Investigarea cazurilor de

incendiu și incendiere
intenționată
2013 Moldova
 Instructor
• Howard Hill (Inspector - pompier)
• 33 ani de experiență în cadrul Serviciului de Pompieri
• 26 ani de experiență în investigarea incendiilor
• 14 ani de experiență în calitate de instructor în cadrul
serviciului de Poliție și Pompieri
• Profesor la una dintre cele mai mari școli de pompieri
din lume - Texas A & M, Clasa Academică în cadrul
Colegiului din Ținutul Tarrant, Academia de Poliție
• Paramedic, Inspector responsabil de cazuri de
incendiere premeditată, Ofițer de Pace
 Material prezentat în baza a:
• Celor 33 ani de experiență în cadrul Serviciului
de Pompieri
• ”Kirks Fire Investigation” de John DeHaan și
David Icove - Ediția a VII-a
• Asociația Națională de Protecție împotriva
Focului (ANPF) 921 - Ediția din 2010
• Alte surse
 Istoria cazurilor de incendiu din Republica
Moldova 2012

• Sisteme de încălzire defecte-394

• Alte motive - 478
• Incendiere premeditată - 306
• Fumatul - 302
• Focul deschis - 270
• Jocul copiilor cu focul - 90
• Dispozitive electrice defecte - 61
• Scurt circuit - 51
• 150 decese (6 copii)
 Afectează pe toți

• În mod direct - pierderi de vieți omenești,

distrugerea proprietății, traume
• Pune în pericol persoanele implicate în activități
de stingere
• Umple gropile de gunoi
• Conduce la irosirea surselor de apă
• Indirect - reducerea bazei de impozitare,
pierderea venitului din afaceri, reducerea valorii
proprietății, șomaj
• Contaminează apa și aerul
 Pentru ce este nevoie de investigații?

• Răspunsurile studenților
Pentru a afla adevărul
 Motivul pentru care investigăm cazurile de
incendiu

• Prin identificarea cauzelor incendiilor, fie

premeditate sau nu, anchetatorii pot face o
contribuție reală și substanțială la reducerea
pierderilor.
• Salvarea de vieți omenești și prevenirea
traumelor sunt motive reale pentru care noi
petrecem ore îndelungate studiind locul unde
s-a produs incendiul și investigând cazurile de
incendiu.
 Incendierea premeditată

• Incendierea este o crimă unică

• Este unică prin faptul că prin natura focului, crima distruge,

și nu lasă probe pe parcurs ce progresează.

• Incendierea este îndreptată împotriva oamenilor la locul lor

de trai, locul de muncă și locul unde oamenii își au afacerea
sau unde merg la biserică.

• Focul este o armă, așa cum este un pistol, un cuțit sau un

topor.
Depistarea cazurilor de incendiere premeditată

• Necesită mai mult decât stabilirea originii și

cauzei
• Colectare corespunzătoare a probelor
• Documentare scrisă și verbală
• Identificarea făptașului
• Depunerea mărturiei în instanța de judecată
 Unele considerente
• Unele organe de forță ignoră posibilitatea incendierii
• Incendierea este o crimă împotriva oamenilor
• Focul poate fi folosit ca o armă
• Investigarea cazurilor de incendiu este una dificilă
• Locul incendiului poate fi de o suprafață foarte mare
• Incendiul trebuie investigat înainte de stabilirea cauzei
• Fiecare investigare a cazurilor de incendiu trebuie să se
desfășoare la fel ca și investigarea unui loc de crimă
 Metoda științifică

• În ultimii ani, termenul ”metoda științifică de

investigare a incendiilor” a fost introdus pe
larg, uneori creând confuzie în rândurile celor
care investighează incendiile.
• Conceptul nu presupune că un inspector care
investighează incendiul trebuie să fie un om
de știință sau să analizeze lucrurile într-un
laborator sau printr-un sistem computerizat;
acest lucru presupune aplicarea metodei
științifice de analiză logică în cadrul
investigației. Este o abordare pe care
majoritatea anchetatorilor buni o aplică deja
 Factorii negativi

• Distrugerea materialelor și substanțelor fizice de

pe locul de producere a incendiului.
• Contaminarea locului faptei de către vehicule,
personal, echipamente, furtunuri și cantități mari
de apă.
• Securitatea locului crimei și controlul persoanelor
neautorizate prezintă dificultăți.
• Ancheta se desfășoară zile sau chiar săptămâni
după incident.
• Condițiile meteo sau vandalii pot compromite
probele
 Rolul anchetatorului

• Identificarea exactă și eficientă a cauzei

incendiului
• Identificarea cauzelor incendiului accidental
pentru a determina produse și practici mai bune
• Identificarea incendiilor premeditate și acordarea
asistenței în desfășurarea urmăririi penale
• Acordarea de asistență în procesul de
reglementare prin cunoștințe corecte despre
prevenirea incendiilor
 Nivel profesional

• ANPF 1033
• ANPF 921
• Certificări
• CFI
• Studii continue
• Anchetatorul trebuie să fie la curent cu metodologia
de desfășurare a investigațiilor prin participare la
ateliere de lucru/seminare sau/și prin publicații și
reviste profesionale
Anchetator responsabil de investigarea cazurilor
de incendiu

• Dispune de cunoștințe și abilități necesare pentru

desfășurarea, coordonarea și completarea unei
anchete a cazurilor de incendiu. Folosește toate
elementele metodei științifice.
• Poate stabili originea și cauza incendiului.
• Cerințele pentru investigatorii tehnici se stabilesc
în conformitate cu practicile și procedurile
existente sau sunt definite prin lege sau de către
autoritatea competentă.
 Abordarea sistematică

• Prevede un proces organizațional și analitic

necesar pentru o investigare eficientă a
cauzelor unui incendiu.
• Atenție la toate detaliile.
• Nici un fel de părtinire.
• Fără preconcepții sau prejudecăți.
 Investigarea analitică a cazurilor de incendiu

• Fiecare investigare a cauzelor unui incendiu

trebuie să se bazeze pe o abordare organizată
• Originea și cauza incendiului trebuie stabilite
cu certitudine
 Nivelul de certitudine

• Cât de fermă este poziția unei persoane

• Probabilă - mai mult de 50%
• Posibilă - fezabilă, probabilitatea mai multor
ipoteze
 Metoda științifică
• Recunoașteți necesitatea (identificați problema)
• Definiți problema
• Colectați datele
• Analizați datele
• Elaborați o ipoteză (raționament inductiv)
• Testați ipoteza (raționament deductiv)
• Selectați ipoteza finală
• Elaborați un Raport
 Recunoașteți necesitatea

• S-a produs un incendiu sau o explozie și este

necesar să se stabilească cauza pentru a
preveni posibilitatea repetării incidentelor în
viitor.
 Observați un eveniment, cum ar fi locul
unui incendiu
• Mergeți la locul incidentului
 Problema

• Definiți o modalitate de soluționare a problemei.

• O investigare corespunzătoare a originii și cauzei
• Examinarea locului în care s-a produs incidentul.
• Incidente anterioare
• Intervievarea martorilor
• Rezultatele testării științifice
 Colectați datele

• Informații exacte despre incident.

• Observare
• Experiment
• Colectarea datelor directe (măsurări, imagini)
 Analizați datele

• Analiza datelor se bazează pe cunoștințe,

instruire, experiență și expertiză a persoanei
care efectuează analiza.
• În cazul în care investigatorul nu deține
suficientă expertiză, el ar putea beneficia de
ajutor.
 Elaborați o ipoteză

• În baza analizei datelor, investigatorul

elaborează o ipoteză pentru a explica
evenimentul.
• Tiparele focului, identificarea originii,
consecutivitatea arderii, foc sau explozie.
• Acest proces este denumit raționament
inductiv. Aceste ipoteze ar trebui să se bazeze
exclusiv pe date empirice pe care
investigatorul le-a colectat prin observare și
apoi le-a dezvoltat în explicații.
• În baza cunoștințelor, pregătirii, expertizei și
experienței investigatorului.
 Testați ipoteza

• Această etapă se realizează în baza principiului de

raționament deductiv, în cadrul căruia
investigatorul compară ipotezele sale cu toate
informațiile cunoscute, precum și cunoștințele
științifice totale asociate cu fenomenele
relevante pentru incidentul specific.
• Testare fizică prin efectuarea experimentelor.
• Analitic prin aplicarea principiilor științifice.
• Trebuie să aibă capacitatea de a rezista în fața
provocărilor serioase.
 Evitați prezumpțiile

• Până la colectarea datelor nu pot fi formulate

rezonabil sau testate ipoteze specifice.
 Părtinire

• În loc de colectare și examinare a tuturor

probelor într-un mod logic și imparțial pentru
a ajunge la o concluzie științifică de încredere.
• Investigatorul folosește determinarea
prematură pentru a ghida ancheta.
• Simpla colectare a datelor sprijină această
părtinire sau concluzie. Pot fi ignorate datele
care nu susțin opinia.
 Primirea sarcinii

• Investigatorul trebuie să mobilizeze toate

resursele necesare și să planifice desfășurarea
anchetei.
• Instrumente
• Echipament
• Personal (muncitori și experți)
 Examinare

• Colectați toate datele disponibile și

documentați scena incidentului.
• Fotografii
• Diagrame
• Probe
• Interviuri
 Scopul

• De a face concluzii exacte despre originea și

cauza, precum și despre responsabilitatea
pentru acest incident.
 Interpretarea formelor focului
• Trebuie să cunoașteți:
• Comportamentul focului
• Caracteristicile chimice ale focului
• Dinamica focului
• Proprietățile fizice
• Efectele stingerii focului
• Construcții de clădiri
 Înțelegerea rolului combustibililor este
esențială
• Conductivitatea termică
• Capacitatea de încălzire
• Aprinderea
• Răspândirea flăcării
• Căldura de combustie
• Rata de eliberare de căldură
 Observați un eveniment, cum ar fi locul
unui incendiu
• Determinați zona sau punctul de origine
• Materialul (materialele) aprins primul
• Sursa de aprindere
• Actul / activitatea care a adus sursa și
materialele de aprindere împreună
• Evaluați progresul / stingerea / izolarea focului
 Știința de bază despre foc
• Focul reprezintă un șir de reacții chimice care se
produc în același timp
• Investigatorii de incendiu trebuie să înțeleagă
• Reacțiile chimice
• Modul în care acestea sunt implicate într-un
incendiu
• Toată materia este compusă din elemente
• Combinațiile de elemente sunt numite compuși
 Focul
• Focul este o serie de reacții oxidative
• Atomii din combustibil sunt oxidați
• Se combină cu oxigen
• Reacție exotermă
• Produce energie termică
• Atunci când hidrogenul este oxidat (ars), se
formează molecule de apă
2H2 + O2 = 2H2O
Gaz de hidrogen + foc = apă

• Dat fiind faptul că hidrogenul se găsește în

aproape toate tipurile de combustibili, în urma
procesului de ardere se formează vapori de apă
 Exemple de elemente

• Carbon
• Oxigen
• Clor
• Sulf
• Hidrogen
• Carbonul este o componentă majoră a
combustibililor
• Carbonul este elementul în jurul căruia se
formează majoritatea compușilor inflamabili
• Cărbunele este format preponderent din
carbon
• Nu se aprinde ușor
• Produce cantitate mare de căldură
• Suportă combustie incandescentă sau
mocnind
• Consumat la un ritm lent
• Dioxidul de carbon se produce din arderea de
materiale carbonice
• Aerul expirat este de asemenea îmbogățit cu
dioxid de carbon ca urmare a oxidării
alimentelor
• Monoxidul de carbon
• Un produs de combustie incompletă
• Gaz care produce un efect asfixiant în incendii
 Monoxidul de carbon
• Concentrațiile pot fi destul de mari în incendii
în spații restrânse ca urmare a arderii
incomplete
• Cea mai mare concentrație în focuri mocnite
 Alte elemente
• Azot
• Nu arde
• Participă la oxidare în unii combustibili ca azotat
• Explozivi
• Sulf
• O impuritate în majoritatea combustibililor primi
• Poate produce dioxid de sulf (SO2), ca parte a
procesului de oxidare a focului (mirosul)
 Compușii organici

• Cei mai importanți combustibili în incendiile

de structură și incendiile în păduri sălbatice
sunt compușii organici.
• Aceștia conțin compuși de carbon
• Hidrocarburile sunt compuse numai din carbon
și hidrogen
• Combustibili de hidrocarburi gazoase obișnuite
• Metan: 1 atom de carbon, 4 atomi de hidrogen
• Etan: 2 atomi de carbon, 6 atomi de hidrogen
• Propan: 3 atomi de carbon, 8 atomi de
hidrogen
• Butan: 4 atomi de carbon, 10 atomi de
hidrogen
 Funingine
• În procesul arderii, hidrocarburile produc
funingine.
• La răcire, funinginea se condensează, formând
produse care aderă la suprafețe, după un
incendiu.
• Se acumulează mai mult pe ceramica-țiglă și
suprafețe, care rămân a fi cele mai reci în
timpul incendiului.
 Hidrocarburi

• Produse petroliere
• Benzina nu este un adevărat distilat petrolier
• Benzina este un amestec conceput să
funcționeze ca un combustibil pentru motoare
• Benzina are un interval de fierbere de 40 -
190°C (100 - 375 ° F)
 Produse petroliere
• Din cauza amestecurilor complexe, nu toate
componentele se evaporă sau ard în același
ritm
• Evaporarea începe cu compușii cei mai ușori,
cei mai volatili
• În timpul arderii progresia este mult mai
rapidă
• Unele Hidrocarburi pot fi atât lichide, cât și
gazoase:
• Propan
• Butan
 Carbohidrați
• Combustibili celulozici
• Derivați din plante
• Lemn
• Hârtie
• Carton
• Bumbac
• Lenjerie
 Căldura
• Cantitatea de căldură pe care o produce un
combustibil se numește căldura sa de
combustie
 Piroliza
• Efectul principal al căldurii asupra lemnului,
care cauzează descompunere, este piroliza
• Piro – înseamnă foc
• Lysis - descompunere sau degradare sau
rupere
 Starea combustibilului
• Solidă
Cu excepția metalelor reactive și cărbunelui,
combustibilii solizi nu ard
• Lichidă
Combustibili lichizi nu ard, vaporii lor sunt cei
care ard în flacără
 Gazele
• Gazele ard în flacără
Clasificarea materialelor în lichide,
solide și gaze este departe de a fi
absolută
• Starea fizică depinde de temperatură și
presiune și se poate schimba în timpul unui
incendiu
• Materialele se pot topi
• Ele se pot evapora
• Ele se pot descompune
• APA = solidă, gaz lichid
• Investigatorul de incendiu trebuie să țină cont
de modul în care aceste modificări ale stării
afectează arderea unui combustibil
 Focul
• Focul este o reacție de oxidare exotermă care
generează căldură detectabilă și lumină
• Focul este o reacție chimică care produce
efecte fizice
 Două tipuri de combustie
• În flăcări - ardere gazoasă
• Mocnire - pe suprafața unui combustibil solid
 Tetrahedron-ul focului
• Pentru ca focul să se aprindă, trebuie să existe
mai multe condiții
• Combustibil
• Oxigen
• Căldură
• Combustibilul și oxidantul trebuie să intre într-
o reacție de sine stătătoare
• Eliminarea oricărei dintre cele patru condiții
conduce la stingerea sau neproducerea arderii
 Foc în flăcări
• Un foc caracterizat prin flacără
• Produsul reacției gazoase cu evoluția căldurii
și luminii
• Flacăra nu poate exista, decât în cazul arderii
gazului sau vaporilor
• Combustibilii lichizi pot produce numai focuri
în flăcări
• Combustia tipică în flăcări a unui combustibil
organic care arată regiunea de descompunere
unde combustibilul volatilizat se descompune
în specii mai simple înainte de formarea
produselor arderii și produselor intermediare.
Ardere în flacără
Combustibilii solizi produc adesea
incendii în flăcări
• Atunci când lemnul se descompune sub
acțiunea căldurii, se generează gaze
combustibile
• Reziduul solid (lemnul de foc) după eliberarea
gazelor poate sprijini mocnitul
• Convecția atrage oxigen din mediu în flacără,
amestecându-l cu combustibilul care menține
reacția
• Atunci când concentrația de oxigen scade sub
15%, rata de ardere începe să scadă
• Când concentrațiile de oxigen scad sub 15%,
flăcările se reduc și în cele din urmă se sting
• Concentrația minimă de oxigen pentru a
sprijini flăcările depinde de temperatură, între
0% și 5% în flăcări foarte fierbinți, turbulente
• Cele mai multe flăcări sunt flăcări de difuzie
• Gazele sau vaporii se răspândesc în exterior
sau în sus
• Oxigenul (aerul) difuzează în interior
• Atunci când concentrația de combustibil / aer
este în limitele necesare pentru combustie,
poate avea loc aprinderea
 Pre-amestecat
• Atunci când vaporii de carburant și de aer se
amestecă bine înainte de aprindere
• La starea de echilibru: făclie, arzător cu gaz
într-un încălzitor de apă sau cuptor
• Explozie de ardere
 Flacără laminară
• O mică flacără de difuziune, tipică pentru
flacăra unei lumânări
• Straturile sau zonele unei astfel de flăcări sunt
bine definite
 Foc mocnit

• Poate avea loc într-un combustibil poros, cum

ar fi cărbunele, nu doar pe suprafața
exterioară
• Un foc incandescent sau mocnit
• Lipsa flăcării
• Prezența suprafeței foarte fierbinți pe care are
loc arderea
 Exemple:
• Cărbune de lemn
• Cărbune
• Tutun de țigară
• Poate avea loc în același timp cu focul în
flăcări, în cazul în care oxigenul poate ajunge
la suprafața fierbinte
 Temperaturile vizuale color ale
obiectelor fierbinți incandescențe
• Roșu închis
• 930-1,100 ° F (500-600°C)

• Alb
• 2,550-2,910 ° F (1,400-1,600°C)
• Arderea incandescentă poate avea loc chiar și
într-un mediu cu deficit de oxigen
• Odată ce sursa de aer devine mai mare,
arderea poate redeveni una în flăcări
 În timpul investigării

• Cele mai multe incendii încep în faza de

mocnit, o proporție echitabilă încheie o fază
de mocnit
• Atunci când focul își are originea în
combustibili organici cu ventilație limitată
• Arderea lentă se poate produce pe o perioadă
lungă de timp, înainte de apariția flăcărilor
• Aceste incendii pot provoca mari daune ca
urmare a timpului îndelungat de ardere
• Focul mocnit poate fi produs prin aprinderea
• Cauciucului de latex
• Fibrelor naturale (inclusiv lemn și cereale)
• Bumbacului sau altor articole de tapițerie
celulozică
 Ardere explozivă

• Arderea explozivă se poate produce atunci

când
• Vaporii
• Pulberea
• sau gazele
se preamestecă cu cantitatea
corespunzătoare de aer (oxigen), după care se
aprind
• Uneori, prima etapă a unui incendiu este o
explozie
• O alta cauză a unei explozii în timpul unui
incendiu este fenomenul de ”backdraft” -
atunci când aerul este admis într-un mediu
cald, bogat în combustibil, cu deficit de oxigen
 Căldura

• Proprietatea fundamentală și cea mai

importantă a incendiului este căldura
• Căldura produsă asigură continuarea reacției
• Înțelegerea relației dintre căldură și
componentele locului incendiului
 Aprinderea
• Căldura este necesară pentru aprinderea
oricărui tip de foc
• Căldura este cauza majoră a daunelor
provocate de un incendiu
 Aspecte importante ale căldurii
• Căldura crește rata producerii de reacții
chimice, accelerează procesul
• Fără transfer de căldură, focul nu ar continua
sau se răspândească
• Efectele căldurii asupra diverselor materiale
• Rata tuturor reacțiilor chimice depinde de
temperatură
• Se poate generaliza că rata unei reacții de
combustie, de obicei, se dublează cu fiecare
creștere de 10 ° C (18 ° F)
• Acest proces repetat de mai multă căldură =
mai multă reacție chimică este valabil pentru
cel de-al patrulea element al tetraedrului
focului - reacția chimică în lanț neinhibată
• Căldura reprezintă energie
• În formă cinetică
• De mișcare moleculară
• Temperatura este o expresie a cantității
relative de energie termică
• Măsurată în ° C (Celsius)
• Măsurată în ° F (Fahrenheit)
• Măsurată în K (Kelvin) = grade peste zero
absolut
• In C: K = ° C + 273
 Capacitatea termică
• Cantitatea totală de căldură conținută într-un
organism este determinată de
• Greutatea corpului
• Capacitate termică
 Capacitatea termică

• cantitatea de căldură care trebuie să fie

adăugată la o anumită masă pentru a ridica
temperatura acesteia
 Capacitatea termică

• Măsurată în jouli / kg grad K (J / kg ° K)

• De obicei, reprezentată de simbolul cp
• Variază în funcție de temperatură
 Proprietățile materialelor care
influențează
inflamabilitatea
• Capacitatea termică
• Conductivitatea termică
• Densitatea
• Luate împreună, aceste valori reprezintă
inerția termică a materialului
 În scopul investigației incendiului

• Căldura este o măsură a energiei

• Temperatura este o metodă de a compara

două obiecte
Materialul Capacitatea termică (la Conductivitatea termică (k) Inerția termică (kpc)b
20C)(J/kg K) (greutatea/masă K) (greutatea2/masa2 K2)/s
Cupru 380 387 1.3-109

Aluminiu 900 273a -

Oțel (moale) 460 45.8 1.6-108

Sticla (geam) 840 0.76 1.7-107

Cărămida (obișnuită) 840 0.69 9.3-10.5

Gipsul 840 0.48 5.8-105

Lemnul (stejar) 2850 0.17 3.2-105

Spuma poliuretanică 1400 0.034 9.5-102

Bumbac 1300 0.06 -

Aer 1040 0.026 -

Apa 4180 0.6 2.5-106

Cantitatea de căldură produsă de
un incendiu
se măsoară în
• Calorii
• Unități termice britanice (BTU)
• Jouli
• Kilojouli (1 kJ = 0.95 BTU)
 Calorie

• Cantitatea de căldură necesară pentru a ridica

1 gram de apă 1 grad C la presiunea de 1 at și
temperatura de 15 grade C.
• 1 calorie = 4.184 Jouli
• 252.15 = 1 BTU
 BTU - Unitatea termică britanică

• Cantitatea de energie termică necesară

pentru a ridica temperatura unui kilogram de
apă cu 1 grad F la temperatura de 60 grade
Fahrenheit la 14 PSI
• 1 Btu = 1.055 kj
• 1 Btu = 252.15 Calorii
 Joul

• Unitatea preferată de SI de căldură, energie

sau putere.
• Un Joule este căldura produsă atunci când un
amper trece printr-o rezistență de un ohm
timp de o secundă.
• 4.184 = 1 calorie
• 1055 = 1 Btu
• Un watt este un joul/sec
• Rata de eliberare de căldură este de obicei
reprezentată de simbolul Q (cu un punct
deasupra)
• Cantitatea care caracterizează dimensiunea
unui incendiu
 Rata de eliberare a căldurii

• Utilă în
• Compararea incendiilor
• Prezicerea comportamentului focului
• Prezicerea influenței căldurii asupra
combustibililor din jur
Tabelul 33 ♦ Ratele degajării căldurii în unele
incendii tipice
Țigară aprinsă 5W
Chibrit de lemn sau țigară 50 W
Lumânare 50-80W
Coș de gunoi plin cu hârtie 50-150 kW
Scaun mic (cu ceva căptușeală) 150-250 kW
Fotoliu (modern) 350 - 750 kW (tipic), de până la 1,2 MW
Scaun cu spătar rabatabil (cu căptușeală sintetică) 500-1.000 kW (1 megawatt, 1 MW)
Sofa (cu căptușeală sintetică) 1-3 MW
Rezervor de benzină (2 litri, pe beton) 1 MW
Pomul de Crăciun (uscat, aprox. 2.5 m) 1-2 MW (tipic), de până la 5 MW
Camera de zi sau dormitor (echipate pe deplin)
3-10 MW
 O parte integrantă a oricărui
incendiu este transferul de
căldură
• Pentru combustibil
• Necesar pentru continuitatea incendiului
• Departe de zonele de combustie
• Foc extins la alți combustibili
• Rata la care căldura pătrunde pe o suprafață
se numește flux de căldură
• Măsurat în kilowatt/m2 (kW/m2)
• Reprezentată de simbolul Q (cu punct
deasupra)
• 2-4 kW/m2 = durere după 30 s
• 4-6 kW/m2 = 2 ° arsuri în 20 s
• 10 kW/m2 = ardere/topire
• 1 kW/m2 = raze directe ale soarelui de vară
• 20 kW/m2 = aprinderea mai multor
combustibili
• 50 kW/m2 = căldură radiantă adiacentă
focului
• 120-150 kW/m2 = căldură radiantă în
incendiu în încăpere după disrupție
• Căldura este transferată în 3 moduri
fundamentale
• Conducție
• Convecție
• Radiație
 Conducția

• Transferul de căldură printr-un material prin

contact direct.
• Are loc în materialele solide la încălzirea unei
părți a unui obiect.
• Energia este transferată din zona încălzită
către zonă neîncălzită
• Combustibilii cu o conductivitate termică
redusă se aprind mai ușor, deoarece nu se
produce conducția căldurii de la aplicație.
 Convecția

• Transferul de energie termică prin mișcarea

de lichide sau gaze încălzite de la sursa de
căldură la o parte mai rece a mediului.
• Transferată la substanțe solide atunci când
gazele trec pe suprafețe reci
 Convecția

• Lichidele și gazele se extind pe parcurs ce se

încălzesc, devin mai ușoare și se ridică, fiind
înlocuite de lichid sau gaz mai rece la bază
(plutire)
 Radiația
• Răspândește căldura fără contact sau mediu -
energie infraroșie
• Contribuie la propagarea focului pe o
suprafață de combustibil
• Soarele încălzește pământul prin radiațiile
• Unde electromagnetice
• Transferată numai de linia de vedere
 Radiația
• Transferul de căldură prin spațiu poate fi
suficient pentru a aduce materiale
combustibile la ardere
• Intensitatea de la o sursă mică se reduce
invers proporțional distanței
 Acțiunea directă a flăcării
• Combinație dintre convecție și radiație
• Efectele sunt aditive, deci aprinderea are loc
mai repede
 Nor de flacără
• Focul produce o coloană de gaze fierbinți care
se ridică în sus
• Antrenarea:
• Procesul de tragere a aerului sau gazelor într-
on nor de flacără la bază
• După ce gazele încălzite în procesul arderii se
ridică și se distanțează de la foc, gazele în cele
din urmă se răcesc, devin mai grele decât
aerul și nu mai sunt plutitoare
• Temperatura cea mai mare deasupra
carburantului, curba previzibilă a temperaturii
• Responsabil pentru dezvoltarea multor dintre
modele lăsate de foc, prin deplasare în sus și
în afară de la origine
• Antrenarea răcește gazele care se ridică, astfel
încât un foc lângă un perete sau într-un colț va
reduce antrenarea și flăcările vor fi mai înalte
 Consecutivitatea evenimentelor
într-un incendiu într-o cameră
• Stadiu incipient
• Prima etapă de dezvoltare a incendiului
• Flăcările sunt localizate în primul combustibil
aprins
• Flacără deschisă în ardere liberă
• Conținut normal de oxigen (aproximativ 21%) în
cameră
• Flotabilitatea și convecția ridică în sus căldura și
alte produse ale arderii
 Etapa de ardere liberă
• Focul crește în intensitate și dimensiuni
• Convecția si radiația răspândesc flăcările în sus și
spre exterior
• Flotabilitatea gazelor fierbinți creează stratul de
tavan
• Combustibilii din apropiere ajung la temperatura de
aprindere
• Rata de răspândire crește
• Nivelul de oxigen începe să scadă în cameră
Incendiul în spațiu închis la 5 minute este încă limitat la arderea hârtiei în coșul de gunoi; HRR _
100 kW, Oferit de BRE (care încorporează Stațiunea de Cercetări ale Incendiului), Garston, Marea
Britanie, cu permisiune
După 6 minute, focul s-a extins spre documente și țesătura de pe canapea prin acțiunea directă a flăcării; HRR _ 200 kW, Oferit de
BRE (care încorporează Stațiunea de Cercetări ale Incendiului), Garston, Marea Britanie, cu permisiune
După 7 minute focul s-a extins la draperii prin contact direct cu flacără și încălzire radiantă de la canapea. HRR crește foarte rapid
odată cu propagarea verticală a flăcării; HRR _ 1.000 kW (1 MW). Oferit de BRE (care încorporează Stațiunea de Cercetări ale
Incendiului), Garston, Marea Britanie, cu permisiune
• Într-un spațiu închis al unei camere, gazele
fierbinți formează un strat la tavan,
adâncindu-se odată cu creșterea focului
• Stratul de gaz fierbinte conține
• Vapori de apă
• CO2
• CO
• Funingine
• Produșii pirolizei
Focul după 7.5 minute. Draperiile sunt implicate pe deplin. Flăcările în stratul de fum nu sunt susținute; HRR _
2.000 kW (2 MW). Oferit de BRE (care încorporează Stațiunea de Cercetări ale Incendiului), Garston, Marea
Britanie, cu permisiune.
• Dacă stratul fierbinte devine suficient de
fierbinte, el se poate aprinde
• Aprindere
• Flăcările în stratul alimentat de CO, gaze
inflamabile, funingine și produse de piroliză
Focul după 9 minute. Aprinderea suprafeței mobilierului, iar flăcările din stratul de fum devin
continue; HRR _ 2,5 MW Oferit de BRE (care încorporează Stațiunea de Cercetări ale Incendiului),
Garston, Marea Britanie, cu permisiune.
• Dacă temperatura stratului de gaze fierbinți
depășește aproximativ 1.200 ° F, acestea se
aprind
• Căldura radiantă poate aprinde toate tipurile
de combustibili expuse în cameră
• Se declanșează conturnarea (implicarea
deplină a camerei)
• Conturnarea este tranziția dintre creșterea
focului de la un element la altul și etapa la
care (aproape) orice suprafață de combustibil
expusă în cameră arde
• Acest proces nu este instantaneu
• Este nevoie de o rată critică de eliberare a
căldurii (în funcție de dimensiunea camerei)
Focul la tranziția de conturare (10.75 minute). Toate elementele sunt cuprinse de flăcări și în
cameră se atestă un nor mare de fum Hrr _ 5.2 MW Oferit de BRE (care încorporează Stațiunea de
Cercetări ale Incendiului), Garston, Marea Britanie, cu permisiune.
• Dimensiunea focului poate fi limitată de
cantitatea de aer care poate pătrunde în
cameră
După conturnare
 Etapa de descompunere

• Combustibilul disponibil se epuizează treptat

• Rata de eliberare a căldurii scade
• De multe ori domină mocnitul
• Arderea cu flacără deschisă devine mai puțin
răspândită
• Nivelul de oxigen scade sub 15% și poate
ajunge la 5%
Curba de eliberare a căldurii pentru incendiu de cameră în FIGURA 3.14. Oferit de BRE (care
încorporează Stațiunea de Cercetări ale Incendiului), Garston, Marea Britanie, cu permisiune.
 Etapa de descompunere

• Temperaturile ridicate pe suprafața de ardere

a combustibilului
• Potențial de explozie sau conturnare, dacă
aerul pătrunde brusc în cameră
• Flotabilitatea gazelor fierbinți le face să
crească și să plutească, la rate proporționale
cu temperatura lor
• Fluxul advectiv determină mișcarea de-a
lungul unui plafon
• Fluxul de impuls le face să "se adune" la pereți
Pe măsură ce curg sub o barieră, ele produc un spațiu "de aer
mort" pe partea de jos
• Pe parcurs ce curg printr-o fereastră, gazele se
poate aduna pe perete și provoca daune
termice (cu excepția cazului în care există o
margine care să le împingă departe de perete)
 Efectele
condițiilor de
mediu
• Temperatura
• Căldură deshidratează combustibilii
• Materialele uscate se aprind mai repede
• Rata de ardere aproape că se dublează cu
fiecare creștere cu 10 ° C (18°F)
• Umiditatea
• Se referă la cantitatea de vapori de apă în aer
• Cu cât temperatura este mai mare, cu atât
mai mare este cantitatea de apă, care se
poate menține fără a fi condensată în ceață,
rouă sau ploaie
 Umiditatea
• Umiditatea relativă se referă la saturația
relativă a aerului la o anumită temperatură
• Controlează umiditatea combustibilului
• Joacă un rol important în procesul de auto-
încălzire
• Arcurile electrice mici nu pot apărea în
condiții de umiditate ridicată
• Are un efect redus sau nu produce efect
asupra focului care deja arde
• Umezeala combustibilului (conținutul de
umiditate în combustibil)
• Diferită de umiditate
• Umiditatea redusă a combustibilului este
critică pentru aprinderea surselor "slabe«
• Combustibilul umed trebuie să aibă exces de
umiditate evaporat înainte de a ajunge la
temperatura de aprindere
• Afectează răspândirea focului
• Poate afecta dezvoltarea focului în interiorul
unei clădiri
• Vântul poate reduce umezeala combustibilului
mai jos de cel în echilibru cu atmosfera
• Investigatorul incendiilor ar trebui să
stabilească condițiile vremii la momentul
izbucnirii incendiului
• Vânt
• Temperatură
• Alte condiții meteorologice
 Proprietățile de ardere a
combustibililor. Înțelegerea modului
in care ard combustibilii
• Proprietățile combustibililor
• Condițiile și limitele aprinderii combustibililor
• Metodele convenționale de exprimare a
proprietăților de ardere în termeni de teste de
laborator
 Tipurile
de
combustibil
 Gazele
• Carburanții în stare gazoasă ard atunci când se
amestecă cu aer
• Punctul de aprindere și punctul de fierbere nu
au nici o semnificație - acestea sunt deja sub
formă de combustibil
• Proprietățile importante sunt:
• Raza de inflamabilitate
• Raportul combustibil / aer, care va sprijini
arderea
• Densitatea vaporilor
• Greutatea moleculară a vaporilor în
comparație cu aerul
• MW (gaz sau vapori) / 29
• Hidrogen: 2/29 = 0,07
• Metan: 16/29 = 0,55
 Densitatea vaporilor
• Aer egal cu 1
• Mai puțin decât unul mai ușor
• Mai mult decât unul mai greu
• Energia și temperatura de ardere
• Timpul si temperatura țin de contactul căldurii
cu combustibilul pentru aprindere
 Lichidele
• Lichidele singure ard rar
• Trebuie să se vaporizeze pentru a sprijini
flacără
• Vaporii din lichide sprijină direct flăcările pe
un combustibil lichid
 Printre proprietățile importante
se numără
• Punctul de aprindere
• Punct de flacără
• Densitatea vaporilor
• Presiunea vaporilor
 Solide

• Ard prin combinarea directă a oxigenului cu

suprafața (ardere mocnită)
• Unii se pot topi și vaporiza pentru a forma
gaze combustibile
• Practic toți combustibilii solizi trebuie să se
descompună în gaze / vapori și solide înainte
de a putea arde
Proprietățile fizice ale
combustibililor
• Presiunea vaporilor
• Orice lichid expus la aer se va evapora
• Cu cât greutatea moleculară a unui lichid este
mai mică, cu atât presiunea vaporilor este mai
mare
• Presiunea vaporilor: presiunea parțială
exercitată de vapori (măsurată în mmHg)
• O funcție a temperaturii
• Determină punctul de aprindere și raza de
inflamabilitate
• Atunci când presiunea vaporilor atinge 760
mmHg, lichidul este la punctul său de fierbere.
• 14,7 PSI
 Pragurile de inflamabilitate
(explozie)
• Amestecurile de gaze sau vapori cu aer vor
arde doar atunci când se vor încadra într-un
anumit raport combustibil – aer

• Benzina 1.4-7.6
 Pragurile de inflamabilitate
(explozie)
• Concentrația sub limita inferioară de explozie
(LIE), amestecul este prea sărac
• Concentrație peste limita superioară de
explozie (LSE), amestecul este prea bogat
• Având în vedere presiunea de vapori ridicată
și LSE scăzut, vaporii de benzină într-un
recipient închis nu explodează (rezervor de
gaz auto)
 Pragurile de inflamabilitate
(explozie)
• Spectru inflamabil / exploziv
• Intervalul între limitele inflamabile / explozive,
care va sprijini arderea
• Fiecare combustibil are un raport diferit de
combustibil-aer, care va sprijini arderea
 Punct de aprindere
• Temperatura minimă la care un lichid produce
vapori cu o viteză suficientă pentru a susține o
flacără momentană pe întreaga suprafață
• Vaporizare
• Un combustibil lichid trebuie să fie capabil să
genereze vapori în cantitate suficientă pentru
a ajunge la limita sa inferioară, de
inflamabilitate înainte se poate arde
Tabelul 4.3. Punctele de aprindere și de ardere ale unor lichide inflamabile
Combustibilul Punctul de Punctul de
aprindere inflamabilitate
Punctul de
ardere
C F C F C F
Acetona -20 04
Benzen -11 12

n-decan 46 115 52 2 125 61.5 143

Păcură (kerosen) 38 100

Ulei combustibil # 52 min 126 133 3 271 1643 327

2 (diesel)
Ulei nespecificat - -

Benzină (Auto, -43 -45 - - - -

cifră octanică
mică)
Benzina (10 ° cifră -38 -38
octanică)

Metanol 11 52 1 (13.5) 2 34(56) 1(13.5) 34 (56)

Alcool mineral 40 104

n-octan 13 56
Eter de petrol <-18 <O

Nafta de petrol -29 -20

Toluen 4 40

Terebentină 35 95
(guma)
• Punct de inflamabilitate / punct de aprindere
• Cea mai scăzută temperatură la care un lichid
produce vapori care pot realiza o flacără
continuă
• De obicei, câteva grade peste punctul nominal
de aprindere
Punct de inflamabilitate / punctul
de ardere
• Probabil o evaluare mai realistă a contribuției
unui combustibil la un mediu de incendiu
decât punctul de aprindere
Punct de inflamabilitate / punctul
de ardere
• Temperatura de aprindere
• Temperatura de autoaprindere (TAA) sau
temperatura de aprindere spontană (TAS)
• Temperatura minimă la care un combustibil se
va aprinde de la sine, fără nici o sursă
suplimentară de aprindere
 Temperatura de aprindere
• Temperatura de auto-aprindere (TAA)
• Temperatura minimă la care la care trebuie să
fie încălzită o parte a combustibilului de către
o sursă de căldură din afară pentru a provoca
aprinderea
Tabelul 4.2 Temperaturile minime de autoaprindere și razele de inflamabilitate ale unor
lichide inflamabile răspândite
Combustibilul Temp253eratura Energia minimă de Raza de inflamabilitate
aprindere (mJ) (% în aer la 20C)

C F

Acetona 465 869 1.15 2.6-12.8

Benzenul 498 928 0.2 1.4-7.1

Eter dietilic - - - 1.9-7.1

Etanol (100%) 363 685 - 1.9-36.0

Etilen glicol 398 748 -

Ulei combustibil 210 410 -

(cherosen)
Ulei combustibil 2 495
257
Benzina (cifra octanică 280 536
joasă)
Benzina (cifra octanică 456 853
100)
Combustibil reactiv (JP- 230 446
6)
Ulei de in (fiert) 206 403

Metanol 464 867 0.14 6.7-36.0

 Temperatura de aprindere

• Aprindere pilotată
• Sursa de foc externă
• Vaporii aprinși prin aplicarea flăcării, scântei
sau sursă de căldură
• Vaporii pot fi sub TAA
 Temperatura de aprindere

• Practic toate incendiile izbucnesc atunci când

există o temperatură ridicată locală într-o
regiune în care se produce amestecul
corespunzător de aer-combustibil
• Problema nu este că temperatura sursei de
căldură este pur și simplu mai mare decât
temperatura de aprindere a combustibilului, ci
faptul că se transferă suficientă energie de la
sursă la combustibil
 Energia de ardere

• Cantitatea de energie care trebuie să fie

transferată la un combustibil pentru a
declanșa prima oxidare
• Aprinderea amestecului de vapori-aer
• O sursă de aprindere cu energie adecvată
• Combustibilul trebuie să fie în raza sa de
inflamabilitate
Aprinderea amestecului de vapori-
aer
• Trebuie să existe contact între sursa de
aprindere și combustibil
• Contactul trebuie să fie de durată suficientă
pentru ca o cantitate suficientă de energie să
fie transferată de la sursa de combustibil
 Punctul de fierbere

• Temperatura (dependentă de presiune) la

care un lichid se schimbă complet la faza de
gaz
• Presiune mai mică – se reduce temperatura
necesară
• Amestecurile au un interval de fierbere, mai
degrabă decât un punct de fierbere
• Benzina are un interval de fierbere de
aproximativ 90 - 375°F (32 - 190°C)
 Densitatea vaporilor
• Densitatea vaporilor este relativă față de cea a
aerului
• Aer = 1
 Densitatea vaporilor

• Proprietatea fundamentala a unui vapor, care

prezice comportamentul său după degajare în
atmosferă calmă
• Densitatea vaporilor mai mare de 1.0
înseamnă că vaporii sunt mai grei decât aerul
și tind să se stabilească în locuri mici
• Mai puțin de 1,0 înseamnă că gazul este mai
ușor decât aerul și tinde să crească
Tabelul 4.4 ♦ Densitățile vaporilor combustibililor de rând

Combustibilul Densitatea vaporilor (la temperatura și

presiunea standard)
Hidrogen 0.07

Metan 0.55

Acetilena 0.90

Monoxidul de carbon 0,97

Etan 1.03

Propan 1.51

Butan 1.93

Acetonă 2.00

Pentan a 2.50

Hexan b 3.00
• În gradienți vor exista nivele de concentrație
diferite
• Temperatura joacă un rol important
• Vaporii denși formează stratul de la nivelul
solului cu un gradient de concentrare abrupt
 Căldura de combustie

• Folosită pentru a calcula un adiabatic teoretic

(condiții de echilibru de temperatură și
presiune), temperatura flăcării pentru fiecare
combustibil
Combustibili -
hidrocarburi
• Gaze naturale
• Formate preponderent din între 70% și 90%
metan + etan
• Gaz petrolier lichefiat (GPL)
• Amestec de propan, n-butan și izobutan
• Produse de petrol (țiței)
• Gaze
• Eter de petrol
• Benzină
• Petrol lampant
• Diluant
• Motorină
• Uleiuri lubrifiante grele
• Vaselină
• Parafină
• Ceară
• Asfalt
• Cocs
 Benzina

• Un amestec de hidrocarburi volatile, cu un

punct de fierbere scăzut.
• Interval de fierbere aproximativ 32-175 ° C (90
- 350 ° F)
 Benzina

• Benzina auto modernă conține peste 150

hidrocarburi diferite
• Include compuși aromatici, cu lanț drept și
ciclic
 Distilate petroliere medii

• Interval de fierbere 125 - 215°C (250-400 ° F)

• Diluant
• Fluid starter de cărbune
 Petrol lampant

• Interval de fierbere mai mare decât la benzină

• Utilizat în combustibil reactiv modern (Jet Fuel
B, JP4)
• Interval de fierbere 175 - 260 ° C (350-500 ° F)
 Motorina

• Interval de fierbere 190 - 340 ° C (375-650 ° F)

 Uleiuri lubrifiante

• Nu sunt ușor combustibile

• Pot completa încărcătura de combustibil într-
un incendiu deja izbucnit
• Mult mai inflamabile dacă este sub formă de
aerosoli
• Uleiul de motor utilizat conține reziduuri de
benzină
• Poate juca un rol în aprinderea
echipamentelor motorizate din cauza
temperaturilor ridicate de operare
• Produse petroliere specializate
• Folosite într-o mare varietate de produse de
consum
• Amestecuri izoparafinice, aromatice și
naftenice
• Poate fi primul carburant aprins sau să
contribuie la aprindere
Combustibili lichizi
non-hidrocarburi
 Alcoolul
• Alcool metilic
• Alcool etilic
• Alcool izopropilic
 Cetonele
• Acetona
• Metil etil cetona (MEC)
 Altele

• Terebentina (guma)
• Uleiul de in
• Mop de curățare
• Atractanți praf
• Insecticide
• Tonere pentru copiator
• Solvenți clei
• Rășină de plastic
Combustia combustibililor
lichizi
 Țineți minte că doar vaporii sunt
cei care ard cu adevărat
• Rata de evaporare depinde de
• Suprafața pe care se întinde combustibilul
• Poros vs. non-poros
• Penetrarea reduce suprafața pe care este
vărsat lichidul
• Rata de evaporare se bazează pe
• Presiunea vaporilor lichidului
• Temperatura suprafeței
• Suprafața pe care se întinde lichidul
 Efectul ”slab”

• Mișcarea capilară a substratului poros

forțează evaporarea lichidului
• Suprafața pe care se întinde lichidul
protejează suprafața de sub lichid
• Temperatura suprafeței de sub lichid nu poate
să fie decât cu câteva grade mai mare decât
punctul de fierbere al lichidului
• O zonă de daune în afara zonei protejate
DESCOMPUNEREA
LICHIDELOR
• Majoritatea combustibililor lichizi ating
punctul de fierbere și se evaporă înainte de a
fi supuși descompunerii pirolitice
 Asfalt, rășini din plastic, lichide
alimentare
• Pot atinge și depăși temperaturile lor de
piroliză și încep să se carbonizeze și să se
descompună ca o substanță solidă
SURSELE DE GAZ DE COMBUSTIBIL

• Țevile de gaz
• Gazul presurizat eliberat de conducte se
amestecă cu aerul și devine un amestec
combustibil sau explosiv
 Conductele de gaz

• Scurgere
• Coroziune
• Legătură slabă
• Fractură mecanică
• Daună existentă
• Defect provocat de căldură
• Căldura în exces poate cauza topirea
componentelor
 Gazele naturale

• Pot fi sub presiune de până la 1.200 psi în

țevile de transportare
• Presiunea scade la între 0.14 și 0.36 psi pentru
utilajele rezidențiale
• Regulatoarele vor fi în mai multe etape
• Mirosul este foarte slab
• Se adaugă un odorant pe bază de mercaptan
• Gazul dintr-o conductă deschisă va continua,
de obicei, să ardă ca un nor până nu va fi oprit
 Gaze PL

• Propan, butan sau un amestec de cele două,

cu alte hidrocarburi gazoase
• Transportate de camioane și depozitate în
cilindri sau rezervoare pentru
• Stivuitoare
• rulote și RVS
• Aparate gril
• Dispozitive de încălzire exterior
• Sau depozitate în rezervoare mari, staționare
pentru
• Încălzire
• Utilizare în scopuri industriale
 Gaze PL

• BLEVE
• Explozia vaporilor extinși ai unui lichid în
fierbere
• Lichizii sigilați într-un container și expuși la
presiunea vaporilor, vor crește
 BLEVE

• Dacă presiunea vaporilor depășește puterea

recipientului, acesta va erupe
• Lichidul se evaporă instantaneu cu forță
explozivă
• Dacă vaporii sunt inflamabili, se poate
produce un incendiu-fulger
• Produsele în formă de aerosol folosite în zilele
noastre pot conține până la 120 ml de
combustibil lichid presurizat fiecare
• Containerele de aerosoli presurizați în volume
mari pot deveni o sursă de combustibil
• Incendiu sau explozie
 Substanțele solide

• Pot arde prin combinație directă cu oxigenul

(ardere mocnită)
• Unele se pot topi și vaporiza formând gaze
combustibile
• Majoritatea combustibililor solizi trec printr-
un proces de descompunere chimică, în care
combustibilul solid se transformă în elemente
chimice mai simple
• Unele substanțe solide se transformă în
lichide, după care se evaporă
• Lumânarea
• Se topește și formează vapori volatili
• Majoritatea combustibililor solizi nu se
evaporă direct în vapori de combustibil
• Practic toți combustibilii solizi trebuie să fie
supuși pirolizei (călduri) înainte de a se
transforma în gaz/vapori care pot arde
 Piroliza

• Descompunerea chimică a substanței prin

acțiunea căldurii în lipsa oxigenului
• Oxigenul este prezent în aproape toate
incendiile, oxidarea producându-se aproape
simultan
• Unii combustibili solizi, atunci când sunt
încălziți, se descompun direct producând
elemente volatile și cărbune solid
• Lemnul
• Hârtia
• Produse celulozice
• Rășini termorigide
• De aceea, lemnul, vopseaua, plasticul și
cărbunele nu ard cu adevărat
• Atunci când sunt încălzite, acestea se
descompun în molecule mai mici cu
volatilitate și inflamabilitate mai mare
 Lemnul

• Mult mai mult lemn este ars drept combustibil

într-un incendiu structural decât orice alt
material solid
• Este important să înțelegem proprietățile
lemnului ca și combustibil
• Cum se comportă lemnul în timpul arderii
 Lemnul

• Varietate mare de materiale

• Natural
• Fabricat
• Celuloza reprezintă componenta principală
50%
 Alte componente ale lemnului

• Hemiceluloza 25%
• Lignina 25%
• Rășini
• Săruri
• Apa
 Structura lemnului variază

• Rășinos
• Densitatea
• Conținutul de apă
• Componente volatile
• Alte proprietăți chimice
• Aprinderea și arderea combustibililor solizi
este mai complexă decât cea a lichizilor
• Aprinderea combustibililor solizi de regulă
depinde de piroliza suficient a materialului în
vapori de combustibil
• Aprinderea oricărui combustibil solid este un
fenomen ce se produce la suprafață
• Conductivitatea termică a lemnului variază în
funcție de orientare
• Căldura trebuie să penetreze lemnul pentru a
declanșa piroliza și carbonizarea
• Lemnul nu are o temperatură de aprindere
fixă
• Lemnul proaspăt, întreg expus la căldură
intensă se ​va aprinde la o temperatură de
suprafață de 250-260°C (500-600°F)
• Lemnul mai uscat se va aprinde la temperaturi
mai mici
• •Lemnul uscat se aprinde mai ușor decât
lemnul cu conținut mai mare de umiditate
• •Lemnul de esență tare prezintă mai puțin
pericol de aprindere decât lemnul moale
• Incendiile în care doar lemnul de prezintă în
calitate de combustibil ar putea fi mai puțin
intense decât cele alimentate de lichide-
hidrocarburi, deși ar avea aceleași temperaturi
maxime de flacără -1,700–1,900°F (976–
1,087°C)
• Celotex™ de densitate mică se aprinde foarte
ușor și suportă o răspândire rapidă a flăcării și
combustie mocnită
• Materialele cu densitate mare se aprind mut
mai greu
• De asemenea, există noi compuși de celuloză
și plastic
 Capitolul 6

Sursele de aprindere
• Aprinderea implică încălzirea pe bază de
căldură de conducție, convecție sau căldură
radiată
• Încălzirea a cel puțin unei părți din
combustibil până când acesta poate întreține
arderea
• Indiferent de natura combustibilului
• Fără o sursă de energie care să aducă
combustibilul la ardere focul nu poate izbucni
 Hârtia
• Hârtia se folosește de multe ori pentru a
aprinde focul
• Ingredientul de bază este celuloza
• Foile de notițe conțin mult clei, care nu este
inflamabil
• Reviste
• Foi de scris
• Hârtia se aprinde ușor din cauza că are o
inerție termică redusă și este fină din punctul
de vedere termic
• Cu cât inerția termică este mai mică, cu atât
materialul se aprinde mai ușor
• Cu cât materialul este mai subțire, cu atât
acesta se va aprinde mai ușor
• O foaie unică are o zonă extinsă de suprafață-
la - masă
• Un teanc de hârtie are o suprafață mult mai
mare de masă la suprafață și, prin urmare, nu
arde la fel de bine cum o singură foaie
Proprietățile de ardere
ale
plasticului
• Plasticul se folosește în aproape toate
costrucțiile de clădiri și vehicule moderne
• Materialele plastice au o mare varietate de
proprietăți fizice și chimice
• Materialele plastice sunt adesea numite
sintetice, deoarece sunt realizate din produse
derivate din petrol (hidrocarburi)
• Alte materiale plastice conțin hidrogen,
carbon, azot și oxigen ca parte a structurii
moleculare
• Toxice la ardere
 Într-un incendiu

• Materialele sintetice se descompun în

compuși mai simpli, mai volatili
• Multe dintre aceste produse de piroliză sunt
toxice
 Termoplasticul

• Materialele plastice care trec printr-un proces

de topire reversibilă, fără degradare chimică
apreciabilă
 Materiale plastice termorigide

• Nu se topesc, ci mai degrabă se descompun și

lasă în urmă un cărbune solid
• Temperaturile de autoaprindere ale
materialelor plastice sunt, în general, între
900-l, 150°F (450-600°C)
• Proprietățile chimice ale materialelor plastice
sunt similare celor ale produselor petroliere
 Termoplasticele

• Interval de topire scăzut

• Ard ca bazine de lichid
• Pot curge pe parcursul arderii
• Nu mocnesc
• Nu sunt inflamabile de surse de ardere
incandescentă
 Materialele plastice termorigide

• Tind să se carbonizeze
• Mocnesc la fel de des ca și ard în flacără
• Pot fi aprinse de flacără sau suprafețe fierbinți
• Anchetatorul trebuie să coreleze atent toate
modelele de foc cu sarcinile de combustibil și
comportamentele lor
• Saltelele și scaunele produc incendii foarte
mari, în creștere rapidă
• Materialele sintetice se pot topi și forma
bazine de ardere la nivelul podelei
Tabelul 5.2. Proprietățile termice ale materialelor polimerice
• Materialele care constituie marea parte a
combustibililor s-au schimbat dramatic în
ultimii 40 ani
• Covoarele sintetice se topesc
• Spumele uretanice sunt foarte răspândite
• Se aprind de la flacără, dar nu și țigară
 Proprietățile de
ardere ale metalelor
• Metalele sunt adesea trecute cu vederea ca
combustibili
• Cele mai multe metale pot fi arse
• După ce în sfârșit sunt divizate, acestea sunt
sensibile la ardere directă în aer
Magneziul
• Poate cel mai important combustibil dintre
metale
• Produce temperaturi extrem de ridicate
• Incendiile alimentate de magneziu
reacționează violent la apă, eliberând cantități
mari de hidrogen gazos
• Temperatura de aprindere 625 (C) 1153 (F)
• Incendiile alimentate de magneziu
reacționează violent la apă, eliberând cantități
mari de hidrogen gazos
• Temperatura de aprindere 625 (C) 1153 (F)
• Deși prezent în majoritatea construcțiilor
moderne, este dificil să se aprindă în formele
de aliaj întâlnite
• De obicei, se topește în fox și se oxidează pe
suprafața sa, mai degrabă decât să ardă 660
(C) 1220 (F)
• Temperatura de aprindere 1,500-1,700(C)
2,822-3,182 (F)
Proprietățile de ardere
ale cărbunelui
• Deși utilizarea cărbunelui pentru încălzirea
locuinței este din ce în ce mai puțin frecventă,
acesta este încă un combustibil dominant în
industrie și producerea energiei
• Mineritul și depozitarea cărbunelui presupun
pericolele generate de combustibilitatea
cărbunelui
• Pot avea loc explozii care implică praf de
cărbune
• Cărbunele poate susține cu ușurință mocnitul
în depozit în vrac
 Proprietățile de
ardere
ale
exploziilor de praf
• Orice combustibil solid fin divizat pot să
suporte combustia explozivă dacă este
amestecat în mod adecvat cu aer și este aprins
în mod corespunzător
• Praf de cărbune
• Praful de metal
• Zahărul
• laptele-praf
• Făina
• Praf de orez
• Monoxidul de carbon se creează în
majoritatea incendiilor și este extrem de
inflamabil
 Sursele de aprindere 6

• Sursa primară de aprindere a unui foc este

căldura
• Dintre cele mai des întâlnite sunt chibriturile
sau brichetele
• Arderea implică încălzirea cu căldură de
conducție, convecție sau radiație
• Încălzirea a cel puțin unei părți din combustibil
până când acesta poate susține procesul de
ardere
• Nu are importanță natura combustibilului
• Fără nicio sursă de energie care să provoace
aprinderea combustibilului, incendiul nu
poate izbucni
• În orice caz temperatura sursei trebuie să
depășească temperatura de aprindere a
• combustibilului
• Sursa de aprindere trebuie să fie capabilă să
transfere căldura într-o masă potrivită de
combustibil înainte ca aprinderea să se poate
produce
• Rata de eliberare a căldurii sursei va
determina, parțial, capacitatea sa de a aprinde
combustibilul
TABELUL - 6.1 RATELE DE ELIBERARE A CĂLDURII ȘI TIMPUL DE ARDERE A
CELOR MAI OBIȘNUITE SURSE DE APRINDERE
 Sursele de aprindere

• Practic orice foc reprezintă degajare de

căldură
• Flacără deschisă mică
• Chibrituri
• Lumânări
• Brichetă
 Sursa de aprindere

• Scântei mecanice
• Arcuri electrice
• Curent electric
• Reacție chimică
 Chibriturile
• Un dispozitiv răspândit de aprindere a flăcării
• Temperatura medie a flăcării este de 700-900
° C (1,300-1,650 ° F)
 Două tipuri de brichete

• Cu element electric,
• folosite la vehicule
• Brichete de carburant lichid
• Aprindere cauzată de arc sau scânteie
• Brichetele cu combustibil lichid sunt
comparabile cu chibriturile, în ceea ce privește
temperatura
• Combustibilul este butan sub presiune sau
distilat de petrol
• Pot fi identificate amprente
• Lumânările au devenit un element de uz
casnic comun
• Sunt comparabile cu chibriturile în ceea ce
privește temperatura
• Produc o flacără luminoasă din cauza
funinginii ca produs intermediar
Scântei și arcuri
 Definiția scânteii este ambiguă

• Termenul se poate referi la un arc electric în

care curentul electric se descarcă prin aer
• De asemenea, acest termen se poate referi la
un mic fragment de material de ardere se
deplasează prin aer
• Scânteile pot fi produse de o lovitură
puternică sau contacte de fricțiune între două
materiale diferite, cum ar fi oțelul și
cremenele
• Un arc electric este trecerea curentului
electric prin aer sau alte gaze
• Poate produce ardere sau picături topite
fierbinți de conductori
• Energia care poate fi eliberată dintr-un arc
electric poate varia de la milijouli la milioane
de jouli
• Capacitatea lor de a aprinde combustibili
depinde de durata și intensitatea lor
• Arc scurt de electricitate statică
• Lovitura puternică a fulgerului
Obiectele și suprafețele fierbinți
Majoritatea obiectelor fierbinți se
încălzesc prin
• Faptul că sunt prea aproape de foc (transfer
de căldură radiantă)
• Fricțiune
• Curent electric
Fricțiunea
• Fricțiunea dintre două suprafețe în mișcare
creează căldură
• Frânele unui automobil
• Fragmente de saboții de frână supraîncălzite
pot fi aruncate de la vehiculul în mișcare
• Frecarea a două bețe
• Fularele, țevile de eșapament, lanțurile și alte
echipamente care glisează pe drum pot
genera particule de metal incandescent și
aprinde combustibili pe marginea drumului
• Incendiile de iarbă - un fenomen obișnuit
Căldura radiantă
• Căldura radiantă adesea nu este asociată cu
aprindere primară
• Aprinderea secundară a focurilor deja
izbucnite
• O importanță deosebită în incendii în spații
închise
• Șemineurile, sobele și încălzitoarele sunt
responsabile pentru încălzirea radiantă
• Pot avea căldură suficientă pentru a aprinde
materialele combustibilele în fața lor.
• Soarele încălzește Pământul - Razele de la
lumina directă a soarelui nu sunt suficient de
intense pentru a aprinde materialele
combustibile obișnuite
• Lumina soarelui concentrată sau focusată
printr-o lentilă sau sferă, sau printr-o
suprafață reflectorizantă concavă, poate
încălzi combustibilii celulozici la temperatura
lor de aprindere
• Căldura radiantă poate juca un rol în
aprinderea componentelor structurale din
lemn de la
• încălzitori
• Cuptoare
• Cazane
• Coșuri de fum / guri de aerisire / șemineuri
Reacțiile chimice
• Clorul folosit în piscine și lichidele de frână de
automobile au o reacție exotermă
Aparatele tehnice
• Multe incendii sunt atribuite aprinderii de la
aparate tehnice
• Aparatul poate fi la sau în apropierea originii
incendiului.
• S-a răspândit focul spre aparat?
• Sau de la aparat?
• Incendiul a pornit de la aparat?
• Care a fost mecanismul defecțiunii?
• Controlul limitei superioare - cuptor 90 (C),
200 (F)
• Termostat

Pornirea necorespunzătoare
• Multe incendii sunt atribuite aprinderii de la
aparate tehnice
• Nu faceți nicio examinare distructivă a
aparatelor suspectate (spoliere)
• Ar putea fi necesară examinarea medico-
legală
• Cablurile electrice și conducte de gaz sunt
foarte frecvente în toate structurile moderne,
dar ele rareori contribuie la aprindere
Aparatele cu gaz ca sursă de
aprindere
• Defecțiunea elementului de reglare a presiunii
poate determina transformarea aparatului pe
bază de gaz într-o sursă de aprindere
• Utilizarea sau instalarea incorectă pot cauza
incendii
• Un aparat care funcționează pe gaz poate
provoca incendiu din disfuncțiunea simultană
a termostatului și controlului nivelului
superior
• Se poate produce contactul cu suprafețele
fierbinți sau gazele fierbinți de eșapament
Electricitatea
 Electricitatea ca sursă de
aprindere
• Arcuri electrice
• Cabluri încălzite de electricitate
• Elemente încălzite cu electricitate
• Fulger
Șemineuri
 Patru modalități în care un cămin
poate provoca incendiu
• Emiterea de scântei sau materiale de ardere
prin partea deschisă din față
• Emiterea de scântei sau materiale de ardere
prin partea de sus a căminului
• Emiterea de scântei sau materiale de ardere
prin părți defecte sau găuri
• Supraîncălzirea
• Auto-încălzirea lemnului în jurul coșurilor,
focarelor și șemineurilor
• Conversia lemnului proaspăt din stare
carbonizată poate avea loc la temperaturi de
105-250°C (221-500 ° F) pe perioade lungi de
timp
Incineratoarele
• Incineratoarele și arzătoarele de gunoi reprezintă
o sursă de fragmente fierbinți și arzătoare
• Focurile deschise variază în funcție de conținutul
arderii
• Lemn
• Cherestea
• Gunoi
• Ambalaje și carton
Metale fierbinți
• Operațiuni de șlefuire și de tăiere
Scântei mecanice
• Aliaje neferoase vor declanșa scântei atunci
când sunt lovite de un obiect corespunzător
• Multe incendii de iarbă au izbucnit de-a lungul
căilor ferate, din cauza particulelor emise de
locomotivele diesel și echipamentele de
șlefuire a căii ferate
 Fumatul
ca și cauză a
incendiului
• Multe incendii sunt cauzate de fumători
• Multe incendii au fost cauzate de aruncatul
fără grija cuvenită a chibriturilor după
aprinderea unei țigări
• Țigările ca sursă de aprindere au fost învinuite
ca sursa de aprindere de ai multe ori decât ar
fi trebuit.
• Rata de degajare a căldurii de către o țigară
obișnuită este joasă (5W)
• În pofida progreselor semnificative, fumatul în
pat rămâne a fi o amenințare pentru siguranța
vieții
• O altă problemă cu țigările este că acestea
aprind cu ușurință lichidele sau gazele
inflamabile
• Testele au arătat că aprinderea vaporilor de o
țigară este puțin probabilă
• Numai acetilena, hidrogenul și etilena pot fi
aprinse cu ușurință de o țigară
Aprinderea de la baterii aruncate
• Bateriile de 1.5 - 9 V pot emite peste 1 A de
curent după ce s-au descărcat cu puțin timp în
urmă.
• Contactul dintre obiectele de metal și borne
poate cauza încălzirea rapidă și aprinderea
combustibililor celulozici.
 Rolul animalelor în
aprinderea incendiului
• O anchetă adecvată ar include analiza acestor
mecanisme
• Distrugerea cablurilor sub tensiune de către
rozătoare
• Păsările și șobolanii construiesc cuiburi
• Contact cu echipamentul de tensiune înaltă
reprezintă o sursă răspândită de origine animală
• Câinii și pisicile bat pe sursele de aprindere
 Fulgerul

• Curenții pot ajunge la 200.000 amperi

• Temperaturi de 30,000°C
• Cauzează topire, spargere, așchiere și
aprindere
 Combustia spontană

• Reacții exotermice
• Produsele de consum întâlnite cel mai des
sunt uleiurile sicative (semințe de in, pește
etc.)
• Fân, paie sau resturi de legume
• Dependentă de timp, masă și temperatură
• Becurile cu incandescență pot genera
temperaturi de suprafață de la 74°C la 267°C
în aer liber
• Temperaturile pot fi mult mai înalte dacă
lampa este acoperită sau învelită în materiale
izolatoare
 Aprinderea de la iluminare cu
energie electrică
• Filamentul este pe ordinea de 1.500 °
• Luminile fluorescente sunt mult mai reci
• Lămpile cu halogen sunt mult mai fierbinți
Ancheta 7
• În prezent, instanțele de judecată așteaptă
procese verbale și respectarea acestora.
• Locurile de incendiu nu sunt niciodată la fel.
Tabelul 7.1 Protocol General pentru
investigarea locului de producere a
incendiului
Studiu și evaluare
Siguranța
Exteriorul
Identificarea și interogarea martorilor
Documentarea
Notițe, scheme, diagrame, fotografii
Exterior
Interior
Probele
Stabilirea condițiilor inițiale
Examinarea tiparelor focului
Desfășurarea analizei inginerești a incendiului (formularea și testarea ipotezelor)
Colectarea și evaluarea datelor noi, după necesitate
Stabilirea zonei probabile de origine
Evaluarea posibililor combustibililor inițiali și a surselor de aprindere
Formularea concluziilor (ipotezei finale) despre origine, cauză și responsabilitate (după necesitate)
Pregătirea raportului
 Examinarea locului în care s-a
produs incidentul
• Sarcinile includ inspectarea și evaluarea locului incidentului
• Stabilirea zonei sau punctului de origine
• Primul material aprins
• Sursa de aprindere
• Dacă focul s-a aprins accidental sau intenționat
• Dacă au fost pierderi de vieți omenești
• Dacă a fost pierdere de viață omenească, care
a fost cauza decesului?
• Răspândirea rapidă a focului
• Gaz toxic
• De ce și cum au supraviețuit ceilalți?
 Securizați locul unde s-a produs
incidentul
• Nu permiteți accesul persoanelor neautorizate
• Protejați probele de pagume sau distrugere
• În timpul incendiului
• Observați progresul focului și activitățile de
supresiune
• Studiați exteriorul
• Păstrați probele
• Se interpretează pagubele provocate de
incendiu
• Se identifică riscurile
• Accesul la locul incendiului
• Intrare/ieșire
 Evaluați exteriorul

• Păstrați dovezile
• Se interpretează pagubele
• Se identifică riscurile
• Interpretați tiparul focului
• Se evaluează fiecare tipar
• Comportamentul focului
• Ventilația
• Suprimarea focului
• Caracteristicile de ardere ale combustibililor
• Corelați tiparele focului
• Stabiliți dezvoltarea focului
• Evaluați efectele de suprimare
• Recunoașteți modelele false de origine
• Identificați corect originea
• Examinați și eliminați resturile focului
• TOATE resturile se examinează pentru
identificarea probelor
• Documentați primul material aprins
• Identificați sursa de aprindere
• Păstrați probele
• Păstrați revizuirea cel puțin până la
examinarea și documentarea preliminară de
către anchetator
• Reconstruiți zona de origine
• Identificați și corelați zonele protejate și
modelele de foc cu conținutul și resturile
structurale
 Reconstruiți zona de origine

• Returnați toate obiectele la locul lor de înainte

de incendiu
• Stabiliți în mod corespunzător și efectuați o
documentare foto a punctelor de origine
• Identificarea potențialelor surse de ardere
• Reduceți zona de origine la un punct de
origine
 Gradul de eroare umană

• Clasificare
• Accidental
• Natural
• Incendiere
• Nedeterminat
 Opinii

• Dacă concluzia este o cauză posibilă sau

suspectată, aceasta va fi clasificată ca și
nedeterminată
• Alte cauze posibile nu pot fi eliminate în baza
informației existente
 Opinii

• Proces de eliminare, atunci când originea este

definită clar, eliminarea ”credibilă” a altor
cauze cu toate informațiile cunoscute
• Pentru desfășurarea investigării unui loc
abandonat de serviciul de pompieri
• Mandat de percheziție
• Consimțământul persoanei care deține
dreptul legal de a exprima un astfel de
consimțământ
• Anchetatorul trebuie să fie dispus să
efectueze o anchetă completă
 Pompierii vor putea oferi
informații despre
• Gradul de implicare
• Comportamentul focului
• Obțineți declarații succinte scrise de la toți
pompierii implicați activ, dacă acest lucru este
posibil
• Mirosuri neobișnuite
• Dacă au avut loc explozii. Geamurile și ușile
erau încuiate? Au fost forțate?
• Pe unde au intrat pompierii?
• Cum a fost combătut focul?
• Oricare alte observații?
• Ar putea fi necesară alocarea unei zone
pentru martori
• Folosiți tehnici de interviu corespunzătoare
pentru a intervieva martorii
• Înainte de a începe percheziția propriu zisă,
examinați întregul exterior al clădirii
• Acest lucru ar putea fi util pentru a obține o
imagine mai completă a locului incendiului
• Toți membrii neesențiali ai personalului ar
trebui să nu fie admiși în perimetrul
examinării
• Investigarea originii incendiului ar putea
începe în orice moment
• În perioada incendiului activ
• Câteva zile mai târziu, dacă clădirea nu este
sigură
• Câteva săptămâni mai târziu la cererea unei
părți interesate
 În timpul incendiului
• Prezența este utilă
• Anchetatorii pot beneficia de pe urma
observării activităților de stingere a focului
• Fotografiați sau înregistrați secvența
evenimentelor
• Primii martori
• Măsuri de suprimare
• Controlul probelor
• Rămășițele umane
• Personalul implicat în stingerea focului este
continuu îndemnat să nu provoace daune care
pot fi evitate
• Spargerea geamurilor
• Decolorarea pereților sau fațadei
• Împingerea pereților pentru a reduce
activitățile de curățenie de după incendiu
• Folosirea apei în exces
• După stingerea focului
• Prezența anchetatorului la fața locului este
importantă
• Temperatura mare la fața locului ar putea să
nu permită investigarea completă a
interiorului
• Locurile extinse prăbușite ar putea necesita
zile întregi pentru procesare scenei
• Curățarea locului incendiului
• Anchetatorul ar trebui să aibă posibilitatea să
asiste pompierii prin identificarea și păstrarea
probelor
• Pompierii asistă în măsurile de excavare și
eliminare a resturilor
• Eliminarea pachetelor mari de combustibil
păstrată la minim
• Păstrați resturile adunate din diferite camere
în grămezi separate
• Acțiunile de eliminare a obiectelor trebuie
monitorizate astfel încât articolele să poată fi
înlocuite în locuri corecte
 După curățare

• Anchetatorul are acum posibilitatea să

examineze toate modelele semnificative de
ardere
• În interiorul clădirilor
• Pe mobilier
 După curățare

• Anchetatorul are acum posibilitatea să

examineze toate modelele semnificative de
ardere
• În interiorul clădirilor
• Pe mobilier
 După curățare

• Chiar dacă este distrus în mare parte de foc și

de acțiunile pompierilor, locul incendiului
necesită examinare detaliată și examinare
• Aceste acțiuni vor include grămezile de resturi
și articolele împrăștiate prin clădire
•
Tabelul 7.2 Documentarea sistematică
Pasul Tehnica Orientări Scopul
1 Exteriorul Fotografiați perimetrul Stabilește locația locului de
proprietății. incendiu în raport cu reperele
Faceți o schiță a exteriorului vizuale din jur
Folosiți GPS pentru a obține Documentează daunele
coordonatele provocate proprietăților
adiacente
Dezvăluie condițiile
structurale, defectele,
încălcările sau deficiențele
Stabilește nivelul adus de
daune exteriorului locului
incendiului
Stabilește ieșirea și starea
ușilor și ferestrelor

2 Interiorul Înregistrați și schițați nivelul de Trasează drumul parcurs de

pagube provocate de incendiu, doc și evoluția din exterior
potențialele surse de aprindere către punctul specific de
și datele necesare pentru origine
reconstrucția și modelarea Documentează daunele aduse
3 De investigație Documentează Ajută la înregistrarea
rămășițele și probele tiparului focului, liniile
înainte de eliminare, de izolare
tiparele focului, Stabilește starea
ambalează probele probelor fizice,
utilităților,
echipamentului de
distribuție și protecție
(întrerupătoare,
robinete)
Documentează
integritatea lanțului de
probe

4 Panoramică Produce schițe Vederi panoramice mai

multidimensionale clare ale exteriorului și
interiorului
Stabilește viziunile
martorilor
 Exteriorul

• Fotografiați și schițați exteriorul

• Stabiliți gradul de deteriorare Includeți
împrejurimile
• Folosiți GPS (dacă există) și busola pentru a vă
orienta
 Interiorul

• Fotografiați și schițați modelele de foc

• Înregistrați sarcinile de combustibil
• Detectoare, alarme, aspersoare
• Obțineți dimensiunile camerelor și surselor de
ventilație
 De investigație

• Curățarea resturilor
• Posibile surse de aprindere
• Probe de alte infracțiuni
• Probe
• După cum s-a constatat
• Ambalate
 Comportamentul focului

• Înainte de orice evaluare semnificativă a

modelelor de foc, trebuie stabilite condițiile
inițiale
• Amplasarea combustibilului
• Ventilarea
• Finisajul interior
 Urmărirea cursului focului

• Anchetatorul trebuie să reconstituiască

evenimentele în baza a ceea ce este vizibil
după incendiu
• Circulația focului înapoi la origine
 Modele de foc: cinci clase

• Depozit de suprafață numai (fum)

• Efecte termice de suprafață (topire sau
dogorire)
• Carbonizarea la suprafață
• Penetrare sub suprafață
• Consum
• Gazele fierbinți, în lipsa vântului sau barierelor
fizice, se mișcă în sus
• Convecția (flotabilitatea)
• Aerul încălzit se extinde, devine mai ușor, se
ridică, este înlocuit de aer rece la bază
(antrenare)
• Datorită flotabilității, focul se va muta în mod
preferențial în sus mai repede decât se va
răspândi în jos sau orizontal
• O anumită extindere în jos va avea loc în
combustibili solizi, datorită căldurii radiante
• Materialele combustibile în calea focului se
vor aprinde și intensifica focul
• Transferul de căldură radiantă între
suprafețele de ardere intensifică focul
• Dacă nu există suficient combustibil în
apropiere sau dacă focul este prea mic pentru
a aprinde combustibilii din apropiere, de cele
mai multe ori focul se va stinge de la sine
• Sarcina de combustibil este de o importanță
capitală
• Înțelegerea caracteristicilor de eliberare de
căldură este necesară pentru evaluarea
modelelor de incendiu
• Variațiile răspândirii focului în sus de foc apar
atunci când curenții de aer deviază flacăra
• Ventilația joacă un rol distinct în extinderea
focului
• Răspândirea verticală, în sus. se intensifică
atunci când focul găsește o configurație
asemănătoare celei din coșul de fum
• Mișcarea ascendentă a focului crește odată cu
intensificarea curenților convectivi de aer atât
în sus, cât și la baza focului
• Răspândirea descendentă are loc ori de câte
ori există combustibil adecvat sau căldură
radiantă suficientă
• Fluxul de căldură radiantă este o componentă
majoră în dezvoltarea modelor de ardere a
pardoselilor în incendii închise
• Eforturile de suprimare a focului pot și ele să
influențeze foarte mult răspândirea focului
• Ventilarea în timpul suprimării poate modifica
propagarea focului
• Eforturile de suprimare pot împinge focul în
zonele care anterior nu erau implicate
• Ventilarea din ușile, ferestrele deschise, gurile
de aerisire sau forțate de sisteme HVAC sau
ventilatoare PPV, poate afecta creșterea și
mișcarea focului la fel de mult ca și
combustibilul
• Toate sursele de ventilație trebuie să fie
documentate
• Intensitatea docului într-un spațiu de după
izbucnire este de multe ori mai mare în jurul
surselor de ventilație - în apropierea
ferestrelor, ușilor, gurilor de aerisire sau acolo
unde ar putea fi tras aerul curat (în special în
apropierea nivelul podelei)
• Deteriorare totală a unui obiect de către foc
observată după un incendiu este rezultatul
atât al intensității căldurii aplicate, cât și al
duratei expunerii
• Modele identice de foc pot fi un rezultat al
căldurii intense de scurtă durată sau al căldurii
reduse de lungă durată
• Fiecare incendiu formează modele care sunt
determinate de configurația structurii,
combustibil și ventilație
 Identificați originea

• Primul combustibil aprins

• Sursa de aprindere (de căldură)
• Procesul sau mecanismul care a adus cele
două împreună
• Investigațiile reușite ale incendiilor încep cu
atitudinea corectă
• Deschidere pentru diferite ipoteze
• Grija pentru dovezi
• Timp, resurse, expertiza adecvate
• Fiecare anchetă la locul de incendiu trebuie să
fie tratată cu prudență și seriozitate
caracteristice pentru investigarea locului
crimei, până când va putea fi demonstrată o
cauză în mod clar, dar fără părtinire că
incidentul ar fi fost o incendiere
• Chiar și incendiile accidentale au consecințe
pe termen lung din punct de vedere al
răspunderii
• Locurile unde s-a produs un incendiu prezintă
foarte multe dificultăți pentru anchetatori
• Suspiciunile de activități criminale nu pot fi
ridicate decât mult timp după eforturile de
suprimare

• Incendierea este o crimă unică, care distruge,

și nu creează dovezi pe parcurs ce progresează
 Interviurile
• Interviurile cu pompierii
• FD incidentul sau elaborați rapoarte
• FD incidentele anterioare (istorie)
• Interviuri cu martori
• Părțile care raportează
• Vecinii / polițiștii
• trecători
• Orice element care pare să nu fie la locul său
ar trebui să fie verificat
• Nici un indicator nu este o dovadă pozitivă a
niciunei ipoteze
• Semne de intrare forțată sau activitate
recentă?
• Cele mai multe incendii de structură se produc
după un model de spirală (din exterior în exterior)
• În exterior - urme de pantofi, urme de cauciucuri,
instrumente aruncate, containere de combustibil,
bere sau containere de băuturi răcoritoare, cutii
de chibrituri
• Zonele mari (sau locurile de incendiu cu cazuri
fatale) pot solicita conturare înainte de inițierea
percheziției aprofundate
• Ce indică modelele de foc?
• Direcția de răspândire
• Locația combustibililor
• Amplasarea surselor de ventilație
 Ce indică tiparele focului?
• Direcția de răspândire
• Locația combustibililor
• Amplasarea surselor de ventilație
ZONELE ÎNGROȘATE (ÎN SECȚIUNE TRANSVERSALĂ) ARATĂ DIRECȚIA EVOLUȚIEI FOCULUI PRIN
PODEA. Oferit de Lomont "Monty" McGill, Anchetator de incendii/explozii.
• Ce indică modelele de căldură?
• Înălțimea (direcția de propagare)
• Efecte ventilației
• Izbucnirea
Căldură numai în partea de sus
 Ce indică modelele de căldură?

• Aspecte de intensitate
• Amplasarea pachetelor de combustibil
• Amplasarea sistemelor de ventilație
• Distrugerea podelelor
 E indică tiparele fumului?
• Înălțimea (direcția de propagare)
• Uniformitatea
• Gurile de ventilație
• Volumul ventilației
• Colorare
• Utilă în evaluarea deceselor cauzate de
incendiu
 Arsuri mici și penetrare

• Este necesară examinarea atentă a punctului

cel mai jos de ardere într-o clădire
• Acesta ar putea oferi dovezi privind originea și
cauza focului
• O cauză posibilă a arsurilor la nivel jos este un
lichid inflamabil
• Alte cauze
• Prăbușire
• Căldură radiantă
• Ventilație
• Comportamentul lichidelor inflamabile într-un
incendiu urmează regulile naturale
• Lichidele și vaporii plutesc în jos
• Lichidele se infiltrează în fisuri
 Lichidele inflamabile

• Lichidele foarte volatile se evaporă rapid de

pe o suprafață fără pori, lăsând pagube
minime
• Combustibilii mai puțin volatili cu puncte de
fierbere mai ridicate vor produce efecte
diferite (mai mult carbonizare)
 Lichidele inflamabile

• La prima aprindere, orice combustibil lichid

care arde pe un covor va produce un inel de
daune
• Uneori anchetatorul este tentat să identifice
orice intruziune printr-o podea de lemn ca
fiind cauzată de lichide inflamabile
• Penetrarea este mult mai probabil să apară
din cauza condițiilor de conturnare sau ardere
prelungită și prăbușirea unei canapele sau a
unui pat
• Ventilația poate juca, de asemenea, un rol în
timp ce aerul se mișcă peste un pat de cărbuni
încinși
• Ventilația printr-o podea cu „scurgeri“,
stimulând arderea sau condițiile de post-
conturnare poate produce arderea podelei
 Adâncimea lemnului de cărbune

• Orice lucru care afectează intensitatea focului

va afecta arderea
• Ventilarea
• Combustibilul localizat
• Poate fi utilizat pentru a evalua expunerea
relativă la foc în cadrul unei structuri
 Adâncimea lemnului de cărbune

• Poate fi la nivelul maxim sau aproape de

origine
• Trebuie luate în considerație multiple variabile
Sarcina combustibilului
• Comportamentul focului
• Efecte ventilației
 Adâncimea lemnului de cărbune

• Un indicator fiabil al ratei de expunere la

căldură a lemnului carbonizat este aspectul în
secțiune transversală
• Diferența de aspect în zona carbonizată și cea
de piroliză între incendiile cu evoluție lentă și
rapidă. Oferit de Lamont "Monty" McGill,
Anchetator de incendii/explozii.
Deplasarea pereților și pardoselilor

• Stabiliți dacă deplasarea s-a produs ca urmare

a efectelor unei explozii înainte de sau în
timpul incendiului
• Efectuată în timpul renovării Cantitatea
materialelor deplasate Gradul de fragmentare
• Trebuie să fie documentată
 Exfoliere

• Exfolierea sau prăbușirea betonului, ipsosului

sau zidăriei
• Cauzată de stres termic sau mecanic, sau
• Ambele
• Umiditatea prinsă în structura poroasă a
betonului se evaporă în forțe generatoare de
abur care cauzează prăbușirea cimentului
 Exfoliere

• Pe suprafețe mari neprotejate de podele de

beton cauzată de:
• Căldură radiantă susținută
• Progresia normală a focului
• Prăbușirea structurii de lemn
 Calcinarea

• Pe parcurs ce se încălzește și se deshidratează,

gipsul pierde o parte din puterea sa mecanică
 Temperatura de recoacere
• Atunci când un arc de sârmă de oțel se
încălzește, acesta poate ajunge la o
temperatură mult sub punctul de topire, la
care își pierde „elasticitatea" sau
temperamentul
 Temperatura de recoacere

• > 1.000 ° F (500 ° C)

• O utilizare a năruirii arcului este ca indicator
de direcție
• Acesta nu este un indicator al utilizării
lichidelor inflamabile
• Obiectele întinse pe arcuri sau resturile în
cădere va provoca o prăbușire și mai mare și
trebuie să fie luate în considerare atunci când
se prăbușirea arcului se utilizează ca indicator
 Sticla

• Se găsește în aproape toate structurile și are

unele proprietăți care fac din ea un indicator
foarte valoros
• În linii generale, sticla arată și reacționează ca
un solid, dar este de fapt un lichid super-răcit
• Atunci când sticla este expusă la stres, ea
devine elastică și se îndoaie foarte mult
înainte de a se sparge
• Atunci când este spartă prin forțe mecanice,
fragmentele tind să fie drepte, iar sticla arată
ca o serie de fragmente concoidale, curbate,
pe marginea ruptă
Rupere mecanică tipică care permite dezvoltarea unui
model de rupere radială și concentrică.
 Sticla

• Se poate sparge și ca urmare a stresului

produs prin încălzirea neuniformă
• Fragmentele rezultate au tendința de a se
curba aleatoriu în jurul panoului
• Marginile vor tinde să fie netede (fără creste)
Marginile sticlei rupte ca urmare a
efectului termic practic nu scot la
iveală linii de fragmente
concoidale
• Căldura radiantă sau de convecție pe
porțiunea centrală a geamului a cauzat
dilatarea termică a porțiunii încălzite.
• Partea din spatele părții laminate sau ramei
este în umbră și nu "vede" nici o căldură și nu
se extinde. Atunci când stresul de tracțiune
devine suficient, sticla se sparge, de obicei, în
fragmente aproximativ paralele cu rama.
• Observați diferențele între ruperea mecanică
și cea termică
• Spargerea a avut loc înainte sau după
incendiu?
 Felii înguste sau cioburi lungi de
sticlă suflate în afară indică faptul
că a avut loc o explozie
• De asemenea, sticla se poate sparge, fiind
proiectată la oarecare distanță dacă este
lovită de un flux de furtun
• Sticla topită poate fi utilă în stabilirea direcției
de deplasare a focului
• Folosită pentru variațiile de temperatură de
vârf
• Un geam fracturat și înmuiat de expunerea la
căldură în timpul unui incendiu combustibil
obișnuit (post-izbucnire). Microfisurile au fost
cauzate de un jet de apă.
• Atunci când un bec se încălzește, gazul care se
extinde
• (azotul) în interior creează suprapresiune, care
izbucnește afară din zona înmuiată de căldură.
• Explozia va indica direcția focului.
 Metal topit

• Orice reziduu de metal topit găsit la locul

incendiului ajută la stabilirea temperaturii
minime care apare la acel loc în structură
• Nu indică în sine prezența sau absența
lichidelor inflamabile
• Anchetatorul trebuie să stabilească cauza
lipsei
• Aparatelor esențiale
• Instrumentelor
• Îmbrăcămintei
• Armelor
• Banilor
• Amintirilor de familie
• Bijuterii
• Animale de companie
• • Alte obiecte de valoare sentimentala sau de
familie
• Cazurile de incendiere depistate cel mai
frecvent sunt cele cu utilizarea lichidelor
inflamabile
• De ce
• Prețul mic
• Disponibile pe larg Ușor de utilizat Eficiente
• Mulți anchetatori se bazează pe depistarea
olfactivă a combustibililor volatili
• Simțul olfactiv uman este subiectiv în
depistarea mirosului
 Depistarea olfactivă
• Inhalarea unor vapori poate face ca nasul să
fie incapabil să depisteze alte mirosuri
• Unele locuri de incendiu conțin vapori toxici
care nu ar trebui să fie inhalați
 Câinii
• Există câini special instruiți și detectoare
electronice
• Câinii sunt instruiți la 0.1 părți per milion
• Detectoarele electronice au aceeași
sensibilitate ca și nasul uman
• Unele lichide inflamabile nu au miros și nu pot
fi depistate de câini sau detectoare
• Anchetatorul ar trebui să preia mostre pentru
teste de laborator, ori de câte ori este
suspectată folosirea lichidelor inflamabile
• Colectați mostre din zone "protejate" -
cusături, plinte
 Detectoare
• Mulți anchetatori folosesc detectoare de
hidrocarburi
• Toate detectoarele de hidrocarburi au
anumite limitări
• Dacă le folosiți, este necesar să cunoașteți
aceste limite
 Alte observații ar putea include

• Prezența „remorcilor"
• Zone „pătate“ izolate
• Puncte multiple de origine
• (trebuie să fie testate pentru a elimina alte
cauze) Prăbușire
• Interacțiunea umană Căldură radiantă
 Alte observații

• Containere lăsate la locul incendiului

• Dacă se suspectează incendiere, toate
containerele ar trebui să fie supuse testelor de
laborator
 Testarea îmbrăcămintei

• Îmbrăcămintea poate conține urme de

benzină (dacă este stropită în cantități mici)
până la 6 ore dacă este purtată și mai mult
dacă este depozitată
• Îmbrăcămintea ar trebui să fie eliminată și
ambalată separat în cutii sigilate metalice
curate sau pungi
 Zonele protejate

• Se stabilește amplasarea obiectelor

• Sunt definite tipurile de obiecte
• Pot fi produse de fum sau de căldură
 Zonele protejate

• În incendiile care au ajuns aproape de

izbucnire, zonele protejate pe podea pot
scoate la iveală amplasarea mobilei sau
victimelor, care au fost mutate cu locul
• Pot fi observate pe pereți
• Amplasarea mobilei mutate cu locul în timpul
renovării
• Poate fi folosită pentru a stabili amplasarea
obiectelor în timpul incendiului
• Starea utilităților clădirii trebuie să fie
întotdeauna inspectată și evaluată pentru
prezența semnelor de manipulare, ocolire,
deteriorare sau defecțiune
• Starea sistemelor de identificare, alarmare și
suprimare a focului ar trebui de asemenea
inspectată și documentată
 Incendiu accidental

• Toate sursele logice, posibile de aprindere din

cauze naturale și accidentale trebuie să fie
eliminate în cazul în care se doresc dovezi de
crimă de incendiere
 Incendiu accidental

• Într-un compartiment sau clădire mare

protejate de alarmă de incendiu sau sisteme
de aspersoare, ar trebui depistate
detectoarele sau capetele care au fost
declanșate
 Aparatele tehnice

• Starea unui aparat despre care există

suspiciuni că ar fi cauzat incendiul ar trebui să
fie examinată cu atenție
• Acumulare de gunoi
• Utilizare incorectă
• Prezența acceleratorilor
 Incendiile de interior din surse
exterioare
• Foc de la o clădire adiacentă
• Incendiu de iarbă
• Aprinderea coșului de gunoi
• Incendiere
• Acumulări de gunoi
• Aprinderea catalizatorului
• Gătitul
 Incendiu pe acoperiș și mansardă

• O cauză larg răspândită este aterizarea

obiectelor care ard pe acoperișul acoperit cu
materiale care se pot aprinde
• Scânteie
• Focuri de artificii
• Jăratec
 Incendiu pe acoperiș și mansardă

• Focul pe mansarda sub acoperiș arde cu

distrugeri majore ale componentelor
acoperișului interior înainte de spargerea
suprafeței acoperișului
 Documentarea
locului incendiului
 Fotografie

• Cele mai multe dintre dovezile de origine și

cauză sunt stabilite prin dovezi fotografice
• Din toate unghiurile
• Exterior, apoi interior înainte de a începe de
excavarea
• Dovezile critice trebuie să fie fotografiate pe loc
• Toate fotografiile trebuie să fie documentate
într-un registru de fotografii
 Schițe

• Schițele locului de producere a incendiului ar

trebui să fie considerate un supliment
important la fotografii
 Schițele trebuie să descrie
următoarele
• Aspectul general și dimensiunile zonelor de
interes
• Amplasarea și pozițiile relative ale dovezilor
pertinente găsite
• Amplasarea punctelor de acces
• Numele complet al anchetatorului, rangul,
agenția, data și ora
• Numărul de identificare a cazului
 Schițe

• Trebuie să includă o legendă care să explice

simbolurile folosite. Trebuie să descrie
următoarele: Coordonatele geografice,
coordonatele GPS
• Desemnarea părții A, B, etc.
• Adresa
Colectarea probelor
• Recunoașterea probelor, recuperarea și
conservarea conform principiilor obișnuite de
raționament normal
• Minimizarea schimbărilor
• prevenirea pierderilor și contaminării
încrucișate
• Nu contează ce fel de material este recuperat
sau cât de atent este păstrat
• Este lipsit de valoare ca probă dacă nu a fost
păstrat și documentat complet
• Lanțul de dovezi sau lanțul de custodie
Tabelul 7.3 Colectarea și conservarea probelor
fizice
Tipul de probe
Cecuri, scrisori și alte documente
Rămășițele de la incendiu cu
catalizatori suspectați
Lichide inflamabile
Hârtie sau carton carbonizate sau
arse
Îmbrăcăminte
Cantitatea dorită a mostrei Ambalarea
Toate Puneți într-un plic galben: nu
îndoiți; închideți atent
Toate Sigiliați în vas curat, gol sau sac
de nailon sau borcan de sticlă.
Umpleți containerul la nu mai
Toate mult de 3/4
Sigilați în sticlă, borcan cu
bachelită sau cană de metal cu
liner de teflon sau un vas de
Toate metal
Ambalați liber în bumbac moale,
duceți la laborator în mână
Toate
Marcați inițialele și data direct pe
haine în regiunea taliei,
buzunarului sau gulerului ;
ambalați în pungi de hârtie
curate, înveliți fiecare element
separat în hârtie, nu folosiți pungi
de plastic: pe exteriorul
ambalajului indicați natura
articolului, data obținerii și
numele ofițerului
Proceduri speciale
Nu manevrați cu mâinile goale
Marcați originea și numele
ofițerului care a colectat proba:
vedeți textul
Nu folosiți dopuri de cauciuc sau
borcane cu garnituri de cauciuc:
nu folosiți sticle de plastic
Ambalați în container rigid,
marcați "FRAGIL": nu tratați cu
lac sau alte acoperire.
Dacă haina este îmbibată cu
sânge, atârnați-o la aer uscat
înainte de ambalare pentru a
preveni putrezirea, îndoiți cu
hârtie curată între straturi și
răciți, dacă este posibil. Dacă
există reziduuri de lichide
inflamabile, sigilați-le în cutie din
metal sau geantă Kapak.
Congelați, dacă este posibil.
Tipul de probe Cantitatea dorită a
mostrei
Fire de păr și fibre Orice fire separate sau
grupuri de câte 10 – 20
fire, păr publie sau păr de
la cap din diferite zone
Fragmente de vopsea Fragmente de ½ cm2,
obiecte întregi, dacă
dimensiunile nu sunt mari
Instumente Toate
Urme de isntrumente Trimiteți împreună cu
instrumentul, dacă îl găsiți.
Prezentați toate obiectele
cu urme de instrument
Ambalarea
Cutie pentru pastile, plic
de hârtie, sac de celofană
sau plastic, sigilați atent
Cutie pentru pastile,
legătură de hârtie
Înveliți fiecare isntrument
separat pentru a preveni
pierderea probelor
După ce ați asigurat
protecție urmelor, înveliți-
le în hărtie și plasați-o în
plic sau cutie
Proceduri speciale
Pe exteriorul ambalajului:
eticheta cu specificarea
tipului de material, unde a
fost găsit, data, numele
ofițerului
Obțineți proba de control
din zona de transfer din
afară
Securizați plicul sau foaia
de hârtie împăturită cu
grijă peste capătul
instrumentului pentru a
preveni deteriorarea și
pierderea de vopsele
aderente, etc
Acoperiți urmele cu hârtie
moale, excludeți ruginirea
Tipul de probe Cantitatea dorită a mostrei
Pete de sânge uscat Pe cât posibil, prezentați
obiectul
Fragmente de sticlă Cât mai multe posibil
Arme de foc Toate
Toate
Amprente latente
Ambalarea
Folosiți pungi de hârtie,
cutii, plicuri, închise etanș
pentru a preveni
pierderea: păstrați în
locuri uscate, nu folosiți
pungi de plastic, puneți la
frigider, dacă este posibil
Pungi de hârtie sau
plicuri: ambalați și sigilați
pentru a evita mișcarea în
container
Revolverele și
automatele urmează a fi
introduse în cutii de
carton sau plicuri
galbene, puștile vor fi
etichetate, transportate
în mână la laborator
Fixați în container rigid,
astfel încât să nu existe
contact între suprafețe și
ambalaj. Curățați plicul
de hârtie pentru obiecte
Proceduri speciale
Pe exteriorul ambalajului:
tipul de specimen, data
securizării, numele
ofițerului și unde a fost
găsit
Pe exteriorul ambalajului:
tipul de specimen, data
securizării, numele
ofițerului și numărul
Păstrați proba separat de
mostra de control
Descărcați: notați poziția
cilindrului, dacă automat,
nu atingeți coperta, ar fi
posibile amprente: notați
numărul de serie și
producere a armei
Lăsați să se usuce la aer,
dacă este umed. Păstrați
scufundat în apă, dacă
este recuperată din apă
 Catalizatorii volatili

• Folosiți cutii de metal

• Nu umpleți complet - lăsați ceva aer
• Curățați 4 X 4
• Sigilați complet
• Conținutul etichetelor, sursa, locația
• Păstrați la rece
 Îmbrăcămintea ca probă

• Uscați la aer și sigilați în pungi de hârtie

curată, dacă nu sunt suspectate volatile
• Dacă sunt suspectate volatile, sigilați în cutii
• Răciți și transportați la laborator cat mai
repede posibil pentru a minimiza mucegaiul
• Documentați atent cu notițe, schițe și
fotografii înainte de colectare
Lanțul de dovezi
• Începeți cu fotografie și schița de dovezi odată
ce sunt găsite
• Înregistrați numele tuturor celor care au
deținut articolul din momentul recuperării în
instanță
• La fel de puternic ca cea mai slabă verigă
• La fel de important ca proba însăși
Concluzii
despre foc
 Cadrele de timp

• Cadrele temporare adesea utile în evaluarea

ipotezelor
• Pot include:
• Ora de alarmă
• Sosirea FD și orele de "control"
• Ora martorilor
• Anchetatorul trebuie să fie conștient de orice
tendință de prejudiciere
• Metoda științifică solicită ca toate ipotezele
alternative responsabile să fie evaluate,
testate și eliminate
• Sunt toți indicatorii în concordanță între ei?
• Sunt careva surse de date (observațiile
martorilor) ignorate pentru a se "potrivi" unei
idei preconcepute?
• Dacă se suspectează un incendiu premeditat,
au fost abordate toate cauzele accidentale
rezonabile prin metoda „excluderii afirmative"
(de exemplu, date care arată că ele nu au avut
loc)?
• În cazul în care distrugerea este totală sau
aproape totală, nu vor exista indicatori fiabili
de direcție sau zonă de origine
• S-ar putea să nu existe suficiente informații
fiabile pentru a efectua un apel valabil, dacă
nu, cauza este NESTABILITĂ
Investigații în cazul incendiilor de
natură
 Investigații în cazul incendiilor de
natură
• Incendiile în teren deschis pe pământuri
acoperite cu iarbă, perie sau lemn sunt adesea
numite incendii naturale
 Sarcinile

• Interpretați modelele focului

• Comportamentul focului
• Suprimarea incendiului
• Caracteristicile de ardere a combustibililor
 Sarcinile

• Securizați zona incendiului

• Nu admiteți accesul persoanelor neautorizate
în zonele cu acces limitat
• Protejați probele de pagube sau distrugere
 Sarcinile

• Inspectarea și evaluarea locului incidentului

• Stabiliți zona sau punctul de origine
• Primul material aprins
• Sursa de aprindere
• Actul/activitatea care a adus sursa de
aprindere și materialele împreună
• Combustibili
• Particularitățile topografice
• Condițiile meteo
• Factorii care afectează răspândirea focului
• Indicatori
• Investigația originii
• Sursele de informații
Incendiile naturale izbucnesc de la
o anumită
sursă de căldură
• Naturală, cum ar fi fulgerul
• Accidentală, cum ar fi un chibrit aruncat
• Incendiară, cum ar fi un dispozitiv aprins
intenționat
 Combustibili

• Prin definiție, incendiile naturale consumă

iarbă, tufișuri și lemn, dar pot implica
structuri, vehicule și echipamente, în calitate
de combustibili subsidiari
• Iarba scurtă, uscată, tinde să se aprindă
imediat, în timp ce iarba scurtă, verde nu arde
• Iarba lungă, uscată poate arde în partea de
sus și lăsa combustibilul pentru a doua ardere
• În incendii lente, probabilitatea ca iarba să
ardă complet este mult mai mare
• Incendiul poate cuprinde frunzele, acele și
ramurile mai fine, rezultând într-un incendiu -
coroană
• Căldura radiantă și convectivă poate ridica
temperatura unui copac întreg până la
aprindere
• Conținutul de umiditate al combustibililor
naturali este de mare importanță pentru
anchetator, în special în ceea ce privește
aprinderea prin surse "slabe", cum ar fi țigările
aruncate
 Comportamentul focului
• Aproape toate incendiile naturale încep ca o
mică sursă de flacără
• Focul inițial va urma calea combustibilului
disponibil la nivelul solului într-o evoluție
aproximativ circulară până când va găsi o
direcție preferată din cauza vântului sau
terenului
• Direcția de deplasare depinde de
• Disponibilitatea combustibilului
• Direcția și puterea vântului
• Panta de teren
 Relațiile generale

• La nivelul solului prin combustibil uniform,

focul va arde în toate direcțiile
• Neinfluențat de vânt puternic, focul va arde în
sus în formă de evantai
Tipare
• Direcția predominantă de creștere se numește
un foc în avansare, cu vârful la marginea sa
cea mai avansată
• Un incendiu care se deplasează în jos sau într-
un vânt este „în retragere", cu călcâiul în
calitate de marginea sa cea mai avansată
• Focul care se deplasează pe o pantă sau în
exterior este un foc lateral, cu flancuri
 Direcția focului

• Vântul ambient va modifica tiparul arderii

• În condițiile unui vânt puternic pe pantră în
jos, focul se va deplasa în jos
 Vânturile
• Vânturile puternice au tendința de a produce
tipare lungi și înguste de ardere
• Incendii izbucnite de la flăcări
• În direcția vântului, din cauza jăratecului

• În jos de la rămășițele care se rostogolesc

 Stabilirea originii

• În unele cazuri, există martori ai etapelor

inițiale de evoluție a incendiilor naturale
• Camper, Turist, Ranger
• Ar putea fi dificil să găsiți aceste persoane
• Aceste persoane ajută la stabilirea zonei
generale de origine
• Examinați zona generală de origine pentru
identificarea indicatorilor de deplasare a
focului
• Odată ce a fost identificat tiparul, acesta
poate fi utilizat pentru a indica zona de origine
specifică
• Oficialii responsabili ar trebui să fie instruiți
corespunzător de a marca și de a proteja
zonele de origine suspectate
• Interogați pompierii despre condițiile de vânt
și vreme
• Companiile afectate primele de incendiu ar
putea avea cunoștințe despre zona de origine
 Metodologia aplicată de
anchetator
• Intervievați martorii
• Stabiliți zona de percheziții
• Documentați locul și situația la sosire.
Observați și documentați indicatorii. Colectați
datele despre vreme și alte date
• Colectați și conservați probele fizice
• Evaluați și analizați toate datele
• Testați toate ipotezele logice
• Colectați mai multe date, după cum este necesar
• Elaborați raportul
• Cauza
• Originea
• Responsabilitatea
• Factorii de aprindere și răspândire
• Evaluarea inițială are drept scop stabilirea
unei zone generale de origine în baza
• Martorilor
• Declarațiilor pompierilor
• Examinării inițiale a locului de producere a
incendiului
• Stabilii marginile exterioare ale zonei de
căutare
• Forma tiparului de ardere poate ajuta la
concentrarea pe o arie mai probabilă de
origine
 Progresul focului

• Elaborarea unui curs

• Dezvoltarea deplasării
• Laterală sau adiacentă
• Mișcare laterală
• Retragere
• În vânt sau în jos pe pantă
• Zona generală ar trebui să fie trasată într-o
schiță aproximativă
• Se delimitează suprafața arsă
• Ar putea fi utilă o hartă topografică
Demonstrarea ridicărilor
• Dealuri, văi, etc.
• Căutarea ar trebui să fie de la "cap" înapoi
spre călcâi
• Modelul de căutare este de obicei de la o
margine la alta în zona arsă
• Accentul nu ar trebui să fie pus pe un singur
loc, ci mai degrabă pe o suprafață mică de
câțiva metri pătrați în zonă

• Percheziția acestei zone necesită căutarea

foarte amănunțită, cu implicare fizică, cu
folosirea benzilor pentru definirea zonelor de
căutare
 Indicatorii arderii

• Natura combustibililor și comportamentul

focului în incendii naturale sunt destul de
previzibile
Carbonizarea este mai adâncă pe partea
dinspre foc
• Distrugerea va fi mai amplă pe partea dinspre
foc
Adâncimea cărbunelui va fi mai mare pe partea (cu combustibil uniform)
 Rapid

• Incendiile în mișcare rapidă creează ciorne în

jurul obiectelor mari
• Tiparul focului pe un copac va începe mai jos
pe partea laterală a trunchiului din direcția de
deplasare a focului
• Intră pe sus, iese pe jos
 Incendiu lent

• Incendiile lente și în retragere creează tipare

pe vegetație paralel cu solul
• Non-combustibilele vor lăsa semne de mai
multă căldură, depuneri de funingine și
modificări de culoare pe partea dinspre foc
 Cenuşa

• Cenușa poate indica direcția vântului și

cantitatea prezentă de carburant natural
Documentare
• Raport narativ detaliat
• Fotografii
• Hărți
• Diagrame
• Declarațiile martorilor
• Informații meteo
• Rapoartele medico-legale de analize de
laborator
• Diagramele arată amplasarea indicatorilor și
probelor fizice
• Etichetate cu date GPS
 Sursele de aprindere
• Sursele răspândite de aprindere
• Liniile de curent electric
• Cădere de tensiune
• Copacii în contact
• Animalele în contact
 Fulgerul

• Lovitura de fulger în copaci

• Lovitură în clădiri / garduri
• Lovituri în liniile electrice
• Lovituri în pământ
 Fulgerul

• Loviturile monitorizate de NOAA

• Administrația Națională de Oceanografie și
Atmosferă
• Vaisala, Inc.
• Rapoartele StrikeNet disponibile contra plată
• Precizie de 500m (1.500) ft
 Sursele cele mai des întâlnite de
aprindere
• Focuri de tabără nestinse
• nepăsare cu materiale fumigene
• Țigări
• Necesită contact cu iarba
• Necesită un nivel foarte mic de umiditate
• Gunoi sau altă ardere controlată
• Scântei de la vehicule
• Particule de evacuare (diesel)
• Fragmente de frânare
• Metal în tragere
• Fragmente catalizatoare de convertor
• Armele folosite de incendiatori
• Combustie spontană
• Mașinărie supraîncălzită
 Incendiere

• Originile multiple pot fi indicatori de

incendiere
• Cu toate acestea, ar trebui luate în
considerare și alte cauze
• Condițiile meteorologice sunt unul dintre
factori
 Seturile fierbinți pot include

• Chibriturile
• Brichetele
• Rachetele de semnalizare rutiere
• Rachete de semnalizare rutieră lasă reziduuri
vizual caracteristice
• Colectarea și conservarea probelor
• La recuperarea dovezilor fragile, fiți foarte
atenți să nu le distrugeți
• Urmele de pantofi și anvelope ar trebui să fie
fotografiate și filmate
 Datele meteorologice

• Temperatura, vântul, umiditatea (înainte de

incendiu și în timpul incendiului)
• Pot fi obținute de la
• Serviciul Național de Meteorologie
• Stațiile meteo automatizate la distanță
(RAWS)
 Incendiu de automobile 9

• Toate autovehiculele conțin surse de

aprindere, precum și combustibili solizi, lichizi
și vapori combustibili
• În multe cazuri este dificil să se stabilească
cauza incendiilor la automobile din cauza
gradului de deteriorare
• Chiar și automobilele foarte avariate pot oferi
informații utile pentru anchetator
 Sistemele de combustibil

• Rezervoarele de combustibil conțin

combustibil lichid inflamabil
• Rezervoarele de combustibil rareori
explodează
• Majoritatea vehiculelor moderne au
rezervoare de gaz din material plastic care se
defectează atunci când sunt expuse focului
exterior
• Atunci când sunt expuse la foc, cusăturile de
lipire ale unui rezervor de metal se poate topi
și separa, degajând combustibil
• Vaporii ard la fantele de aerisire și umpluturi
în care există aer
• Accidentele pot provoca o ruptură în
rezervorul de combustibil
• Potențial pentru o deversare de materiale
periculoase și incendiu
 Tipurile de combustibili

• Benzină
• Motorină
• GPL - gaz petrolier lichefiat
• GNC - gaz natural comprimat
• Rezervoarele polimerice se găsesc în vehicule
mai noi
• Potențiale de topire sau crăpare
• Pompele de combustibil pot contribui la
alimentarea focului
• Sistemele mai noi folosesc pompe electrice de
combustibil, care pot continua să pompeze
gaz în urma unui accident/incident
• Sistemele de injecție de carburant prezintă un
risc suplimentar de incendiu
• Sub presiune la 25-100 psi
Alte fluide combustibile la vehicule
sunt
• Lichidul de frână
• Lichidul de servodirecție
• Lichidul de transmisie
• Uleiul lubrifiant
• Uleiul antigel
 TABELUL 9.1 ♦ temperaturile de aprindere a
lichidelor la automobile
Lichidul Punctul de vaportizare Temperatura de aprindere
Benzina -43°C(-45°F) 280°C (536°F) (variază după grade)
Motorina 52°C (125°F) 260X (SOOT)
Etilen glicol 111°C (232°F) 398°C (748°F)
(100%)
Propilen glicol 99°C (210°F) 371°C (700°F)
(100%)
Lichidul de frână hidraulică
DOT 3 190°C (375°F)
DOT 5 260°C (500°F)
Ulei lubrifiant 150-230C (300-450F) 260-371C (500-700F)

(inclusiv lichidul de servodirecție și lichidul

de transmisie automată)
• Pot fi fierbinți sau degajate sub presiune
formând aerosol
• Mult mai inflamabile
Suprafețele fierbinți în calitate de
surse de aprindere
• Temperaturile de suprafață pot ajunge la
peste 550°C (1020°F)
• Țevile de evacuare
• Turbocompresoare
• Convertoare catalitice
• Discurile de frână
• Odată aprinse, numeroasele furtunuri, linii de
vid și fire susțin focul
 Sistemul electric

• În cele mai multe vehicule de pasageri

tensiunea este de 12 volți, iar curenții sunt
limitați la câțiva amperi (cu excepția
starterelor)
• Vehiculele comerciale și multe vehicule de
agrement au sisteme de 24 volți
 Cauzele electrice ale incendiilor

• Scântei / arce
• Încălzirea rezistenței
• Cablurile bateriei de mare capacitate pot
transporta suficient amperaj pentru a provoca
incendii
• Vibrațiile unui tractor au provocat ruperea
cablurilor bateriei, provocând scurt circuit.
Oferit de Investigații de incendii din Bloom,
Grants Pass, OR.
• În vehiculele moderne există dispozitive de
supracurent care închid curentul în caz de
scurtcircuite
• Siguranțe
• Fuzibile
• În timp ce standardele actuale ar putea fi de
12 volți DC, tehnologia sugerează automobile
mai eficiente, cu tensiune mai mare
• Alternatoare 42 volți
• Vehicule electrice / hibride cu sisteme de 24
volți
• Vehiculele moderne sunt dotate cu accesorii
cu o putere mai mare
• Ca rezultat, sistemele de cablare ale
vehiculului pot fi complicate
• Turbosuflantele funcționează la temperaturi
extrem de ridicate și au viteze de rotație mari,
supuse riscului defecțiunii
• Convertoarele catalitice au temperaturi
exterioare foarte ridicate (mai ales în cazul în
care funcționarea defectuos)
• Ele pot aprinde lichidele combustibile (frână /
transmisie)
• Ele pot aprinde materialele combustibile
obișnuite în contact
• Combustibilii lăsați în compartimentul motor
se pot aprinde
• Anvelopele umflate necorespunzător pot
provoca cantități de căldură de frecare
• Încălzitoarele blocului de motor se pot defecta
 20% din greutate

• În automobilele moderne se folosesc în exces

materialele plastice de vinil, spuma
poliuretanică, învelișuri de nilon, țesături de
poliester / bumbac aliaje ușoare
• Componentele structurale polimerice și
corporale
• Practic, toate materialele sintetice utilizate în
saloanele auto moderne sunt sensibile la
aprinderea flăcării
• Se aprins ușor de la chibrituri sau focuri mici
de la hârtie mototolită
• Se extind foarte repede, rata foarte mare de
eliberare de căldură, foarte fierbinți
Examinarea vehiculului
• Este mai bine când vehiculul se examinează
înainte de a fi mutat
• Dovezile valoroase se distrug aproape
întotdeauna atunci când vehiculul este mutat
• Accesul la vehicul ar trebui să fie restricționat
până la finalizarea examinării
• Pot fi prezente urmele de cauciucuri de la un
alt vehicul și încălțăminte
• Ar trebui să se facă fotografii și imagini video
• Anvelope de pe vehicul trebuie să fie
documentate
• Componentele vehiculului pot fi îndepărtate
înainte ca vehiculul să fie ars
• Module de airbag
• Scaune
• Roți
• Sisteme de sunet
• Oglinzi
• Căutați componentele-lipsă ale vehiculelor în
resturile de lângă vehicul
• Capacul de la combustibil
• Cheile
• Mecanismele de blocare a portierelor
• Căutați containere acceleratoare, cum ar fi
borcanele sau rachetele de semnalizare
rutieră
• Funinginea din apropierea vehiculului poate
indica utilizarea unui catalizator lichid
• Multe vehicule sunt arse pentru a distruge
dovezile fizice ale unei infracțiuni originale
• Accident cu evadare de la fața locului
• Omucidere
• Folosit în activități criminale anterioare
• Tiparele de cărbune și decolorare pot dezvălui
direcția de răspândire a focului
• Partea de sus a parbrizului: interior
• Partea de jos a parbrizului: incendiu la motor
• În timpul unui incendiu pot fi făcute
conexiunile electrice, cauzând funcționarea
unora dintre accesoriile vehiculului atât timp
este disponibilă bateria
• Faruri
• Corn
• Starter
•
• Expunerea directă la foc poate provoca
explozii de anvelope
• Amortizoare cu gaz
• Bare umplute cu gaz
• Suspensie trapă
• Expunerea directă la foc poate provoca
explozii
• Airbag-uri
• Bare de protecție
• Arbori de transmisie
• Asigurați înregistrarea codului VIN (numărul
de identificare al vehiculului)
• De regulă, VIN-ul este înscris pe stâlpul central
din stânga
• Dacă lipsește sau a fost distrus, NICB sau
organul de drept local poate ajuta în
localizarea VIN-urilor ascunse
• Dacă proprietarul pretinde pierderea de
proprietate, în plus față de vehicul, piesele de
metal ar trebui să supraviețuiască, oferind
posibilitatea de a verifica dacă acestea se
aflau în vehicul
• Uneori, în cazul unui furt aranjat, poate fi
găsită chiar și cheia lăsată să ardă
• Dacă a fost folosit un catalizator în exces,
lichidul nears poate fi găsit sub covoraș sau
sub vehicul
• În unele cazuri, lichidele inflamabile se pot
scurge din vehicul, îmbibându-se în pământ
sub vehicul
• Un rezervor de combustibil cu scurgeri sau o
linie de combustibil pot simula aceleași
condiții
• Este necesar să se stabilească starea mecanică
a vehiculului înainte de incendiu
• Acumulatorul era pe loc?
• Sunt prezente componentele și accesoriile
motorului?
• Nivelurile de apă, uleiul și lichid de transmisie
indică faptul că vehiculul era operațional la
momentul în care s-a produs incendiul?
• Se vor nota și orice daune care nu au legătură
cu incendiul
• Dacă vehiculul a fost găsit ars, iar proprietarul
susține că vehiculul a fost furat, pot fi aplicate
mijloace suplimentare de anchetă
• Telefon mobil
• Video
• Camere foto
• Vecinii
Casele mobile și
vehiculele de
recreere
• Un vehicul de recreere este definit ca un
vehicul care conține spații de locuit pentru
recreere
• Aceste vehicule sunt supuse unei combinații
de riscuri
• Incendiile accidentale de origine mecanică
• Incendii legate de sistemele de încălzire, gătit
și condițiile de viață caracteristice locuințelor
• Unele VR sunt dotate cu sisteme electrice
complexe
• Majoritatea VR conțin rezervoare de propan
• Dimensiunile pot varia de la 5 la 80 litri
• Producătorii de VR folosesc materiale plastice
• Fibre sintetice
• Spuma-cauciuc
• PAL
• În timpul arderii se elimină formaldehidă și
diverși cianogeni de la finisaje interioare,
uneori cu rezultate fatale pentru locatari
• Practic, fiecare incendiu în care este implicat
un vehicul recreațional se dezvoltă foarte
rapid, ca urmare a
• Construcției ușoare
• Compartimentelor mici
• Materialelor inflamabile cu care sunt acoperiți
pereții
• Sarcini mari de combustibil
• Nu este un lucru neobișnuit atunci când un foc
mic crește astfel încât consumă complet un VR
timp de 12 minute
 Casele mobile

• Casele mobile sunt foarte asemănătoare cu

vehicule de agrement
• Aparate electrice de 110 volți
• Camere mici, holuri înguste
• Pereții, tavanul și podelile acoperite cu
materiale inflamabile
• Izbucnirea focului adesea provoacă pagube
severe
Motivele posibile pentru
incendierea vehiculelor
• Până de curând incendierea automobilelor a
fost un fenomen rar întâlnit
• Majoritatea vehiculelor compensate după
incendiu rareori aduceau bani incendiatorului
• În prezent, mașinile achiziționate în leasing
reprezintă o țintă bună
• Costul combustibilului pentru vehiculele
alimentate cu gaz
• Vehiculele sunt supuse incendierii și din alte
motive
• Ciudă sau ură
• Intimidare
• Vandalism
• Tăinuirea unei infracțiuni
• Fraudă de asigurare
• Întârzierea plăților
• Distrugerea amprentelor digitale după furtul
automobilului
• Rezilierea contractului de leasing (un parcurs
ridicat)
• Bărcile sunt supuse unui risc mai mare de
explozie, deoarece lichidele inflamabile se află
în cocă
• Vaporii de combustibil
• Benzină /motorină
• Gaz de gătit
• GPL
 Energia electrică 10
• Energia electrică creează căldură pe parcurs
ce se mișcă prin material conductor
• Unele produse, prin design-ul lor, sunt create
pentru a produce căldură
• Încălzitori
• Sobe
• Sudori
• Altele produc căldură ca un produs secundar
al produsului dorit - becuri electrice, aparate
de radio, etc.
 Electricitatea statică

• Electricitatea statică este o sarcină electrică

produsă de un transfer efectiv de electroni de
la unii atomi spre alții
• Atomii sunt construiți astfel încât în mod
normal există același număr de sarcini pozitive
în nucleu, câți electroni gravitează în jurul lor
• Electricitatea statică este o sarcină electrică ca
urmare a pierderii sau dobândirii electronilor
•
• Electricitatea statică este energia electrică,
care nu se află în mișcare
• Descărcarea de electricitate statică contribuie
la pericolele de incendiu și explozie în multe
ramuri ale industriei
• Electricitatea statică este generată în părțile în
mișcare
• Curelele de transmisie
• Coloane de praf, fum, pulberi și chiar fluide în
mișcare
• Aerul umed este un izolator mai bun decât
aerul uscat
• Atunci când umezeala se condensează pe o
suprafață, acesta devine un conductor mai
bun de energie și contribuie la descărcarea
sarcinii acumulate fără arc
• Organismul uman poate stoca suficientă
putere pentru a produce aproximativ 20mJ de
energie
Curente de energie
electrică
• Materialele variază mult în capacitatea lor de
a conduce electricitatea
• Conductori, cum ar fi metalele
• Semiconductori, cum ar fi carbonul sau pielea
• Nonconductori (izolatori), cum ar fi sticla sau
plasticul
• Cuprul și alte metale sunt conductoare
electrice, deoarece electronii lor sunt mobili și
liberi în mișcare
• Fiind „împinși" în unul dintre capetele firului,
electronii migrează de la atom la atom
• Unele materiale sunt conductoare de
electricitate mai bune decât altele
• Metalele sunt în general considerate a fi bune
conductoare de electricitate
• Materialul din care este confecționat,
lungimea și secțiunea transversală sunt
parametrii care determină rezistența unui
conductor.
 Semiconductori

• Conductoare slabe de energie electrică la

joasă tensiune, dar conduc energia electrică la
tensiuni mai mari
• Cărbunele (carbon)
• Organice degradate
 Non-conductorii includ
• Sticla
• Piatra
• Materialele plastice (majoritatea)
• produsele textile sintetice
• Curenții electrici pot fi generați în diverse
moduri
• Generator electric
• Energia chimică
• Baterii
• Pile de combustie
• Descărcarea sarcinii statice
• Voltajul poate fi considerat presiune electrică
• Un flux de curent va avea loc numai atunci
când un circuit este complet
• Un circuit este o cale completă care permite
curentului să treacă de la sursă, printr-o
sarcină, și să revină la sursă
• Cu cât curentul este mai mare, cu atât mai
multă căldură produce
Curent continuu și
alternativ
(CC și CA)
• Un curent continuu (CC) este un flux de
electroni într-o singură direcție
• O baterie
• Curentul alternativ (CA) își inversează direcția
periodic, în creștere de la zero la puterea
maximă, apoi înapoi prin zero și apoi trece
printr-o variație similară în direcția opusă
• O schimbare completă se numește un ciclu
• Ciclul curent în SUA este de 60 cicluri pe
secundă sau 60 Hz
• În Europa și Asia - 50 Hz
 Unitățile de bază ale măsurării
electrice
• Volt
• Amper
• Ohm
• Tensiunea este diferența de potențial
energetic între două puncte
• Amperul este cantitatea de energie electrică
care trece printr-un punct al unui circuit
• Ohmi sunt unități de rezistență electrică
• Rezistența electrică poate fi comparată cu
forța de frecare
• Ambele produc căldură
• Fluxul de curent electric poate fi comparat cu
forța hidraulică
• Cu cât diametrul furtunului este mai mare, cu
atât mai multă apă poate trece cu o forță de
frecare mai mică
 Sistemele de cablare
• Într-un vehicul
• Sistemele de cablare de obicei folosesc cadrul
metalic al vehiculului ca și cale de întoarcere
pentru curent
 Într-o clădire

• Firele sunt folosite pentru calea de întoarcere,

numită neutră
• Conectorul de împământare este o tijă de
cupru sau țeavă de metal în contact cu
pământul sau instalații din metal
• Pentru ca un circuit electric să lucreze, trebuie
să existe o cale completă pentru curgerea
curentului - de la sursă, prin sarcină, și
revenire la sursă
Conductori
și izolatori
• Conductoarele sunt de obicei fabricate din
cupru sau aluminiu
• Cerințele de dimensiune ale unui conductor
depind de
• Ce temperaturi trebuie să poată fi tolerate
• Trebuie să aibă o stare mecanică bună
• Trebuie să fie suficient de mari
• Energia electrică este livrată către locuințe și
întreprinderi la o tensiune mult mai mare
decât este necesar și redusă la 120/240 V la
branșament sau transformatoare subterane
• 110 în SUA
• 220 Europa
Codul culorilor pentru sistemele de
cabluri pentru uz casnic
• Negru - viu (fierbinte)
• Alb sau gri - neutru
• Verde (sau gol) - conductor de împământare
• Curentul maxim este definit ca fiind cantitatea
de curent (amperi) pe care o poate suporta un
conductor în mod continuu fără supraîncălzire
 TABELUL10.2 ♦ Curentul maxim admisibil de dimensiuni obișnuite pentru sârma de
cupru (pentru izolare, termoplastic rezistent la umiditate la 60 ° C [140 ° F])

Dimensiunea cablului Diametru (în. /mm) Curent maxim

(AWG) (amperi)
18 0.040/1.02 6A

16 0.051/1.30 8A

14 0.064/1.62 15B

12 0.081/2.05 20B

10 0.102/2.60 30B

8 0.129/3.28 40

6 0.162/4.11 70

2 0.258/6.55 95

1/0 (0) 0.302/8.26 125

2/0 (00) 0.365/9.27 145

• În cazul în care se suspectează supracurent,
examinarea cablajului de pe același circuit
poate arăta încălzire și posibila deteriorare a
izolației și / sau conexiunilor
 Protecţie

• Suprasarcină și scurt-circuit
• Dispozitivele de protecție (siguranțe și
întrerupătoare) îndeplinesc două funcții
importante
• Protejează împotriva supraîncălzirii
conductoarelor de la supracurent
• Protecție împotriva scurt-circuitului
• Contactul direct dintre conductoarele
circuitului, o formă de scurt circuit
întrerupătoarele
Siguranțele
Siguranță, automată, cu resetare
manuală, TCO
• Un panou de comandă expus la flacără directă
(internă sau externă) poate avea unul sau mai
multe automate în poziția declanșată
 Siguranța

• O siguranță constă, în esență, dintr-o scurtă

secțiune de metal de structura și dimensiunea
care permit topirea la un flux de curent
predeterminat
 Două aspecte ale funcției
siguranței
• Siguranțele sunt proiectate pentru a
transporta curent continuu, la o viteză de
curent
• Siguranțele va transporta supracurenții pentru
o perioadă de timp, în funcție de gradul de
suprasarcină
• Toate siguranțele, indiferent de mărime și tip,
au
• Viteze de curent
• Tensiune și
• Caracteristici termice specifice
• Tensiunea trebuie să fie egală sau ușor mai
mică decât tensiunea circuitului
• Tensiunea curentului continuu ar trebui să fie
egală sau ușor mai mică decât capacitatea de
încărcare a circuitului
• Siguranțele sunt sensibile la schimbările de
curent, nu tensiune
 întrerupătorul de circuit

• Întrerupător de circuit este format dintr-un

mijloc mecanic de deschidere sau comutare a
circuitului
• Utilizat în panouri de intrare de serviciu
• Atunci când elementul atinge temperatura
nominală maximă, acesta nu se topește ca o
siguranță, ci descarcă și deschide circuitul
• Întrerupătoarele de circuit sunt supuse
murdăriei și coroziunii, care pot afecta
funcționarea lor
 TCO

• În sistemele electronice moderne există și alte

dispozitive
• Siguranțele termice (TCO) nu sunt reutilizabile
sau resetabile și trebuie să fie înlocuite dacă
nu funcționează
 TCO

• Atunci când sunt întâlnite astfel de dispozitive,

ele trebuie să fie păstrate cu grijă pentru a fi
examinate de către un specialist calificat
Întrerupătoare de
împământare
• Întrerupătoarele de defect de împământare
sunt instalate pentru a minimiza riscul de
electrocutare, mai degrabă decât pentru a
preveni situațiile de incendiu
• Imaginea unei prize GFCI. Butonul „apasă
pentru a testa" creează de fapt un
dezechilibru de .005 A (5 mA) și testează
capacitatea GFCI de a identifica dezechilibru.
Oferit de Chris W.Korinek, P.E., Sinergia
Technologies, Cedarburg, WI.
• Un dispozitiv relativ nou (2008), care
protejează de supraîncălzire din cauza formării
defectului de arc electric este întrerupătorul
de circuit în caz de defect de arc (AFCI) Utilizat
în dormitoare în SUA
 Intrare de serviciu

• Zona în care se face conectarea la compania

de utilități
• De obicei este prevăzută cu un contor electric
• Un mijloc de deconectare a curentului
Protecție de la supracurent
• Este important ca anchetatorul să aibă
cunoștință de bază despre metodele de
cablare
• Deseori, întrerupătoarele sau siguranțele nu
au funcționat după un incendiu
• Evaluarea posibilității de aprindere ca efect al
energiei termice electrice
• Câtă energie electrică ar fi fost necesară
pentru a provoca aprinderea
Energia și durata
• Atunci când un conductor este supraîncălzit,
generarea de căldură devine un pericol
• Supraîncălzirea poate fi definită ca căldură în
permanență distructivă care poate provoca
un incendiu
 Supraîncălzirea cauzează
degradarea
• Sistemului de izolare

• Conductorului
• Materialelor din jur
• sau tuturor celor trei elemente
 Categoriile de supraîncălzire

• Curent excesiv
• Conectare proastă
• Defecțiunea sistemului de izolare
 Atunci când fluxurile de curent
electric trec printr-un
circuit
• Temperatura la orice punct este dependentă
de
• Rezistența electrică la acel moment
• Rata de la care poate fi transferată căldura
• Atunci când curentul încearcă să treacă prin
conexiuni slabe sau rupte, acesta poate
genera căldură din cauza rezistenței mari la
acea conexiune slabă
• În acest caz, căldura și efectele sale vor fi
localizate în apropiere de conexiune slabă
Oferit de Chris W.Korinek
• Aceste mecanisme creează adesea o serie de
rupere de arce din cauza ruperii contactului
dintre cablu și conector
 Aluminiul

• Este folosit în zilele de azi în principal pentru

distribuția de înaltă tensiune sau livrare a
serviciilor
• Aluminiul este un conductor mai slab decât
cuprul, deci trebuie să fie mai mare în
diametru pentru a transporta același curent în
siguranță
• Coeficientul de dilatare termică a aluminiului
este mai mare decât cel al cuprului
• Astfel, conexiunile se pot slăbi din cauza
căldurii cauzate de curent, dacă nu se
folosește un conector special AL / CU
• Conexiunile dintre conductorii de aluminiu și
alte conductoare sunt supuse degradării,
deoarece oxidul de aluminiu este neconductiv
• Încercarea curentului de a trece prin oxid de
Al provoacă încălzire, care provoacă
degradarea în continuare
 Încălzitori
• Instalații de încălzire radiantă fixă
• Căldură de conducție transferată la
combustibili adiacenți
• Căldură radiantă transferată la combustibili de
interior si exterior
• Conceput pentru a funcționa numai în
anumite condiții de funcționare extinsă și/sau
disipare limitată
• Depășirea acestor condiții poate cauza
incendii
• Luați în considerare posibilitatea contactului
dintre combustibili sau distanța prea mică
dintre sistemele de izolare
 Aparatele tehnice

• Lămpi portabile, instrumente și aparate care

pot fi conectate la acest sistem și cablurile lor
de alimentare
 Unele aparate generatoare de
căldură
• Uscătoare de haine
• Aparate electrice portabile de încălzire
Cuptoare
• Televizoare
• Becuri
Prelungitoarele
• Prelungitoarele sunt implicate într-un număr
mare de incendii din cauza multiplelor moduri
în care pot fi abuzate
• Conexiuni slabe
• Curent excesiv
• Izolare
• Faptul că sunt prinse sub covoare, mobilă
• Benzi de căldură
• Încălzitoare electrice cu rezistență, în formă
de benzi, care sunt proiectate pentru a fi
înfășurate în jurul conductelor de apă
 Benzi de căldură

• Pot fi ambalate în straturi de izolație

combustibile sau necombustibile, ascunzându-
le și provocând degradare cauzată de
supraîncălzire
 Atunci când se analizează o cauză
electrică
• Instalația sau aparatul au fost proiectate
pentru a produce căldură de energie
electrică?
• Dacă da, cum a fost posibilă scăparea de
căldură care a aprins combustibilul?
• Dacă unitatea nu a fost proiectată să producă
căldură (ca produs primar)
• Cum s-a produs excesul de căldură care a
provocat aprinderea?
• În oricare situație
• A fost posibilă scăparea electricității din calea
sa intenționată pentru a crea căldura?
• A existat protecție termică?
• Dacă da, de ce nu a protejat unitatea?
• Componentele sau firele electrice topite
• Topirea a fost cauzată de foc sau un defect
electric?
 Incendiile pot fi provocate de
echipamente electrice
• Erori de proiectare
• Defect de fabricație
• Instalarea sau utilizarea incorectă
• Utilizarea de echipamente aprobate pentru o
aplicație neaprobată
• Accidente
• De multe ori, semnele de diagnosticare ale
incendiilor provocate de cauze electrice sunt
atât de subtile încât au nevoie de investigații
de laborator
• Laboratorul poate asista cu examinarea
• Întrerupătoarelor
• Siguranțelor
• Aparatelor tehnice
 Razele X

• Investigațiile de laborator prin elemente pot

prezenta producere de căldură care cauzează
defecțiuni
Oferit de Helmut Brosz, Brosz
• Evitați spolierea prin examinare sau
demontarea de către persoane necalificate
• Aveți în vedere întotdeauna că este posibil ca
un "aparat electric" să fi luat foc de la o cauză
„non-electrică"
 Incendii cauzate de arderea
articolelor de îmbrăcăminte și
țesături 11
• Datorită sensibilizării opiniei publice și folosirii
materialelor care rețin focul, numărul
incendiilor cauzate de arderea articolelor de
îmbrăcăminte s-a redus.
• În SUA, din 1953 există Legea privind
Țesăturile Inflamabile
 Tipuri de stofe

• Stofele diferă foarte mult în ceea ce privește

proprietățile lor de ardere
• Stofele cele mai periculoase sunt interzise sau
controlate prin Legea cu privire la Țesăturile
Inflamabile (16 CFR 1610 (Codul Actelor
Normative Federale)
• Stofele neinflamabile sunt utilizate în general
pentru haine rezistente la foc
• Piloții
• Pompierii
• Șoferii mașinilor de curse
• Lucrătorii din domeniul petrolier
 Fibrele naturale

• Lâna prezintă riscuri minime de

aprindere/ardere
• La ardere, lâna produce acid cianhidric ca
produs de ardere
• Cele mai multe fibre naturale sunt celulozice
(pe bază de plante)
• Bumbacul este materialul cel mai combustibil
dintre fibrele naturale
• Suportă ardere în flacără și mocnire
• Se aprinde fie prin flacără sau de la sursă de
căldură prin mocnire
 Kapok
• Folosit ca material de umplere pentru: perne,
lenjerie de pat, saci de dormit, ursuleți de
pluș, veste de salvare
 Kapok

• Depășește bumbacul în inflamabilitate

• Implicat în incendii cu o frecvență suficientă,
făcând pericolele de incendiu importante
• Susține flacăra deschisă și mocnitul
• Se aprinde cu ușurință fie prin flacără, fie prin
sursă de mocnire
• Mătasea nu se aprinde cu ușurință în vrac, dar
arde repede atunci când este țesută în foi
subțiri
 Fibrele sintetice

• constituie cel mai mare procent de materiale

în SUA
• Majoritatea fibrelor sintetice provin de la
produse petroliere
• Sunt sensibile la aprinderea prin flacără
• Majoritatea nu se aprind de la o sursă de
ardere mocnindă
 Fibrele sintetice

• Au tendința de a se topi la ardere, nu mocnesc

• Poliesteri - îmbrăcăminte și mobilier
• Nailon - termoplastice, ciorapi, covoare,
parașute
• Polipropilena - covoarele
 Nomex

• rezistă la toate tipurile de aprindere și este

utilizat pentru a țese țesături pentru
îmbrăcăminte de protecție de incendiu
• Un singur strat de material Nomex va proteja
țesutul uman de ardere
• Contact cu o flacără de 600°C (1200°F) timp de
până la 30 secunde
• Viscoza – cu proprietăți asemănătoare
bumbacului - tricouri, bluze, rochii, jachete,
lenjerie, căptușeli, eșarfe, costume, cravate,
pălării, șosete
• Acetat, similar cu mătasea - celulozic,
modificat, foarte inflamabil
Bumbacul - combinat cu poliester
• cauzează cele mai multe leziuni, deoarece
bumbacul ține împreună țesătura în ardere
• Gradul de etanșeitate în țesătură este un factor
important în determinarea inflamabilității
materialului
• În general, cu cât materialul este mai greu, cu atât
mai mult va rezista aprinderii și mai lent va fi
răspândirea flăcării - denim
• ”Plușul” sau puful de asemenea se aprind ușor și
generează incendii care se răspândesc rapid - flanel
•
 În SUA

• Teste standardizate
• Inflamabilitatea covoarelor și mochetelor
• Inflamabilitatea saltelelor
• Inflamabilitatea textilelor de îmbrăcăminte
• Inflamabilitatea pijamalelor pentru copii
• Timpul minim necesar pentru trecerea de la
arderea unei țigări (mocnire) la arderea în
flacără a tapițeriei din bumbac este de 20 de
minute, cu acoperire din bumbac intactă
• Flacără deschisă 3-5 secunde
 Explozii 12

• O explozie este o creștere rapidă a volumului

de energie într-un mod extrem, de obicei, cu
generarea de temperaturi ridicate și eliberare
de gaze
• Diferite caracteristici de presiune și căldură în
funcție de tipul și cantitatea de material supus
reacțiilor chimice
• Efectele distructive ale exploziilor sunt la fel
de diferite
 Oxidare

• Reacțiile pot continua la rate diferite

• Procesul de formare a coroziunii sau
degradare
• Detonarea extrem de rapidă a unor explozivi
 Arderea

• Rata rapidă de oxidare generează căldură și

lumină
• nu generează gaze în volum suficient pentru a
forma un val de presiune
 Deflagrație

• Oxidare foarte rapidă care produce căldură și

lumină
• Generarea unui val de presiune de intensitate
redusă
• Poate avea un efect perturbator
 Detonație

• Reacție extrem de rapidă

• Oxidare aproape instantanee
• Undă de șoc intensă, de mare viteză
• Viteze supersonice (1.000 m/s, 3048 FPS)
• Efecte perturbatoare foarte violente
 Faza difuză

• O explozie accidentală la faza difuză este

arderea gazului natural în aer
• Altele
• Benzina
• • GPL
• Gazul natural/amestecul de aer produce
căldură foarte repede, iar gazele de ardere se
extind violent
• Anume gazele în expansiune „fac treaba"
 Faza difuză

• Există două tipuri de bază de explozii pe care

le poate întâlni anchetatorul
• Explozie mecanică
• Explozie chimică
• O explozie nucleară este cel de-al treilea tip
• O explozie mecanică este atunci când
presiunea internă depășește rezistența la
tracțiune a unui container
• Un balon, aburii într-un cazan
 Exploziile chimice

• Gazele (presiunea)
• Căldura
• Gazele au un volum mult mai mare decât
materialul original și sunt responsabile pentru
efectele de distrugere
• Producerea sau degajarea bruscă a gazelor
sub presiune și la temperatură înaltă sunt
caracteristica de identificare a exploziilor
• Un combustibil solid într-o explozie difuză
poate
• Praf de cărbune-minele
• Praf de făină-hambare
• Praf metalic - magazin de mașini
• Zahărul - produse alimentare
• Rumeguș - mori de cherestea, prelucrarea
lemnului
• Combustibilul /amestecul de aer trebuie să fie
prezent în concentrații de combustibil în zona
imediată a sursei de căldură pentru a se
aprinde
 Faza densă

• Materialele care explodează sau detonează au

proprietăți chimice diferite de cele care
necesită adăugarea unei surse externe de
oxigen
• Oxigenul este adesea combinat cu azot în
diferiți compuși organici cu conținut de carbon
în explozivele cel mai des întâlnite
• Într-o explozie, azotul este eliberat din
structura sa chimică, împreună cu o mare
cantitate de energie
• Oxigenul se combină cu compuși de carbon în
timpul reacției, producând mai multă energie
termică
• Majoritatea materialelor explozive sunt
sensibile la căldură și la șocuri mecanice
• Sensibilitatea explozivului este importantă
pentru cerințele sale de detonare
Tipurile de explozive
 Încărcături de propulsie sau
explozivi mici
• Materiale combustibile care conțin atât
combustibil, cât și oxigen
• Pulbere fără fum
• Pulbere neagră, pulbere pentru
semnalizatoare
 Explozivi puternici

• Proiectați să funcționeze prin detonare

Detonează de la căldură sau șoc
• Dinamită
• Explozivi militari
• Explozivii sunt materialele explozive, care în
general necesită un rapel puternic exploziv
pentru a iniția detonarea
• Cel mai des întâlnit este ANFO, azotat de
amoniu sensibilizat cu combustibil lichid
• Poate conține și aditivi metalici
• Binarele sunt alcătuite din două componente
care, prin ele însele, nu sunt explozive
• Atunci când se amestecă între ele, formează
un exploziv puternic
Investigarea
exploziilor
• Exploziile pot apărea ca rezultat al manevrelor
nereușite
• Act criminal deliberat de setarea a unei
bombe
• Este responsabilitatea investigatorului de a
trata fiecare loc de incendiul ca un potențial
loc de comitere a infracțiunii
• Securitate
• Conservare
• Documentare
• O percheziție preliminară va dezvălui modelul
de explozie și distribuția resturilor
• O privire de la înălțime este, de obicei, foarte
utilă
• Distanța între un scaun și un fragment
descoperit de la acesta trebuie înmulțit la 1.5
pentru a stabili un perimetru
 Dovezile pot fi fragmente mici

• Hârtie
• Sârmă
• Metal
• Lemn
 Modele de căutare
• Spirală
 Cele patru ”R” ale procesului de
investigare
• Recunoaștere
• Recuperare
• Reasamblare
• Reconstrucție
• Amplasarea tuturor resturilor recuperate
trebuie să fie măsurată (direcția și distanța de
la locul aparent sau punctul de referință fix) și
documentată
• Exploziile mecanice pot produce efecte de
explozie care ar putea fi greu de distins de
cele ale unei explozii chimice
• Exploziile mecanice nu implică reacții chimice -
singura schimbare în starea fizică
• Din lichid în vapori
• Buteliile de gaz comprimat pot fi sub presiune
excesivă
• Defecțiuni mecanice
• Compresoare
• Supape
• Regulatoare
• Expunerea la căldură externă
 BLEVE

• Dacă conținutul original este reprezentat de

lichide, poate surveni fenomenul, intitulat
BLEVE
• Explozia vaporilor în extindere de la lichide în
fierbere
• BLEVE poate fi urmată de o explozie dacă
vaporii eliberați sunt inflamabili
• Diferențe între deflagrații și explozii
• Viteza de reacție
• Forțele generate
• Temperaturile generate
 Ordinea presiunii crescătoare a
exploziei
• Combustia
• Detonarea
• Deflagrația
 Centrul

• Craterul / centrul exploziei

• Atunci când presiunea cea mai mare este la o
locație specifică, aceasta este numită centrul
exploziei
• Dimensiunea centrului exploziei este un
produs al volumului de presiune și
fragmentării create în momentul exploziei
• Exploziile la faze difuze nu au un centru
recunoscut
• Centrele pot fi create de
• Exploziile mecanice
• Exploziile chimice
• Bombe
• Explozivi puternici
 Presiuni

• Deflagrație
• Presiunile produse de o deflagrație sunt destul
de mici (<100 psi)
• Nu generează ruperi de fragmente sau
pulverizări
 Deflagrație

• Cele mai multe daune vor fi de multe ori la o

anumită distanță de sursa de aprindere
• Aerul încălzit/ combustibilul care se
deplasează la o distanță de sursa de aprindere
se extinde și creează daune de presiune
• Exploziile pot apărea înainte de sau în timpul
unui incendiu
• Prezența sau absența produselor arse pe
resturi poate dezvălui dacă focul ardea înainte
de explozie
• Fotografiați, schițați și luași măsuri
• Recreați "căi de zbor" ale resturilor
• Identificați zona de origine sau centrul
exploziei
• Identificați sursa de aprindere - nu poate fi
identică cu sursa de combustibil
 Probele

• Tehnici de recuperare adecvate

• Recuperați elementul însuși
• Preluați o mostră a elementelor, dacă acestea
sunt prea mari
• Sigilați într-un recipient adecvat
• Lanțul de custodie
• Unele materiale pot avea nevoie să fie trimise
pentru efectuarea testelor de laborator
• Identificarea explozivului
• Reconstrucția dispozitivului sau mecanismului
accidental
• Identificarea componentelor Identificarea
urmelor
• Interviurile sunt utile în stabilirea activităților
umane sau condițiilor fizice care au existat
• Colectarea de date și testarea atentă a
ipotezelor sunt cruciale
• Nu vă grăbiți să faceți concluzii
• În condițiile „adecvate", explozia unui gaz /
vaporilor poate provoca o mulțime de daune
• Deflagrația masivă a amestecului ideal de gaz
PL și aer a produs fragmentarea extinsă și
viteze mari Oferit de Denise DeMars, Streich
DeMars, Inc., și Jamie Novak, Novak
Investigations.
 Materialele periculoase 13

• Nu orice clădire sau vehicul conține

combustibili previzibili
• Lemnul
• Hârtia
• Textilele
• Produse petroliere
• Anchetatorul întâlnește adesea cauze de
aprindere sau propagare a focului în diferite
tipuri de materiale periculoase
• Incendiile provocate de materiale periculoase
sunt de multe ori mult mai intense
• Creează un mediu periculos, care este toxic
• Rate neobișnuite de răspândire
 Gaze inflamabile

• Gătire
• Încălzire
• Răcire
• Sudare
• Spitale
• Automobile
• Laboratoare
• Producere
• Gazele comprimate sunt de obicei ambalate în
butelii de metal la presiuni de până la 3.000
psi
 Acetilena
• Gazul inflamabil folosit în sudură
• Se amestecă ușor cu aer, formând amestecuri
explozive
• Densitatea vaporilor 0.97
• Spectru exploziv larg de la 2,5 la 81% Pericol
de detonare în formă pură
 Metanul

• Gaz incolor, fără miros

• Componenta principală a gazelor naturale
• De obicei, odorizat cu compuși de sulf Mai
ușor decât aerul
• Densitatea vaporilor 0.55
• Spectru exploziv de la 5 la 14%
 Propanul

• Gaz petrolier lichefiat folosit pentru încălzire și

gătit, alături de butan
• Mai multe tipuri și dimensiuni de recipiente
• Pericol de explozie atunci când este expus la
flacără
• Puțin mai greu decât aerul, dar se amestecă
ușor
• Spectru de inflamabilitate de la 2.2 la 9.6
 Butanul

• Gaz petrolier lichefiat folosit pentru încălzire și

gătit, alături de propan
• Punct de fierbere 200°F
• Poate fi întâlnite în formă lichidă
• De obicei, odorizat cu metil mercaptan sau
compuși ai sulfului
• Spectru de inflamabilitate 1.9-8.5
 Hidrogen

• Gaz incolor, fără miros

• Utilizat în procese chimice, medicale,
industriale
• Încărcare a bateriei, galvanizare
• Cel mai ușor gaz
• Densitatea vaporilor 0,07
• Raza de explozie 4-74%
• Posibil cel mai periculos gaz comprimat din
cauza razei de inflamabilitate și explozie
 Amoniacul

• Un gaz incolor, cu miros ascuțit folosit în

cantități mari ca îngrășământ și agent frigorific
• Extrem de toxic
• Puțin mai ușor decât aerul
• Densitatea vaporilor 0.6
• Raza explozivă 16 - 25%
 Oxigenul

• Nu este inflamabil sau toxic, cu toate acestea,

atunci când este combinate cu multe
combustibile obișnuite, amestecul devine
exploziv
 Lichidele

• Lichidele prezintă o problemă mai mare

pentru anchetator decât gazele datorită
prezenței lor în aproape fiecare loc de
incendiu
• Multe lichide volatilizează formând vapori
explozivi sau combustibili la temperaturi
dezvoltate în incendii de structură
 Alcool metilic

• Lichid transparent
• Folosit în multe operațiuni chimice de
producere
• Folosit ca combustibil în curse
• Metanol, alcool de lemn
• Foarte toxic
• Punct de vaporizare jos 11°C(52°F)
• Raza de inflamabilitate 6.7 - 36%
• Densitatea vaporilor aproape de cea a aerului
-1.1
• Flacără clară, albastră, fără fum până la ardere
completă
 Alcool etilic

• Lichid transparent
• Etanol
• Utilizate preponderent ca o băutură
Amestecat cu apa
• Arde în flacără albastră, cu puțin fum
• Raza de inflamabilitate 3.3 - 19
 Acetona

• Solvent folosit pe larg în producția de

materiale plastice
• Coloranți pentru textile
• Lacuri
• Vopsele
• Uleiuri
• Ceară
• Folosită în magazine auto ca solvent
• Arde cu o flacără galbenă
• Raza de inflamabilitate 2.6-12.8
 Eter etilic

• Lichid iute, limpede

• De asemenea, cunoscut sub numele de eter
dietilic
• Solvent în formulări farmaceutice
• Folosit ca anestezic
• Folosit pe larg în laboratoare clandestine de
droguri
• Poate produce peroxizi instabili Raza de
inflamabilitate 1.9 - 36%
• Punct de aprindere de-49°F
• Solvent pentru
• Grăsimi
• Unsori Smoale
 Metil etil cetonă (MEK)

• Folosit pentru
• Vopsele
• Lacuri
• Adezivi
• Solvenții uzuali
 Desulfură de carbon

• Solvent industrial răspândit

• Ușor de aprins
• °F
• Raza de inflamabilitate 1.3 - 50%
• Atunci când este încălzit eliberează oxizi de
sulf toxici
• Temperatură foarte scăzută de autoaprindere
- 194°F
 Produse petroliere

• Practic toate produsele petroliere pot fi de

importanță în incendiile accidentale sau
premeditate
• Adesea întâlnite în locurile unde s-au produs
incendii și cunoscute ca acceleratori
• Spectru foarte larg de proprietăți
 Terebentina
• Folosită în
• Vopsele
• Cauciuc
• Materiale plastice
 Pulbere neagră

• Un exploziv folosit la sablare și focuri de

artificii
• Amestec de potasiu nitrat și sulfură de
cărbune
 Chibriturile
• Capetele inflamabile ale chibriturilor obișnuite
se pot combina într-un dispozitiv incendiar
adecvat
• Produc căldură considerabilă și eliberează
gaze suficiente pentru a permite capetelor să
fie folosite drept carburanți
 Rachete de semnalizare de
siguranță, siguranțe
• Conțin sulf, ceară, rumeguș, perclorat și nitrat
de stronțiu
• Temperatura flăcării depășește 3,000 ° F
• Butonul de aprindere pe faclă de semnalizare
• Lasă reziduu alb de săruri de stronțiu
 Sodiul

• Folosit în producerea de droguri și reacții

chimice organice aferente
• În mod normal stocate în ulei sau kerosen
• Reacționează cu apa pentru a genera căldură
și hidrogen gazos
• Eliberează oxizi toxici atunci când sunt în stare
uscată
 Potasiu
• Potasiu
• Aceleași pericole ca și la sodiu
• Generează hidrogen gazos, hidroxid de
potasiu și căldură, atunci când este expusă la
apă
• Se poate aprinde spontan în aer
 Fosfor

• Metal asemănător cu ceara

• Două forme, fiecare cu proprietăți diferite
• Alb (sau galben)
• Roșu
• Depozitat sub apă
• Alb
• Izbucnește în flăcări atunci când este expus la
aer
• Roșu
• Nu arde atunci când este expuse la aer, dar va
reacționa violent la contactul cu oxidanți
puternici
 Magneziu

• Arde cu temperaturi extreme de peste 5.000°F

• Poate produce oxizi toxici
• Poate reacționa cu apă sau abur, producând
gaz de hidrogen inflamabil
 Laboratoarele
clandestine de droguri
• Mai multe incendii structurale sunt cauzate de
laboratoare ilegale de droguri
• Pot produce metamfetamină, PCP,
• Unele dintre aceste laboratoare folosesc acizi
iodhidrici
• Fosfor roșu
• Freon
• Amoniac anhidric
• Litiu
• Iod
 Laboratoarele de droguri folosesc

• Alcool metilic
• Acetonă
• Eter etilic
• Butan
• Toluen
• Eter de petrol
• Combustibili de camping
• Toate locațiile asociate cu un laborator de
droguri ar trebui să fie abordate cu prudență
extremă, din cauza pericolelor asociate cu
materialele din laborator
• Pot fi foarte simple sau foarte complexe
• Dispozitive folosite pentru a proteja
laboratorul
• Asistența din partea unui expert chimist este
esențială
• Anchetatorul ar trebui să notifice echipa anti-
drog corespunzătoare
• Există riscuri speciale
 În SUA

• ANPF 704 este utilizat la rezervoare de

stocare, conducte și exteriorul clădirilor
• Pericol pentru sănătate
• Inflamabilitate
• Reactivitate
• Atenționări speciale
 Pancarte DOT

• Clasa 1: substanțe explozive

• Clasa 2: gaze
• Clasa 3: lichide inflamabile
• Clasa 4: solide inflamabile
• Clasa 5: oxidanți și peroxizi organici
• Clasa 6: materiale otrăvitoare și infecțioase
Clasa 7: Materiale radioactive
• Clasa 8: materiale corozive
• Clasa 9: diverse materiale periculoase
 GHS

• GHS este un acronim pentru sistemul global

armonizat de clasificare și etichetare a
substanțelor chimice.
• GHS este un sistem pentru standardizarea și
armonizarea regulilor privind clasificarea și
etichetarea produselor chimice.
• Definirea riscurilor pentru sănătate, pericolelor
fizice și pentru mediu ale produselor chimice;
• Crearea de procese de clasificare care utilizează
datele disponibile referitoare la substanțele
chimice pentru comparație cu criteriile de pericol
definite; și
• Comunicarea informațiilor despre riscuri și măsuri
de protecție, pe etichete și fișele de siguranță.
• Forța cea mai importantă care a condus la
crearea GHS a fost mandatul internațional
adoptat în la Conferința Națiunilor Unite
pentru Mediu și Dezvoltare (UNCED) din 1991,
adesea numit "Summit-ul Pământului"
 Care sunt pericolele fizice conform
GHS?
• Explozivii
• Gazele inflamabile
• Aerosoli inflamabili
• Gaze oxidante
• Gaze sub presiune
• Lichide inflamabile
• Solide inflamabile
• Substanțe autoreactive
• Lichide piroforice
• Solide piroforice
• Substanțe cu auto-încălzire
• Substanțe care, în contact cu apa, emit gaze inflamabile
• Lichide oxidante
• Solide oxidante
• Peroxizi organici
• • 3.1.16 Substanțe corozive pentru metal
 Pericole pentru sănătate și mediu
• 3.2.1 Toxicitate acută
• 3.2.2 Coroziunea pielii
• 3.2.3 Iritarea pielii 3.2.4 Efecte asupra ochilor
• 3.2.5 Sensibilizare
• 3.2.6 Mutagenitatea celulelor germinative
• 3.2.7 Cancerigenitate
• 3.2.8 Toxicitate asupra reproducerii
• • 3.2.9 Toxicitate sistemică pentru organe: Expunere
unică & Expunere repetată
• 3.2.10 Toxicitate prin aspirare
 Servicii de laborator

• Serviciile de laborator sunt adesea necesare

pentru a asigura analiza sau interpretarea
dovezilor fizice cu privire la incendiul sau
persoanele responsabile
• Anticiparea necesității de specialiști de
laborator își merită timpul și efortul
• Verificați disponibilitatea lor înainte de a fi
nevoie de ei
• Laboratorul de criminalistică care poate oferi
serviciile analitice de care va avea nevoie un
anchetator de incendii
• Cel mai important lucru care trebuie luat în
considerare este nu dacă un laborator dispune
de echipamente, ci de pregătirea și experiența
necesară
 Materiale arse

• Documentele arse
• Examinare vizuală
• Reasamblare
• Curățare
• Examinare microscopică
• Analiza chimică sau instrumentală
 Analiza eșecului

• Inginerii legiști
• Stabilesc cauza defecțiunii mecanice sau
defecțiunii unui sistem mecanic
• Stabilesc cauza unei defecțiuni electrice sau
cauza defecțiunii unui sistem electric
• Evaluarea aparatelor și cablurilor
• Multe semne de diagnostic solicită
examinarea microscopică
• Teste de continuitate
• Evaluarea aparatelor și cablurilor
• Raze X
• Microscopia electronică (SEM)
• Analiza chimică
 Spoliere

• Atunci când un test sau o analiză modifică

proba în așa fel încât alte teste nu pot fi
efectuate de către alte părți interesate.
• Cealaltă parte trebuie să fie notificată și
invitată.
 Identificarea
catalizatorilor volatili
• În investigațiile de incendiu, testarea de
laborator cea mai frecventă este analiza
resturilor pentru identificarea de acceleratori
volatili suspectați
• Lichide inflamabile sunt identificate în 50% din
toate cazurile de incendiere
• Lichidele inflamabile și combustibile sunt
primul carburant aprins în multe dintre
incendiile accidentale
• Lichidele inflamabile includ lichide inflamabile
și combustibile
• Materialele solide care se pot topi și imita un
lichid inflamabil
• Polipropilenă polietilenă
 Cromatografia gazelor

• Cromatografia gazelor se folosește pentru

mostrele de screening pentru a identifica pe
cele care conțin lichide inflamabile
• Mostra se injectează într-o coloană încălzită,
unde compușii sunt separați și declanșează un
detector de ionizare în flacără
• Cromatografia gazelor este un mijloc de
separare a amestecurilor de substanțe pe
bază unor mici diferențe în proprietățile lor
fizice și chimice
• Identificarea lichidului însăți se bazează pe
modelul de vârfuri și compararea cu
cromatogramele de referință cunoscute
• Cele mai bune containere pentru reziduuri
suspectate că ar conține lichide inflamabile
volatile
• Cutii de vopsea de metal curate
 Incendiatorii chimici

• Unele dintre acestea includ

• Rachete de semnalizare de siguranță
• Clor pentru piscină (care conțin hipoclorit de
calciu) și
• Lichid de frână
• Unele geluri de păr
 Probe care nu au
legătură cu incendiul
• Greșeala făcută cel mai frecvent de
anchetatori este accentul exclusiv pe focul
însuși și originea acestuia, ignorând alte tipuri
de dovezi fizice
• Amprentele
• Incendiile nu distrug toate amprentele
• Acestea pot fi protejate (sau chiar
consolidate) prin expunere la căldură,
umezeală
Sac de gunoi
 Amprente latente

• Amprente latente
• Cinci componente
• Apă
• Uleiuri de piele
• Proteine
• Sare
• Contaminanții
 Sânge

• Petele de sânge lăsate la locul crimei au o

valoare probatorie mult mai mare acum decât
oricând înainte
• Au fost făcuți pași mari pentru sensibilitatea
analizei ADN-ului
• Dacă proteinele din sânge, spermă, salivă sau
fragmente tisulare nu au degradat, probele
pot fi supuse dactilografierii ADN-ului
 Urme

• Urmele de instrumente pe geamuri sau uși pot

confirma intrarea forțată
• Astfel de semne pot fi găsite pe sertare,
dulapuri și încuietori
Urme de la instrument
• Urme de încălțăminte și anvelope pot fi găsite
lângă locul incendiului
• Potriviri fizice
• Unul dintre cele câteva identificări
concludente posibile este compararea fizică a
capetelor rupte sau tăiate unul cu celălalt
pentru a stabili o potrivire "puzzle" intre ele
• Fragmente de sticlă de pe pantofi au fost
potrivite cu geamurile de la locul incendiului
• Banda de la un dispozitiv incendiar a fost
potrivită cu bobina
 Dovezi de urme

• Dovezi, cum ar fi vopsele, fibre, sol și sticlă pot

fi folosite pentru a lega un suspect cu locul
unei crime sau victimă
• Fibrele pot fi transferate de la mobilierul la
locul incendiului la vestimentația subiectului
• Solurile de la pantofi sau haine pot fi
comparate cu solul de la locul unui incendiu
• Solurile din regiuni urbane sau industriale pot
fi unice din cauza contaminanților - zgură,
vopsea, etc.
• Solul poate fi util mai ales într-un incendiu în
natură
 Deces legat de incendiu 15

• Fiecare anchetator de incendiu trebuie să fie

pregătit să facă față pierderii de vieți omenești
• Persoana decedată este o parte integrantă a
investigării originii și cauzei
• Cauza incendiului, cauza morții și
circumstanțele care leagă cele două trebuie să
fie stabilite
 SUA
• Aproximativ 80% din toate decesele cauzate
de incendiu se înregistrează la domiciliu
• 2-5% în clădiri comerciale sau industriale
• 12-13% în automobile
• Incendierea este folosită pentru a comite
crima, precum și pentru a distruge dovezi ale
unei infracțiuni comise anterior
• Cele mai multe decese nu sunt cauzate direct
de temperatura excesivă
• Asfixierea prin gaze toxice este factorul major
în cele mai multe decese
• Decese cauzate de incendii pot avea loc ore,
zile sau chiar săptămâni după incendiu
 Efortul echipei

• Anchetatorul de incendiu trebuie să

folosească competențele altor experți
• Patolog
• Legist
• Expert clinic
• Toxicolog
• Anchetatorul de incendiu trebuie să
folosească competențele altor experți
• Radiolog
• Ortodont
• Criminalist
• Antropolog
• Un incendiu aparent accidental poate fi parte
a unei crime
• Fără expertiză combinată
• Cauza și modalitatea de deces ar putea să
rămâne nestabilite
 Întrebări primare

• Sunt rămășițele umane? Cine e victima? Care

a fost cauza morții?
• Care a fost cauza incendiului?
 Recuperarea rămășițelor umane

• Cum s-a produs decesul?

• Persoana era în viață la momentul
incendiului?
• Decesul a fost cauzat de foc?
• Dacă rămășițele nu pot fi identificate cu
certitudine ca fiind de animale, acestea ar
trebui să fie considerate a fi umane
• Personalul de laborator criminalistic poate fi
chemat pentru a face o concluzie preliminară
• Un antropolog medico-legist va fi necesar în
caz de deteriorare extremă sau rămășițe
fragmentare
• Medic legist sau examinator medical
•
• Identificarea corectă poate fi critică în
investigarea motivului sau oportunității într-
un incendiu premeditat

• Este posibil să fi avut loc o substituire a

rămășițelor în scopul fraudei în domeniul
asigurărilor
• Efecte personale, cum ar fi bijuterii, permis de
conducere și cărți de credit NU ar trebuie
invocate decât în ​circumstanțe speciale
• Unele caracteristici personale de identificare
pot fi
• Dovezi patologice ale bolii
• Leziuni anterioare
• Tatuaje
• Cicatrici
• Compararea dinților cu diagramele dentare
• și radiografii
• Identificările dentare și amprentele digitale
sunt mijloacele cele mai fiabile și mai des
folosite de identificare
• Pot fi folosite amprentele
• • Profilurile ADN au devenit o realitate
practică pentru identificare, în special atunci
când sunt disponibili membri de familie de la
care pot fi preluate mostre de țesuturi în
scopuri de comparație
• Stabilirea cauzei de deces este
responsabilitatea examinatorului medical sau
medicului legist
• Decesele legate de incendiu pot fi variate și
includ combinații
• Asfixiere cu CO și/sau alte gaze toxice
• Edem intern Hipertermie
• Anoxie
• Arsuri (flacără)
• Lovire cu obiecte în cădere sau alt impact
• Cădere Electrocutare
• Decese survenite cu multe zile sau săptămâni
mai târziu sunt, de obicei, precipitate de
infecții sau atacuri de organe
• Acest lucru de multe ori camuflează acțiunea
focului drept cauză reală
• Există cinci modalități de deces general
acceptate.
• Natural
• Accidental
• Omucidere
• Sinucidere
• Nedeterminat
• Victima era în viață în timpul incendiului?
• Victima era conștientă în timpul incendiului?
• Dovezi care sprijină ipoteza de aflare în viață
la momentul izbucnirii incendiului
• Nivelurile monoxidului de carbon
• Nivelurile de carboxihemoglobină peste 50%
sunt peste nivelul letal de referință
• Dovezi care sprijină ipoteza de aflare în viață
la momentul izbucnirii incendiului
• Semne de asfixiere
• Produsele arderii prin căile respiratorii
• Este necesară înțelegerea activităților victimei
• Cum a reacționat victima la incendiu?
• A încercat victima să scape?
• Este necesară examinarea aprofundată a
locului incendiului
• Incendiile accidentale sunt posibile indiferent
dacă este vorba de moarte naturală,
accidentală, sinucidere sau omor
• Investigarea unui deces provocat de incendiu
ar trebui să fie efectuată de către o echipă
• Anchetatorul responsabil de investigarea
cazurilor de incendiu
• Anchetatorul responsabil de cazuri de
omucidere
• Criminalistul
• Experți legiști
• Corpul trebuie să fie fotografiat în detaliu
înainte de a fi mutat
• Este necesară colectarea atentă a tuturor
elementelor decedatului
• Mâinile, picioarele sau craniul se pot
desprinde de la corp, dar sunt prezente
printre resturile de obiecte prezente
 După eliminarea corpului și altor
rămășițe
• Este necesară examinarea cu atenție a cenușii
rămase
• Cernerea este necesară pentru a recupera
fragmente osoase în victimele cu arsuri grave
• Fiecare organism recuperat dintr-un incendiu
ar trebui să fie supus unei radiografii și unei
examinări post-mortem corespunzătoare
 Razele X sunt esențiale

• Fragmente de glonț
• Traume ante-mortem
• Traume de cuțit
• Oase rupte
• Sexul, vârsta aproximativă și înălțimea sunt
stabilite în urma examinării
• Craniu
• Oase pelviene
• Oasele majore ale membrelor
• Rareori se întâmplă ca un incendiu să distrugă
toate caracteristicile anatomice ale corpului
• Incinerarea legală constituie o excepție
• Incinerarea legală completă a unui organism
uman adult necesită temperaturi de până la
2.100°F
• (1100°C) pentru perioada de timp de două ore
• Rămășițele corpurilor de copii pot fi distruse
complet în incendiile accidentale prelungite
• Scheletele de copii se distrug mai ușor
distruse din cauza masei mai mici și nivelului
mai mic de calcinare
• Distrugerile masive ale corpurilor în cazul
incendiilor de vehicule sunt alimentate de
• Materialele de tapițerie și materiale plastice
Temperaturi înalte de interior, suplimentate
de ramele și arcurile de metal ale scaunelor
• Grăsimea din organismul în procesul de
ardere va acționa asemenea unui combustibil
de la o lampă cu petrol, îmbibându-se în
țesăturile din jur și creând un efect de fitil
• Incendiul provoacă contractarea mușchilor și
tendoanelor
• Poza pugilistică rezultată (poziția de luptător)
a fost confundată de unii cu poziție de auto-
apărare
• Focul poate provoca fracturi ale oaselor
craniului
• Separări de-a lungul liniilor de sutură
• Fracturi aleatoare
• Căldura poate provoca și contracția oaselor
până la 25%, ceea ce poate duce la erori în
estimarea înălțimii victimei
• Cantități mari de sânge găsite în afara corpului
ars sunt rezultatul traumelor fizice, nu
expunerii la foc
• Analiza tiparului de ardere a victimei include
analiza poziției corpului în raport cu focul
• Corpul culcat cu fața în sus: funinginea poate
intra în gură și nas
• Monoxidul de carbon (CO) este, probabil, cea
mai importantă cauză a deceselor provocate
de incendii
• Monoxidul de carbon se combină cu
hemoglobina din sânge și dislocă oxigen/
hemoglobină
• De circa 200 ori mai mare decât aviditatea sau
stabilitatea oxihemoglobinei
TABELUL 15.1 ♦ Acumularea monoxidului de carbon în sânge

Concentrația CO (%) Linia de expunere Procentajul de saturație

sânge (%)
0.02-0.03 5-6 ore 23-30
0.04-0.06 4-5 ore 36-44
0.07-0.10 3-4 ore 47-53
0.11-0.15 1 !A-3 ore 55-60
0.16-0.20 1—1 ore 61-64
0.20-0.30 1/2-3/4 ore 64-6S
0.30-0.50 20-30 minute 68-73
0.50-1.0 2-15 minute 73-76
 CO
• Incendiile care implică structuri, îmbrăcăminte
sau mobilier
• Defecte de echipamente de încălzire
• Starea deplorabilă a automobilului
• Procesele industriale
 Echipament de încălzire

• În SUA, în aproape 60% din decesele cauzate

de CO în alte evenimente decât incendii sunt
implicate echipamentele de încălzire
• Sobe, șemineuri, grătare
 Gazele toxice

• Cianura de hidrogen
• Protoxidul de azot
• Acid clorhidric
• Dioxid de sulf
•
• Concentrațiile de oxigen între 15% și 21% nu
au nici un efect asupra persoanelor sănătoase
• Concentrațiile de oxigen sub 15% pot provoca
amețeală, confuzie și pierderea abilităților
motorii
• Concentrațiile de oxigen sub 10% conduc la
pierderea cunoștinței și deces
 Hipertermie

• Dacă temperatura corpului depășește 43°C

(109.4°F), creierul încetează să mai
funcționeze
 Traume

• Traumele închise de asemenea pot cauza

decesul de persoane în timpul unui incendiu
din cauza componentelor în cădere, căderilor
sau lovirii de obstacole în timpul tentativei de
a scăpa
• Arsurile trebuie documentate cu fotografii și
schițe
• Hainele ar trebui să fie păstrate atât pentru
tiparele de ardere, cât și pentru reziduuri de
lichide inflamabile
 Incendierea ca o crimă 16
• Incendierea intenționată a proprietății unei
persoane
• În orice anchetă de incendiu, incendierea
premeditată ar trebui să fie privită ca o
posibilă cauză
• Nu este o cauză probabilă
• Fiecare anchetă de incendiu ar trebui să fie
desfășurată cu evaluarea diferitor cauze
posibile, până la momentul în care probele au
fost
• Colectate
• Testate
• • Verificate
• Ipoteza că incendiul a fost premeditat trebuie
să îndeplinească standardul metodei științifice
de testare a tuturor cauzelor alternative și
excludere a celor puțin probabile
• Incendierea este o crimă greu de investigat și
urmărit în justiție din trei motive
• Locul incendiului trebuie să fie investigat
pentru a stabili dacă a avut loc o crimă
• Crima însăși, dacă conduce la rezultatul dorit
de infractor, distruge o mare parte din
probele fizice
• Ancheta oficială a cazurilor de incendiere se
încadrează între domeniile de responsabilitate
ale pompierilor și poliției
 Trei elemente
• A avut loc arderea unei persoane sau
bunurilor
• Arderea este rezultatul unei incendieri
• Arderea se dovedește a fi început din rea
intenție, pentru a distruge o persoană sau
bunuri
Motivele pentru
incendiere
 Motive

• Pornire interioară sau impuls care determină

o persoană să facă ceva sau să acționeze într-
un anumit fel
• De ce o persoană acționează într-un anumit
fel
• Nu este un element obligatoriu
 6 motive
• Profit
• Vandalism
• Adrenalină - fior, excitare sexuală,
recunoașterea
• Răzbunare
• Tăinuirea crimei
• Extremism - social, terorism, tulburări publice,
politic, religios
 Profit
• Așteptarea profitului prin câștig financiar
direct sau indirect
• Fraudă de asigurare
• Eliminarea sau intimidarea unui concurent de
afaceri
 Profit

• Extorcare
• Evitarea obligațiilor financiare
• Obținerea unui loc de muncă
• Îmbunătățirea valorii proprietății, prin
distrugerea proprietății cu caracteristici
inferioare
 Fraudă
• Înșelăciunea practicată în mod deliberat, în
scopul de a asigura câștig nedrept sau ilegal
• Frauda comercială poate fi pusă la punct de
către proprietar
• Stoc sau echipamente vechi
• Distrugerea de documente
• O clădire care nu poate fi vândută din registrul
imobiliar
• Asigurări
• Incendiul poate fi pus la cale de către un
concurent
• Fraudă rezidențială
• Asigurări
• Creșterea ratelor de impozitare
• Deteriorare fizică
• Pentru a asigura locuri de muncă prin
provocarea unor incendii
• Pompieri
• Agenți de pază șomeri
 Vandalism

• Incendiere din rea intenție care provoacă

pagube proprietății.
• Școli
• Clădiri abandonate
• Gunoi
• Vehicule
• De obicei, legate de minori și adolescenți
 Vandalism
• Plictiseala și frustrarea sunt factori care
contribuie la crimă
• Incendiile pot fi provocate de cei care doresc
• Excitare
• Atenție
• Recunoaștere
• Stimulare sexuală
• O subclasă de incendiatori care provoacă
incendii pentru excitare sunt incendiatori -
eroi
• Care iau parte la eforturile de stingere și de
salvare
• Incendiile pot fi provocate drept urmare a
unei insulte reale sau imaginare sau
comportamentului ostil
 Țintele incendiilor din răzbunare
includ
• Persoane
• Instituții
• Societate
• Grupuri - infracțiuni motivate de ură
• Represalii pentru o plângere personală
• Raza incendiului este semnificativă
• De obicei, neorganizat și nesofisticat
• Instituții
• Persoanele care simt că au fost nedreptățite
de către o instituție, cum ar fi un tribunal,
bancă, sau angajator
• Societatea
• Persoană care se simte abuzată sau
neputincioasă împotriva societății poate lovi
în atacuri aleatorii
 Grupuri - infracțiuni motivate de
ură
• Grupuri religioase
• Cluburi frățești
• Rasiale
• Orientare sexuală
• Tăinuirea unei alte infracțiuni
• Protest social și terorism
• Curiozitate și jocul cu focul
• Aprinderea focului de către minori
• De obicei băieți cu vârsta cuprinsă între 3 și 7
ani
• Poate fi stabilit un strigăt de ajutor în caz de
abuz sau neglijare
• De obicei, incendiatorul vrea să producă
distrugere maximă, indiferent cât de mică este
aprinderea
• „Setul" folosit cel mai frecvent implică
turnarea directă a lichidului inflamabil, cu
aprindere cu chibrituri
• Punctul de origine, care permite focului să se
răspândească în combustibili noi pentru a
simula aprindere accidentală
• Apropierea unui șemineu
• Uscător Aparat de încălzire
• Un incendiator profesionist se bazează pe
două principii
• Cu cât mai simplu, cu atât mai bine
• Folosirea combustibililor disponibili la fața
locului
• Mulți incendiatori completează combustibilii
disponibili la fața locului cu lichide inflamabile
• Turnarea lichidelor inflamabile direct pe
podea este, probabil, forma cea mai frecvent
folosită de incendiere
• Sunt obișnuite puncte multiple de aprindere
• De obicei, conectate printr-un "trailer"
• Coctailul Molotov este un dispozitiv comun de
aprindere la distanță
• Recipient fragil
• Lichid inflamabil
• Punct de aprindere 150°F sau mai puțin
• Sursă de aprindere
 Catalizator

• Un combustibil (de obicei, un lichid

inflamabil), care este utilizat pentru a iniția
sau crește intensitatea sau viteza de
răspândire a focului
• Benzina este catalizatorul cel mai des întâlnit
• Hârtia poate rămâne nedepistată
• Diluanții de vopsea și kerosenul sunt următorii
combustibili după frecvența utilizării
• La capătul opus sunt uleiurile de combustibil
• Hârtia și alte materiale combustibile obișnuite,
de asemenea, folosite de multe ori în calitate
de catalizatori
 Flăcări

• Chibrituri
• Brichete
• Lumânări
• Alte dispozitive cu flacără deschisă
• Dispozitive de iluminare cu gaz
• • Eliminarea cauzelor accidentale și naturale
Fumat neatent?
• Probleme ale sistemului electric?
• Decorațiuni de sărbătoare?
• Eliminarea cauzelor accidentale și naturale
(natură)
• Fulgerul?
• Foc nestins?
• Lumina soarelui?
• Linii electrice?
• Vehicule off-road?
Alte subiecte
 Siguranța

• Locul incendiului prezintă mai multe pericole

Colaps structural
• Energia electrică
• Gaze și prafuri toxice
• Găuri
• Pardoseli și scări slăbite
• Sticlă căzătoare
• Anchetatorul trebuie să aibă
• Îmbrăcăminte de protecție
• Încălțăminte de protecție
• Protecţia ochilor
• Mănuși
• Măști Aparat respirator
• Mască SCBA cu filtre
• Mască contra prafului
Modelarea
incendiului
• Modelele funcționează numai în condițiile
prestabilite și prezic factori de timp și
condițiile de creștere
• Fiecare are limitele sale
• Fiecare are valori implicite
• Anchetatorul trebuie să țină minte faptul că
un model este doar un model, nu o dovadă
• Gunoi în interior/ gunoi în exterior
• În general, în cazul în care modelele urmează
a fi utilizate de către utilizatorii cunoștințe cu
bună introducere de date, ele sunt capabile să
evalueze evenimentele probabile ale unui
scenariu de incendiu
• Utilitatea cea mai mare a modelelor este
pentru testarea ipotezelor
• Aplicații dovedite
• Elementele de probă care trebuie stabilite
pentru a dovedi orice infracțiune sunt numite
corpuri delicte, elementul de infracțiune
• Pentru cazuri de incendiere trebuie dovedite
trei elemente
• A avut loc arderea proprietății în cauză
• Arderea a fost intenționată
• Arderea a fost rezultatul unui act criminal cu
rea intenție
• Arderea nu impune ca clădirea, vehiculul etc.
să fie complet consumate de foc
• Unele daune materiale cauzate de efectele
termice sau chimice
• Dovada de rea intenție necesită două condiții
• Focul a fost aprins în mod intenționat
• Acesta a fost aprins din rea intenție, pentru a
distruge bunuri în scopuri criminale
• Instanța de judecată va porni de la prezumpția
că incendiul a fost cauzat de un "act al lui
Dumnezeu“, dacă nu poate fi "dovedit dincolo
de orice îndoială rezonabilă" că incendiul nu a
fost accidental
• Demonstrarea motivului nu este necesară, dar
poate duce la identificarea persoanei
responsabile
• De regulă, la procesul de judecată jurații
așteaptă dovada motivului infracțiunii
• Construirea unui caz doar pe motiv este o
tactică greșită
• Probele în procesul de judecată sunt
reprezentate de orice mijloace folosite pentru
a ajuta la stabilirea sau infirmarea unui
presupus fapt
• Dovezi directe - care stabilesc în mod
concludent un fapt fără intervenție sau
prezumție
• Identificarea făptuitorului de către un martor
ocular
• Dovezi circumstanțiale - mijloacele prin care
pretinsele fapte sunt dovedite prin deducție
din alte fapte care pot fi mărturisite în primul
rând
• De obicei, originea premeditată a unui
incendiu se stabilește prin dovezi
circumstanțiale care arată că a fost prezent un
lichid inflamabil străin sau care arată
improbabilitatea unui incendiu accidental
• Dovezile care urmează a fi utilizate într-o
anchetă se supun legilor de căutare și de
confiscare
• Dovezi confiscate în mod ilegal nu pot fi
folosite în instanță
• Informațiile obținute într-o percheziție ilegală
sunt de asemenea inadmisibile
• Departamentul de pompieri are o obligație
publică de a investiga toate incendiile
• Un acord semnat poate fi obținut în cazul în
care poate fi localizată persoana responsabilă
în mod legal de proprietate
• Pot fi necesare mandate de percheziție
• Este responsabilitatea oricărei persoane care
se ocupă de dovezi de surse de aprindere
accidentală de a se asigura că probele nu sunt
• Pierdute
• Modificate Distruse
• Spolierea probelor este distrugerea, alterarea
materială, sau incapacitatea de a salva
probele care ar fi putut fi folosite de altcineva
într-un viitor litigiu civil
• Orice dovadă a cauzei accidentale odată luată
în custodie nu trebuie să fie aruncată, distrusă
sau eliberată fără autoritatea instanței sau a
părților implicate
 Lanțul de dovezi
• Documentarea locului de amplasare a
probelor fizice de la locul incendiului la sala de
judecată
• Această documentație se numește lanț de
dovezi sau lanț de custodie
• Fără un lanț complet de custodie probele ar
putea fi excluse din proces
• Probele prezentate în instanță trebuie să fie
documentate ca fiind exact elementul preluat
de la locul în care a fost descoperit
 Rapoarte
• O cercetare aprofundată la fața locului de
producere a incendiului și reconstrucția
originii și cauzei focului nu au nicio valoare în
cazul în care anchetatorul nu poate transmite
informația către alte persoane
• Raportul preliminar este de multe ori un scurt
rezumat al incendiului
• Raportul de investigație este o înregistrare
oficială a activităților și constatărilor
anchetatorului
• Un raport bine scris trebuie să fie complet,
astfel încât cineva care îl va cit mai târziu să
aibă cunoștință a ceea ce a fost descoperit,
chiar dacă anchetatorul nu va fi prezent
pentru a interpreta datele
• Un raport ar trebui să includă Rezumatul
• Scurt rezumat al faptelor și concluziilor care
urmează a fi prezentate în corpul raportului
• Locul de producere a incendiului
• Istoria clădirii sau proprietății implicate
• Lipsa unei istorii sau problemelor anterioare
• Numele și adresele martorilor
• Incendiul însuși
• Descoperirea
• Natura reacției de răspuns
• Dimensiunea tuturor operațiunilor de stingere
a incendiului
• Incendiul însuși
• Condițiile legate de foc
• Condițiile legate de fum
• Condițiile meteo
• Ancheta - fapte și opinii ale anchetatorului
• Semne de activitate criminală
• Ferestre sparte
• Lacăte forțate
• Birou percheziționat
• Pete de sânge
 Concluzii

• Lista tuturor probelor colectate

• Ce s-a făcut cu fiecare probă
• Toate testele de laborator efectuate și
rezultatele acestora
• Includeți
• Fotografii cu registrul fotografiilor
• Schițe
• Diagrame
• Declarații
• Rapoartele de laborator
 Principiile de bază de scriere a
raportului
• Scrieți simplu și clar
• Nu raportați acuzațiile sau presupunerile
nesusținute de probe
• Raportul ar trebui să arate profesional
• Fără erori de ortografie sau gramatică
Raportul ar trebui să fie complet și exact
• Testul final pentru o anchetă de incendiu este
prezentarea acesteia în instanță
• Experților li se permite să prezinte dovezi de
opinie
• Martorii, care nu sunt experți în domeniu, pot
depune mărturie numai pentru fapte sau
evenimente cunoscute prin cele cinci simțuri
• Martori experți
• Oricine cu cunoștințe speciale, pregătire
profesională, formare sau experiență în
subiectul abordat poate fi calificat ca martor
expert
• Aplicarea metodei științifice de cercetare
logică
• Ajungeți la ipoteza finală și revizuiți-o în raport
cu toate datele
• Raportați concluziile finale
• Pregătirea înainte de proces
• Revizuiți notițele și rapoartele
• Aflați din timp ce ajutoare vizuale vor fi
folosite pentru a asigura acuratețea
• Conferința înainte de proces cu avocatul
pentru a identifica punctele forte și punctele
slabe ale mărturiei
• Pregătiți o listă a tuturor calificărilor
dumneavoastră (CV)
 Mărturie

• Voce clară, fermă

• Evitați argoul, jargonul profesional sau
blasfemia, cu excepția cazurilor în care citați
pe altcineva
• Ascultați cu atenție fiecare întrebare
• Vorbiți cu jurații și urmăriți reacțiile lor
• Spuneți adevărul