESCOMPUNERE
FOARTE MARE - ÎNTRE 50 ȘI 600 DE ANI, ÎN FUNCȚIE DE MATERIAL.
• DE EXEMPLU, ÎN 2015, ANALIZÂND MOSTRE LUATE DIN PEŞTII ŞI FRUCTELE
DE MARE VÂNDUTE PENTRU CONSUMUL UMAN PE PIEŢELE DIN
CALIFORNIA ŞI INDONEZIA CERCETĂTORII AU GĂSIT PLASTICE ŞI
FIBRE TEXTILE LA UN SFERT DINTRE ANIMALE.
• AFECTAREA VIEŢII MARINE ESTE SEVERĂ, PLASTICUL SE GĂSEŞTE ÎN
STOMACUL BALENELOR ŞI AL PEŞTILOR, ŢESTOASELE SUNT
SUFOCATE DE PUNGILE DE PLASTIC PE CARE LE CONFUNDĂ CU
MEDUZELE SAU SE ÎNEACĂ ÎNCURCÂNDU-SE ÎN PLASE, FOCILE SE
ÎNEACĂ CU INELELE DE PLASTIC FOLOSITE LA AMBALAREA
DOZELOR DE BĂUTURI, IAR ÎN MIJLOCUL PACIFICULUI, PUII
ALBATROŞILOR MOR ÎN URMA SUPRA CONSUMULUI DE CAPACE SAU
JUCĂRII DE PLASTI. CONVENŢIA ASUPRA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE
NUMĂRĂ 663 DE SPECII AFECTATE DE POLUAREA CU PLASTICE A
OCEANELOR.
 FIINȚELE
SUBAGVATICE
EXPERIMENTELE AU ARĂTAT CĂ PARTICULELE MICROPLASTICE,
PROVENITE DIN TOT FELUL DE PLASTICE CARE AJUNG ÎN OCEANE
ŞI SUNT ÎN CONCENTRAŢIE MAI MARE ÎN APELE PUŢIN ADÂNCI DE
LÂNGĂ COASTE, AFECTEAZĂ DEZVOLTAREA PEŞTILOR ÎNCĂ DIN
STADIUL LARVAR. SUNT CU 15% MAI PUŢINI, MAI PUŢIN APŢI SĂ
SCAPE DE PRĂDĂTORI, CEEA CE DUCE LA REDUCEREA ŞANSELOR
DE SUPRAVIEŢUIRE, ŞI, ÎN PLUS, SUNT SEMNIFICATIV MAI MICI.

POLUAREA OCEANELOR ŞI A MĂRILOR CU DEŞEURI RISCĂ SĂ SE

INTENSIFICE ÎN URMĂTOARELE DECENII, AVERTIZEAZA
SPECIALIŞTII.

POTRIVIT FUNDAŢIEI ELLEN MACARTHUR, SPECIALIZATĂ ÎN

TRANZIŢIA SPRE O ECONOMIE CIRCULARĂ, AXATA PE ENERGII
REGENERABILE, EXISTA RISCUL CA, ÎN ANUL 2050, ÎN APELE
OCEANULUI PLANETAR SĂ FIE MAI MULTE MATERIALE PLASTICE
DECÂT PEŞTE, SITUAŢIE CARE AR AFECTA GRAV VIAŢA
SUBMARINĂ.
 AVERTIZMENTUL ONU
PLANETA ESTE ÎN PRAGUL UNEI CATASTROFE DIN CAUZA DESEURILOR DE
PLASTIC. ESTE AVERTISMENTUL LANSAT DE ONU, CU OCAZIA ZILEI MONDIALE
A MEDIULUI. MILIOANE DE TONE DE PLASTIC AJUNG ANUAL ÎN APELE MĂRILOR
ȘI OCEANELOR, UNDE UCID VIEȚUITOARELE ȘI DISTRUG ECOSISTEMUL.

50 DE ȚĂRI AU RĂSPUNS LA APELUL ONU ȘI PROMIT MĂSURI CUM SUNT

INTERZICEREA SAU TAXAREA PUNGILOR DE PLASTIC SAU INTENSIFICAREA
EFORTURILOR DE RECICLARE.

LA ACEASTĂ ORĂ, MAI PUȚIN DE 10% DIN PLASTICUL PRODUS ESTE RECICLAT.
DUPĂ 100 DE ANI DE LA INTRODUCEREA SA ÎN CONSUM, ACEST MATERIAL ESTE
PREFERAT DE TOT MAI MULTĂ LUME ȘI SE ESTIMEAZĂ CĂ PRODUCȚIA VA
EXPLODA ÎN URMĂTORUL DECENIU ȘI DATORITĂ CREȘTERILOR DEMOGRAFICE:
SE ESTIMEAZĂ CĂ ÎN 2025 SE VOR PRODUCE 500 DE MILIOANE DE TONE DE
PLASTIC ANUAL.
POZE
VALURILE OCEANULUI PLANETAR
 NOȚIUNEA DE VAL
VALUL ESTE UNDA FORMATĂ LA SUPRAFAȚA MĂRILOR SAU OCEANELOR PRIN MIȘCAREA OSCILATORIE A
APEI, DATORITĂ VÂNTULUI SAU CUTREMURELOR. UN VAL (SINONIM TALAZ) ESTE O ONDULAȚIE A UNEI
SUPRAFEȚE ÎNTINSE DE APĂ (LAC, MARE, OCEAN), CA REZULTAT AL MIȘCĂRILOR DE OSCILAȚIE
DETERMINATE DE ACȚIUNEA VÂNTULUI, DE CUTREMURE, DE VARIAȚIA BRUSCĂ A PRESIUNII
ATMOSFERICE, DE ATRACȚIA LUNII ȘI SOARELUI ȘI DE DEPLASAREA UNEI NAVE PRIN APĂ.

SE CARACTERIZEAZĂ PRIN:

LUNGIME DE UNDĂ:

DISTANȚA DINTRE DOUĂ CRESTE SUCCESIVE;

AMPLITUDINE: ÎNĂLȚIME DEASUPRA SUPRAFEȚEI CALME;

ÎNĂLȚIME: DUBLUL AMPLITUDINII;

PERIOADĂ: INTERVALUL DE TIMP NECESAR PARCURGERII UNEI LUNGIMI DE UNDĂ;

FRECVENȚĂ: NUMĂRUL DE PERIOADE PE SECUNDĂ.

DUPĂ CAUZELE CARE LE DAU NAȘTERE, DEOSEBIM:

A) VALURI DE VÂNT;

B) VALURI SEISMICE;

C) VALURI ANEMOBARICE;

D) VALURI DE MAREE;

E) VALURI DE NAVĂ.
 VALURI DE VÂNT
VALURILE DE VÂNT SE FORMEAZĂ ÎN URMA ACȚIUNII INTERMITENTE A
VÂNTULUI ASUPRA STRATULUI DE APĂ DE LA SUPRAFAȚA MĂRII AFLAT ÎN
STARE DE REPAUS. ACEASTĂ ACȚIUNE CONSTĂ ÎNTR-O APĂSARE,
CONCOMITENT CU FRECAREA MASELOR DE AER ÎN MIȘCARE DE
PARTICULELE DE APĂ, CARE SUNT SCOASE DIN POZIȚIA DE ECHILIBRA ȘI
DETERMINATE SĂ EXECUTE O MIȘCARE DE OSCILAȚIE. INIȚIAL SE
FORMEAZĂ ÎNCREȚITURI MICI, NUMITE „VALURI CAPILARE" CARE, LA
ÎNCETAREA VÂNTULUI, SE AMORTIZEAZĂ DATORITĂ TENSIUNII
SUPERFICIALE. DACĂ VÂNTUL SE INTENSIFICĂ ȘI ACȚIONEAZĂ UN TIMP
MAI ÎNDELUNGAT, DIMENSIUNILE VALURILOR CRESC, ELE
TRANSFORMÂNDU-SE ÎN VALURI GRAVITAȚIONALE. VALURILE
GRAVITAȚIONALE SUNT DENUMITE:

A) VALURI LIBERE (FREE WAVES), CARE DUPĂ ÎNCETAREA VÂNTULUI ÎȘI

MICȘOREAZĂ TREPTAT DIMENSIUNILE, CONSUMÂND ENERGIA
ÎNMAGAZINATĂ ÎN PROCESUL DE FRECARE ÎNTRE ELE A MOLECULELOR DE
APĂ
B) VALURI FORȚATE (FORCED WAVES), CARE CONTINUĂ SĂ SE DEZVOLTE,
CA URMARE A PERSISTENȚEI ȘI INTENSIFICĂRII VÂNTULUI,
TRANSFORMÂNDU-SE ÎN „VALURI DE FURTUNĂ".