34

CERINE REFERITOARE LA CERCETAREA CAUZELOR DE INCENDIU. PROCEDEE I MIJLOACE CARE SE UTILIZEAZ I ACTIVITI CARE SE DESFOAR
Student sergent Ionu Flaviu POP Locotenent-colonel lector univ. dr. ing. Garibald POPESCU Academia de Poliie Alexandru Ioan Cuza Facultatea de Pompieri Rezumat In articol, se prezint principalele elemente referitoare la procedeele i mijloacele care se utilizeaz la cercetarea i stabilirea cauzelor de incendiu. Terminologie Amprent a unui incendiu - reprezint imaginea general a ansamblului modificrilor materiale survenite la locul incendiului ca urmare a efectelor sale asupra spaiului incendiat i a bunurilor aflate in el, acestea oferind date privind iniierea i dezvoltarea incendiului. Cauz a unui incendiu - rezultat/consecin a unui complex de fenomene fizico - chimice, constituit din patru subcategorii conceptuale principale, care cuprinde fenomene i procese cauzatoare/iniiatoare, sediile materiale de apariie i dezvoltare ale acestor fenomene, agenii materiali participani la iniiere precum i condiiile de stare material care este necesar s fie intrunite in timp i spaiu, pentru ca un astfel de eveniment, s se produc; stabilirea unei cauze de incendiu const in identificarea: sursei probabile de aprindere, mijlocului probabil de aprindere, primului material care a fost aprins, imprejurarea determinant. Cauz de incendiu - sum a factorilor care concur la iniierea incendiului, care const, de regul, in sursa de aprindere, mijlocul care a produs aprinderea, primul material care s-a aprins, precum i imprejurrile determinante care au dus la izbucnirea acestuia. Cercetarea cauzelor probabile de incendiu - ansamblul de msuri i aciuni organizatorice, tehnice i operative care include metode, procedee i mijloace specifice in vederea stabilirii imprejurrilor, surselor i mijloacelor de aprindere. Cercetarea la faa locului - examinarea ansamblului de urme, obiecte i materiale prezente in zona incendiat, in interaciunea lor, atat intre ele, cat i cu spaiul i mediul inconjurtor. Locul incendiului - zona focarului i zonele de propagare a incendiului (spaii afectate de solicitri termice, fum sau gaze, ci de acces spre zona focarului, locurile de unde au putut fi observate anumite faze ale incendiului). Incendiu - ardere autointreinut, care se desfoar fr control in timp i spaiu, care produce pierderi de viei omeneti i/sau pagube materiale i care necesit o intervenie organizat in scopul intreruperii procesului de ardere. Investigator - personal din cadrul Inspectoratului General pentru Situaii de Urgen sau al inspectoratelor pentru situaii de urgen judeene i al municipiului Bucureti, specializat in constatarea cauzelor probabile de incendiu. Prevenirea incendiilor - totalitatea aciunilor de impiedicare a iniierii i propagrii incendiilor, de asigurare a condiiilor pentru salvarea persoanelor i bunurilor i de asigurare a securitii echipelor de intervenie. 35 Tactica stabilirii imprejurrilor i cauzelor de incendii - sistemul de reguli prin care se asigur efectuarea organizat, operativ i oportun a activitii de cercetare la faa locului, stabilirea competenelor, elaborarea i verificarea ipotezelor, modul de cooperare cu specialiti i cu alte organe abilitate prin lege. Urm - orice modificare material produs in spaiul in care a izbucnit incendiul sau in alte locuri ce au legtur cu acesta, ca urmare a interaciunii dintre fenomenele tehnice, naturale,

infracionale sau de alt natur, mijloacele i cile de aciune ale acestora i elementele componente ale spaiului incendiat. Stabilirea cauzei probabile de incendiu - aciunea de a determina cauza probabil care a generat incendiul. 1. Cerine referitoare la cercetarea cauzelor de incendiu Conceptul de cercetare a cauzelor incendiilor este caracterizat printr-un inalt grad de complexitate, determinat atat de faptul c aceasta trebuie s gseasc rspunsul la numeroase probleme care intereseaz mai multe domenii bine difereniate intre ele (tehnico-tiinific, organizatoric, juridic etc.), cat i de necesitatea soluionrii situaiilor generate, printr-un volum apreciabil de activiti, desfurate in direcii diferite, cu folosirea unor procedee i tehnici avansate. In prezena unora dintre cerinele puse in contextul activitilor de cercetare a incendiilor trebuie pornit de la dublul obiectiv pe care acesta il vizeaz, respectiv: de a constitui, prin datele pe care le furnizeaz, un instrument eficient pentru preintampinarea repetrii evenimentului; de a contribui la perfecionarea activitilor de prevenire i a metodelor de stingere (caracter preventiv). In acest sens, este necesar ca: prin intermediul cercetrii incendiilor, s se determine nu numai sursa de aprindere, ci practic, toate elementele componente ale cauzei unui incendiu, care au favorizat producerea i evoluia lor, cu analiza i motivaiile subiective/obiective ale persoanelor implicate; pentru a furniza toate datele necesare perfectrii, completrii etc., unor msuri stabilite sau nu, prin diferite reglementri sau confirmrii eficienei unor msuri emise anterior, cercetarea cauzelor incendiilor trebuie s analizeze, in totalitate, complexul de factori care au influenat (accelerat sau inhibat) desfurarea proceselor de ardere i/sau au determinat propagarea unui incendiu etc. Este, deci, necesar ca investigatorii s nu neglijeze niciunul dintre aceti factori, cunoscanduse faptul c, precizarea poziiei focarului iniial in raport cu contextul stabilirii cauzei, nu este de cele mai multe ori posibil, fr descifrarea mecanismului proceselor de transfer de cldur/ardere, prin care se poate reliefa modul de propagare a unui incendiu. Investigatorul trebuie s cunoasc in esen, modul in care lucreaz un incendiu ca i faptul c nu toate incendiile se dezvolt in acelai mod; aceast caracteristic este dat de modul aleator de dezvoltare, diferenele care apar fiind necesar s fie corelate cu sursele de aprindere, natura combustibilului implicat, eventualele influene de natur fizico-chimic, mediul in care se desfoar incendiul etc. Specialitii in domenii conexe/specifice insist asupra faptului c pentru a ajunge la rezultatul dorit, cercetarea incendiilor nu presupune numai evaluarea aspectului static, ci i pe cel dinamic, care presupune dezvoltarea/evoluia acestuia in timp. In acest sens, pe parcursul cercetrii, prin deducie i reconstituire se pot emite concluzii referitoare la procese, deplasri, aciuni etc. Esena pentru a determina cauza unui incendiu o reprezint analiza i desfurarea in timp real a procesului in sine. Realizarea celui de-al doilea obiectiv al activitii de cercetare a incendiilor, in raport cu msurile coercitive care trebuie aplicate i in funcie de vinovia celor implicai, pune in faa investigatorilor cerina constituirii materialului probatoriu care s permit organelor judiciare s se 36 pronune in termenul unei depline cunoateri a tuturor circumstanelor/ imprejurrilor care au

condus la izbucnirea incendiului i in care s-au desfurat evenimentele. Acesta presupune, in principal executarea tuturor activitilor desfurate pe parcursul cercetrii numai cu respectarea strict a normelor de procedur penal i de drept procesual, astfel incat s se evite orice posibilitate de anulare a valorii probatorii a unei dovezi (asigurarea prezenei martorilor asisteni la intreaga activitate de cercetare a locului incendiului i in special, la constatarea i prelevarea urmelor; consemnarea cu respectarea normelor stabilite, a tuturor aciunilor intreprinse i a modificrilor aduse poziiei iniiale a unor obiecte; ridicarea numai cu aprobarea organelor de urmrire penal i in prezena acestora, a oricror urme, obiecte, materiale etc.). De aici, decurge necesitatea atat a unei temeinice pregtiri in domeniul respectiv a specialitilor criminaliti, cat i a unei stranse legturi pe parcursul activitilor specifice, cu specialitii pompieri. Este necesar ca, pe tot parcursul cercetrii cauzelor de incendiu, s fie cutate i identificate materiale combustibile cu care s se probeze cert in instan, concluziile investigatorilor privind modul in care s-au desfurat unele fapte sau faze ale iniierii ori dezvoltrii arderii. Un aspect care nu trebuie pierdut din vedere este cel al ridicrii probelor-martor necesare pentru efectuarea comparaiilor, pe baza crora s poat fi certificat proveniena sau natura anumitor materiale prezente in zona focarului/incendiului. Stabilirea cauzei unui incendiu trebuie realizat pe baza administrrii de probe certe privind elementele susinute cu privire la aciunea cauzei i/sau dup caz, prin excluderea, temeinic motivat, a celorlalte cauze. In legtur cu acestea, literatura de specialitate atrage atenia asupra necesitii de a se utiliza cu discernmant concluziile altor experi; de asemenea, se pune in discuie eroarea comis uneori de investigatorii care au cutat s fundamenteze unele aspecte susinandu-le pe baza unor versiuni incomplet verificate, omiand c acestea nu pot fi considerate probe. Cercetarea cauzelor care au generat incendii trebuie efectuat ca i alte categorii de cercetri criminalistice, cu respectarea unor principii generale, cum sunt: individualitatea fiecrui eveniment cercetat; cercetarea trebuie s parcurg un drum propriu, in funcie de elementele specifice fiecrui incendiu sau eveniment cercetat (natura evenimentului, locul producerii, condiiile in care a avut loc, persoanele implicate etc.); principiul nu exclude ins aplicarea unor metode de cercetare utilizate la investigarea altor cazuri; caracterul organizat; cercetarea se desfoar dup o schem logic, in mod planificat , astfel incat s se obin eficien maxim i operabilitate in timp real; mobilitatea operativ a cercetrii; planul de cercetare nu trebuie s fie considerat o schem rigid, acesta putand fi adaptat pe parcursul lucrrilor prin intinderea unor activiti care nu au fost avute in vedere de la inceput, revederea altora i eliminarea altora care devin inutile (in lumina apariiei unor ipoteze noi sau a unor versiuni secundare in legtur cu aspectele analizate). Asigurarea credibilitii rezultatelor, astfel incat aplicarea msurilor necesare s nu implice eventuale obieciuni i s ating eficiena scontat, impune ca efectuarea tuturor lucrrilor aferente cercetrii incendiului s fie fcut intr-un inalt spirit de obiectivitate. Totodat, pentru a se evita generarea unor erori in aprecierea unor fenomene sau a unor concluzii greite, se cere ca investigatorii, experii etc., s realizeze doar lucrri i analize legate de

domeniul cunotinelor lor de specialitate (trebuie avut in vedere la solicitarea participrii acestora i la formularea listei de intrebri) i pe cale de consecin, s nu emit concluzii sau aprecieri ce ies din acest cadru. O consecin esenial ce se pune in faa tuturor celor ce concur la efectuarea cercetrii const in asigurarea pstrrii secretului asupra lucrrilor executate, a direciilor de aciune i a rezultatelor obinute, astfel incat s nu permit persoanelor implicate in producerea evenimentului (care, de regul, urmresc cu mare atenie desfurarea anchetei) s ia cunotin despre acestea i s-i creeze alibiuri s ia msuri pentru inlturarea unor probe materiale sau s intreprind alte aciuni destinate s ascund adevrul. 37 2. Elemente necesare pentru soluionarea cercetrii cauzelor de incendiu Cercetarea cauzelor de incendiu implic soluionarea, in principal, a problemelor care fac referire la: determinarea locului in care a fost iniiat incendiul (focarul iniial); stabilirea sursei de aprindere care a declanat incendiul, a mijlocului care l-a generat, a materialului combustibil aprins i a imprejurrilor in care s-a iniiat arderea, precum i a timpului (orei) la care acesta s-a declanat; determinarea condiiilor in care incendiul s-a dezvoltat (post iniiere incendiu) modul de propagare i a factorilor care au favorizat progresia/regresia acestuia; precizarea inclcrilor normelor de prevenire i a altor reglementri, a eventualelor manifestri de neglijen, greeli comise, motivele producerii lor, precum i legturile dintre ele i apariia sau dezvoltarea incendiului. 3. Implicaii determinate de procesul cercetrii incendiilor Procesul de cercetare implic relaionarea urmtoarelor elemente: date tehnice privind dispunerea in plan i alctuirea constructiv a cldirii, incperii sau instalaiei tehnologice in care s-a declanat i propagat incendiul precum i a instalaiilor de utilizare aferente (electrice, de inclzire, de ventilare etc.); procesele tehnologice/activitile care se desfurau in obiectivul afectat (scheme de desfurare i caracteristici din punctul de vedere al incendiului), amplasarea i starea utilajelor, parametrii de funcionare ai acestora; diferitele obiecte care se aflau inainte de iniierea incendiului in zona afectat i caracteristicile acestora, cantitatea, distribuia in plan, starea in care se aflau i modul cum erau ambalate materialele combustibile din aceast zon; atribuiile i sarcinile stabilite pentru diferitele categorii de personal, in legtur cu desfurarea activitilor care se desfurau in obiectivul incendiat; faza de activitate in care se aflau seciile din obiectivul incendiat (in timpul orelor de lucru/in afara programului); activiti diferite de cele specifice, executate in obiectivul afectat in perioada premergtoare incendiului, lucrri susceptibile s produc iniierea incendiului efectuate in acest timp in vecintatea obiectivului; situaia in care a fost observat incendiul, aspecte reinute de martor, mobilul i ora la care s-a fcut alarmarea personalului la locul de munc, anunarea pompierilor i a experilor criminaliti; evoluia in timp i spaiu a incendiului, modul in care acesta s-a manifestat i fenomenele caracteristice ce l-au insoit (proporiile atinse in diferite faze, viteza de propagare, intensitatea i

durata arderii, focarul principal, aspectul flcrilor, fumul, eventuale mirosuri, zgomote, explozii etc.); situaia meteorologic in orele premergtoare incendiului i pe durata acestuia; modul in care s-a desfurat intervenia de stingere a incendiului, incepand din momentul observrii i pan la lichidarea lui i operaiunile de salvare a persoanelor. Dup lichidarea incendiului i controlul efectelor acestuia, evaluarea amprentei incendiului (urme de carbonizare, afumare, topire etc.), implic: localizarea zonelor unde s-au desfurat procesele de ardere i cele unde efectul acestora s-a fcut simit prin aciunea proceselor secundare de ardere (fum, gaze fierbini, gaze corosive etc.); marcarea poziiei bunurilor materiale din zona ajutat i proporia in care au ars ori s-au deformat; efectele incendiului asupra persoanelor i a continuitii proceselor de producie sau funcionare (victime, persoane salvate, utilaje i bunuri afectate i/sau salvate etc.); urme, obiecte, instrumente i alte indicii existente la faa locului (urmand ca pe baza studierii lor i a interpretrii altor informaii s se stabileasc eventualele legturi cauzale intre acestea i evenimentul cercetat), prezena de urme marcand ptrunderea unor persoane strine; 38 poziia focarului de iniiere i existena in zona acestuia a unor eventuale urme, materiale, obiecte etc. sau indicii de alt natur. 4. Activiti care se desfoar in cadrul cercetrii cauzelor incendiilor Cele mai importante activiti care se execut in cazul cercetrii cauzelor de incendiu, sunt: cercetarea zonei/locului incendiului; identificarea, descoperirea i ridicarea urmelor incendiului; audierea tuturor martorilor oculari i a altor persoane care dein date privind situaia din obiectivul afectat de incendiu in perioada premergtoare acestuia i informaii referitoare la diferitele aspecte legate de evenimentul cercetat; solicitarea sprijinului celorlalte organe cu care se coopereaz pentru obinerea unor date i informaii necesare rezolvrii/elucidrii situaiei; elaborarea pachetului de ipoteze i versiuni referitoare la: locul, cauza i imprejurrile declanrii incendiului; verificarea versiunilor i ipotezelor. 5. Metode i procedee utilizate pentru cercetarea incendiilor In sensul soluionrii problemelor care se ridic in legtur cu cercetarea cauzelor incendiilor, specialitii folosesc pentru precizarea/examinarea faptelor, urmelor sau obiectelor gsite la faa locului dar i a informaiilor obinute, metode, procedee i tehnici specifice. Pentru fixarea datelor relevate de constatrile referitoare la amprenta incendiului, urmelor precum i a celorlalte aspecte prezente la faa locului, se recurge la: descrierea amnunit a acestora (elemente componente, poziie, stare etc.) in: procesulverbal de cercetare la faa locului, rapoartele de constatare tehnico-tiinific, de constatare medicolegal; reprezentarea situaiei la faa locului prin metode grafice (schia locului incendiului) precum i inregistrarea acesteia prin mijloace tehnice audiovizuale. Pe parcursul examinrii la faa locului, pentru precizarea provenienei urmelor/obiectelor, caracteristicilor i a transformrilor suferite de acestea, precum i pentru reconstituirea situaiei iniiale sau a fenomenelor care s-au produs in timpul incendiului se folosesc: metode logice de raionament, cum sunt: identificarea, deducia i inducia, analiza/sinteza, comparaia, presupunerea /excluderea etc.; msurarea urmelor sau a obiectelor, determinarea formelor optice (lup, microscop etc.) procedee i mijloace de cercetare i expertizare, care permit, in principal: determinarea parametrilor de ardere a materialelor utilizand bomba calorimetric, blocul incandescent i/sau alte aparate pentru msurarea

temperaturilor de inflamare/aprindere a materialelor solide i/sau a lichidelor combustibile, panoul radiant, analiza termodiferenial cu ajutorul termoderivatografului, determinarea indicelui de oxigen, aparatura pentru studierea densitii fumului rezultat etc.; stabilirea prin calcul a bilanului energetic al materialelor i substanelor aflate la locul incendiului; identificarea prezenei in cenu, zgur, funingine, topituri sau materialele prelevate de la locul incendiului a unor substane (de regul a iniiatorilor sau acceleratorilor de ardere) sau a unor componeni din structura lor; aceasta se poate realiza aplicand procedee ca: luminiscena emis sub aciunea radiaiei ultraviolete (pentru urme de hidrocarburi) a radiaiei X sau altor tipuri de radiaii excitante; analiza spectral; cromatografia; activarea radioactiv; polarimetria etc.; analizarea i compararea suprafeelor i a contururilor obiectelor (metoda deplasrii suprafeelor); 39 experimentri pentru determinarea mediului in care ard unele substane aflate la locul incendiului i a fenomenelor care insoesc procesele de combustie; reconstituirea in teren sau in laborator a unor aspecte referitoare la situaia anterioar incendiului in seciile afectate sau a posibilitii ca unele reacii, fenomene, activiti, etc., s se fi desfurat conform cu declaraiile emise de martori ori in modul presupus de investigatori; reconstituirea se realizeaz utilizand deducii i raionamente, prin refacerea (reconstituirea material sau simularea) situaiei luate in considerare sau prin experimentare (experimente probatorii) cu confirmarea sau infirmarea versiunii analizate, iar adeseori permite stabilirea unor corelaii ori obinerea unor date care au ca rezultat elemente din cercetrile intreprinse pan la momentul respectiv. Literatura de specialitate subliniaz limitele utilizrii experimentelor probatorii, care dau rezultate pozitive numai in unele cazuri, inand seama de greutile intampinate in reproducerea integral a condiiilor care existau in momentul iniierii incendiului (caracteristicile energetice ale sursei de iniiere, starea i dispunerea substanelor i a materialelor, condiiile generate de schimbul de aer etc.), care nu pot fi intotdeauna cunoscute in totalitate. Practica a demonstrat faptul c rezultatele analizelor/experienelor tehnico-tiinifice trebuie intotdeauna interpretate intr-o strans corelare cu celelalte elemente rezultate din cercetarea la faa locului i cu activitile operative ale organelor care particip la soluionarea cazului; absolutizarea rezultatului unei analize, fr a ine seama de condiiile reale in care s-a desfurat evenimentul, poate s conduc la cercetarea cu rezultate eronate i deci, la concluzii greite. Din acest punct de vedere, exist situaii prin care se critic aplicarea fr discernmant a rezultatelor rezultate in urma analizelor metalografice a perlelor specifice scurtcircuitelor produse la conductoare sau piese din cupru; metoda se bazeaz pe faptul c scurtcircuitul care iniiaz incendiul are loc intr-o atmosfer bogat in oxigen, condiii in care, in structura materialului se genereaz oxidul cupric, spre deosebire de scurtcircuitul care apare dup izbucnirea/iniierea unui incendiu, intr-un mediu avand coninut redus de oxigen, care la randul su, genereaz apariia in structura metalului a oxidului de cupru. Se consider c prezena oxidului cupric, specific generrii fenomenelor de scurtcircuit i care determin iniierea incendiilor, este posibil i in cazul cand acestea se produc fr declanarea

proceselor de ardere, in spaii in care, din diferite motive (ventilaie in funciune, elemente vitrate sparte etc.) exist un aport important de aer proaspt. Este necesar, astfel, ca acest aspect s fie analizat la prelevarea probelor i interpretat in consecin, efectuandu-se eventual o analiz spectrometric cu ajutorul tehnicii AES. 6. Stand mobil destinat prelevrii microurmelor Un exemplu de stand-mobil, destinat prelevrii probelor rezultate in urma unor evenimente (incendii, explozii etc.), a fost prezentat cu ocazia Expoziiei Internaionale de Tehnic Militar Black Sea Defense & Aerospace, Bucureti 2010, materializat in figura 1, a) - i). Figura1- a) Figura 1- b) 40 Figura 1 - c) Figura 1- d) Figura 1 - e) Figura 1- f) Figura 1 - g) Figura 1- h) Figura 1 - i) 41 Concluzii Este necesar implementarea i dezvoltarea urmtoarelor activiti, la nivelul I.G.S.U: dotarea cu tehnic specific cercetrii cauzelor de incendiu ; dezvoltarea pregtirii specifice cercetrii cauzelor de incendiu pentru personalul din cadrul I.G.S.U.; dezvoltarea relaiilor de cooperare intre specialitii criminaliti din cadrul I.G.P.R cu cei din cadrul I.G.S.U.
Bibliografie [1] Crciun, I., Calot, S., Lencu, V. Stabilirea i prevenirea cauzelor de incendiu, Editura Tehnic, Bucureti, 1999. [2] Popescu, G. Prevenirea incendiilor/exploziilor. Elemente generale referitoare la unele msuri generale i specifice, Buletinul Pompierilor, Editura Ministerului Administraiei i Internelor, Bucureti, nr. 2/2005. [3] Prunea, M. Arson, Conferina Internaional a Facultii de Pompieri SIGPROT2007, Editura Printech, Bucureti, 2008. [4] Popescu, G., Pinoiu, M. Cercetarea cauzelor de incendiu, proiect de lucrare de diplom, Academia de Poliie Alexandru Ioan Cuza, Facultatea de Pompieri, Bucureti, 2005. [5]***Ordinul Inspectorului General al I.G.S.U. nr. 1104 IG/10.05.2005. privind aprobarea Metodologiei de cercetare i stabilire a cauzelor probabile de incendiu . [6]***Ordinul Inspectorului General al I.G.S.U. nr. 1116 IG/05.09.2005 pentru aprobarea Procedurii privind stabilirea cauzelor probabile de incendiu prin cercetare la faa locului . [7] *** Legea nr. 307/2006 privind aprarea impotriva incendiilor. [8]*** Popescu, G. Prevenirea incendiilor, Note de curs, Facultatea de Pompieri, Academia de Poliie Alexandru Ioan Cuza. [9] Pop, I., F. Forensic Research of Fire for Determining if it was of Electrical Nature , Conferina studenilor cu participare internaional, din Academia Forelor Aeriene AFASTUD 2010, Braov, 2010. [10] Pop, I., F. Cerine referitoare la cercetarea cauzelor de incendiu . Procedee i mijloace care se utilizeaz i activiti care se desfoar, a VII-a Sesiune tiinific a studenilor din Facultatea de Pompieri cu participare internaional SIGPROT-2009, Bucureti, 2010.

42