Bodiu Sanda

Lectie practica-TEMA nr.4 Tactica cercetării la faţa locului şi a altor genuri de

cercetare
Noţiunea, esenţa şi genurile cercetării. Scopurile cercetării. Participarea specialistului la
cercetarea la faţa locului şi la alte genuri de cercetări.
Noţiunea şi conţinutul cercetării la faţa locului ca o acţiune de urmărire penală iniţială şi
de neamînat. Problemele cercetării la faţa locului, procedeele tactice de cercetare. Pregătirea
către cercetare, acţiunile iniţiale ale ofiţerului de urmărire penală la locul săvârşirii infracţiunii
înainte de începerea cercetării. Orientarea generală în teren, determinarea hotarelor cercetării,
determinarea limitelor cercetării la faţa locului. Rolul versiunii în timpul cercetării la faţa locului.
Stabilirea disimulărilor. Fixarea mersului şi rezultatelor cercetării la faţa locului.
Examinarea exterioară a cadavrului la locul unde a fost găsit, participarea specialistului,
întrebările ce se rezolvă la cercetarea cadavrului. Fixarea rezultatelor examinării exterioare a
cadavrului.
Cercetarea obiectelor şi documentelor, mijloacele tehnico-ştiinţifice folosite la cercetarea
obiectelor şi documentelor. Cercetările iniţiale, efectuate de ofiţerul de urmărire penală,
însemnătatea şi condiţiile lor.
Noţiunea examinării corporale şi bazele legitime a efectuării ei. Scopul examinării
corporale şi procedeele tactice de efectuare. Participarea specialistului la examinarea corporală,
fixarea rezultatului examinării corporale.
Exhumarea cadavrului. Ordinea procesuală. Aspecte de tactică şi etico-morale.

Cercetarea la faţa locului procedeu probatoriu care constă în cercetarea amănunţită a locului
unde sa desfăşurat activitatea infracţională, cu scopul de a cunoaşte exact situaţia locului săvârşirii
infracţiunii, de a descoperi, fixa şi ridica urmele infracţiunii, de a stabili poziţia şi starea mijloacelor
materiale de probă în vederea stabilirii naturii şi împrejurărilor comiterii infracţiunii

Problema nr.1 Numiţi genurile cercetării aplicate în activitatea de urmărire penală

a) conform obiectului cercetării
cercetarea la fața locului a terenurilor, încăperilor, obiectelor, documentelor, cadavrelor
umane sau de animale.
b) conform volumului cercetării

c) potrivit consecutivităţii cercetării

examinarea diverselor obiecte materiale în scopul relevării unor caracteristici criminalistice,
importante pentru descoperirea infracțiunilor și identificarea făptuitorilor;
– alcătuirea fișelor de căutare cu utilizarea informației semnificativ criminalistice despre
persoane, obiecte, unelte infracționale etc.;
– realizarea de portrete-robot a autorilor unor infracțiuni cu identitate necunoscută;
– colectarea de informații identificatoare pentru stabilirea identității cadavrelor necunoscute;
– acordarea de ajutor în activitatea de preluare a mostrelor pentru cercetările comparative de
laborator;
– utilizarea evidențelor și colecțiilor criminalistice de urme și obiecte ș.a.
Bodiu Sanda
Problema nr.2 Enumeraţi regulile generale ale cercetării la faţa locului
1. Delimitarea locului faptei;
2. Paza şi protecţia locului faptei;
3. Identificarea martorilor şi asigurarea prezenţei lor la locul faptei până la sosirea grupului de
urmărire penală;
4. Acordarea ajutorului medical persoanelor ce necesită asistenţă medicală şi după posibilitate
transportarea acestora la o instituţie medicală;
5. Înlăturarea pericolului iminent, după posibilitate;
6. Paza şi conservarea urmelor în vederea excluderii cazurilor de distrugere;
7. Întreprinderea măsurilor în vederea reţinerii persoanei bănuite.

Problema nr.3Numiţi deosebirile cercetării la faţa locului de percheziţie

Diferența dintre aceste două măsuri procedurale este:
1. CFL se efectuiază înainte de pornirea urmăriri penale , dar percheziția după
incepere
2. Fixarea este deosebita, percheziția-proces verbal de percheziție, CFL- proces
verbal de cercetare la fața locului.

Problema nr.4 Înscrieţi deosebirile dintre examinarea corporală ca acţiune de urmărire

penală şi examinarea corporală ca activitate medico-legală.

Examinarea corporală ca acţiune de urmărire penală :

Organul de urmărire penală are dreptul să efectueze examinarea corporală a bănuitului,
învinuitului, inculpatului, martorului sau părţii vătămate, cu consimţămîntul acestora sau în baza
ordonanţei motivate a organului de urmărire penală, cu autorizarea judecătorului de instrucţie,
pentru a constata dacă pe corpul acestora există urme ale infracţiunii sau semne particulare, în
cazul în care pentru aceasta nu este necesară expertiza medico-legală.

Examinarea corporală ca varietate a cercetărilor medico-legale

 Este nevoie de un specialist
 Este nevoie de examinarea cadavrului
 Se examinează leziunile corporale

Problema nr.5Înscrieţi în schemă acţiunile întreprinse de ofiţerul de urmărire penală la

cercetarea la faţa locului
 Bodiu Sanda
1.Până la ieşirea la
Etapele cercetării la faţa locului
faţa locului
Să consemneze şi să verifice
informaţia primită despre
săvârşirea infracţiunii.
SăDe pregătire
dea indicaţii despre
asigurarea pazei locului
unde s-a săvârşit
infracţiunea.
2. La faţa locului Reprezentantul
Delimitarea locului faptei;
Paza şi protecţia locului faptei;
Identificarea martorilor şi
asigurarea prezenţei lor la locul
faptei până la sosirea grupului de de modificare sau dispariţie.
urmărire penală;
Acordarea ajutorului medical
persoanelor ce necesită asistenţă
medicală şi după posibilitate
transportarea acestora la o
instituţie medicală;
Înlăturarea pericolului iminent,
după posibilitate;
Paza şi conservarea urmelor în
vederea excluderii cazurilor de
distrugere
Întreprinderea măsurilor în
vederea reţinerii persoanei
bănuite
1. Faza statică
Observarea locului faptei.
Delimitarea perimetrului ce urmează a fi
cercetat. De fixare a
De lucru
Soluţionarea problemei ce se referă la
punctul iniţial de cercetare. rezultatelor
Stabilirea şi marcarea drumului de acces la
locul faptei.
Identificarea martorilor oculari.
Conturarea unor versiuni.
organului
Sectorizarea loculuide urmărire penală cu ocazia efectuării percheziţiei întocmeşte u
faptei.
Efectuarea fixărilor foto şi video.
Folosirea pe urme proaspete a câinelui de
urmărire.
Examinarea cu prioritate a urmelor şi
obiectelor care prezintă un pericol iminent
Descoperirea şi fixarea poziţiei obiectelor
corp delict şi a urmelor.
2. Faza dinamică
Căutarea, examinarea şi fixarea de detaliu a
caracteristicilor individuale proprii fiecărui
obiect şi urmă.
Excluderea urmelor ce nu au fost create de
făptuitor.
Interpretarea urmelor la faţa locului
Ridicarea şi ambalarea obiectelor şi urmelor.
Trimiterea de urgenţă a urmelor la sistemele
automatizate criminalistice pentru
identificarea făptuitorului şi a obiectelor
Identificarea cadavrelor neidentificate.
Realizarea portretului vorbit a persoanelor şi
cadavrelor, în vederea identificării lor după
semnalmentele exterioare.
Bodiu Sanda

Problema nr.6 Înscrieţi procedeele de cercetare la fata locului si esenta acestora

Procedeul de cercetare la fata locului concentric-cercetarea la fața locului efectuat de la periferii
spre centru.
Procedeul de cercetare la fața locului excentric-de la centrul spre periferii.
Procedeul de cercetare la fața locului liniar - cercetarea la fața locului se efectuează dea lungul
sectorului cercetat.
Procedeul de cercetare la fața locului- frontal cercetare la fața locului se efectuează prin
deplasarea frontală de la locul impactului spre periferie pe o linie dreaptă.
Procedeul de cercetare la fața locului pe sectoare - cercetare la fața locului se realizează prin
împărțirea pe sectoare a locului infracțiunilor ca tabla de șah și o latură se notează cu cifre, alta
cu litere.

Problema nr.7 Notati regulile de intocmire Procesului verbal al CFL

Partea introductivă trebuie să conţină date ce atribuie caracter procedural procesului-verbal, date
referitoare la participanţi, date privitoare la locul şi timpul efectuării precum şi alte menţiuni.
În partea descriptivă a procesului-verbal se consemnează toate activităţile întreprinse şi
rezultatele obţinute. Partea finală a procesului-verbal de cercetare la faţa locului, va avea ca
obiect menţiuni cu privire la:
• Urmele şi mijloacele de probă ridicate la faţa locului, raţiunea care a stat la baza ridicării
acestora, mijloacele şi metodele folosite pentru ridicare.
• Măsurile dispuse, ca exemplu, cu privire la persoanele vătămate, făptuitori, cadavru, vehiculele
implicate în săvârşirea infracţiunii, porţiunea de teren pe care s-a desfăşurat activitatea,
restabilirea circulaţiei rutiere, a furnizării de energie electrică, gaze naturale, apă, etc.
• Înregistrările de sunet şi imagine – dacă s-au făcut, mijloacele folosite, alte menţiuni legate de
poziţia în care au funcţionat aparatele – atunci când aceasta este relevant pentru calitatea sau
caracteristicile înregistrărilor – materiale folosite, surse de iluminare, etc.
• Observaţii cu privire la distrugeri sau alte implicaţii ale desfăşurării activităţii ce ar fi putut
prejudicia interesele unor persoane fizice sau juridice – s-a întrerupt furnizarea de energie
electrică şi, ca urmare, a fost întreruptă temporar activitatea la un punct de lucru; au fost folosite
unele persoane care, fiind scoase din procesul tehnologic, ar fi putut produce unele pierderi de
randament; etc. – observaţii ale martorilor asistenţi, obiecţii ale persoanelor interesate în cauză
ori afectate întrun fel sau altul prin efectuarea activităţii, etc.

Problema nr.8 Notati partile componente ale Procesului verbal al CFL, precum si continutul
lor.
Procesul verbal de CFL are următoarele părți componente:
 Partea introductivă
 Partea descriptivă
 Partea finală
În partea introductivă a procesului-verbal se înscriu următoarele informaţii:
1. Toate datele privind persoana care a efectuat acţiunea procesuală;
2. Participanţii la această acţiune procesuală;
3. Locul, timpul, data, condiţiile în care s-a efectuat cercetarea la faţa locului;
4. Mai sunt inclus în partea introductivă datele privind anunţarea drepturilor şi obligaţiilor
subiecţilor;
5. Numele, prenumele persoanelor care au format echipa, calitatea lor, numele prenumele şi
calitatea specialiştilor care au luat parte;
Bodiu Sanda

În partea descriptivă a procesului-verbal se trece:

Descrierea detaliată a situaţiei locului faptei, insistându-se asupra tabloului de ansamblu, în care
se încadrează locul faptei, delimitarea precisă a acestui loc, dimensiunile şi amplasarea faţă de
punctele cardinale, particularităţile topografice, căile de acces; Descrierea amănunţită a
obiectelor, urmelor şi a altor probe materiale descoperite la locul săvârşirii faptei.
 Practica de urmărire penală recomandă ca în partea descriptivă a procesului verbal să fie
descrise detailat tot ce se vede.
 În partea finală a procesului-verbal se indică:
1. Corpurile delicte şi urmele descoperite, fixate şi ridicate;
2. Descrierea anexelor procesului-verbal de cercetare la faţa locului (schiţe, fotografii, mulaje
etc.);
3. Timpul finisării.

Problema nr.9 Notati tipurile de scheme intocmite la CFL, cazurile cind se aplica.
Putem distinge două tipuri de schițe : procesuala si tehnica
Problema nr.10 Notati regulile de intocmire a schemelor CFL.
La întocmirea schiţei trebuie de respectat următoarele reguli:
1. Exactitatea schiţei – măsurile trebuie să se execute corect, iar rezultatele sa fie reţinute şi
utilizate în schiţă cu exactitate, deoarece fiecare dimensiune le influenţează pe celelalte şi orice
greşeală afectează redactarea exactă a situaţiei;
2. Cotarea schiţei – este necesar ca pe schiţă să existe un fel de cotare să se folosească aceeaşi
unitate de măsură;
3. Orientarea schiţei – schiţa trebuie să fie orientată după punctele cardinale. Nordul se indică cu
ajutorul unei săgeţi, iar sudul, estul şi vestul se determină în funcţie de poziţia nordului;
4. Claritatea schiţei – schiţa trebuie să conţină un element esenţial absolut necesar precum
înţelegerea situaţiei existente în teren;
5. Reprezentarea prin semne convenţionale criminalistice – pentru ca o schiţă să fie citită cu
uşurinţă este necesar ca la întocmirea ei să se folosească semne convenţionale;
6. Individualizarea schiţei – schiţa trebuie de individualizat prin menţionarea următoarelor
aspecte: titlul, scara, data, locul etc
Bodiu Sanda
Problema nr.11 Completaţi tabelul care va reprezenta consecutivitatea examinării exterioarea
cadavrului

C
cerce

În procesul verbal se fixează mersul și rezultatele cercetării, care va fi com

poziţia precisă a cadavrului faţă de Nume,prenume,
alte obiecte fixe din câmpul
sexul, infracţional
vîrsta(dacă şi poziţia lui; hainele cu care este
e posibil)
caracteristici individuale:, caracteristici individuale:,
semnele traumelor anterioare. semnele traumelor anterioare.
Semnele de pe corp
Urme corporale, caracterul lor şi localizarea.
La această
cercetează d
și anume po
cadavrului
obiecte fixe
infracţional
hainele cu
îmbrăcat
obiectele
acestea
cadavrului, u
pe el; albia
petele cadav
şi obiecte
puteau fi cau
de pe cadav
fost găsite
cerc
Bodiu Sanda

Bibliografie:
1. Doraş S., Criminalistica. Elemente de tactică, Chişinău, 1998.
2. Emilian Stancu, Ciminalistica, Bucureşti, 1992.
3. Emilian Stancu, Tratat de criminalistică, Bucureşti, ed.II. 2002.
4. Ion Mircea, Criminalistica, Iaşi, 1992.
5. Mihai Ghiorghiţă, Cercetarea la faţa locului, Chişinău, 2004.
6. V.Bercheşan, Constantin Aioniţoae, Tratat de tactică criminalistică, Bucureşti, 1989.
7. Дворкин А. И. Осмотр, предварительное исследование и I; экспертиза
вещественных доказательств - микрочастиц / Под ред. Н. А. Селиванова. М., 1980.
8. Дидковская С. П. Осмотр места происшествия при расследовании дел о
насильственной смерти. Киев, 1980.
9. Смыслов В. И. Осмотр места происшествия. М.: ВЮЗИ» 1980.
10. Федоров Ю. Д. Следственно-оперативная группа ва месте происшествия. Ташкент:
ВШ МВД* СССР, 1982.
11. Осмотр места происшествия: Справочник следователя. М.: Юрид. лит., 1982.
12. Ефимичев С. П. и др. Следственный осмотр. Волгоград: ВСШ | МВД СССР, 1983.
13. Коновалов Е. Ф. Осмотр места происшествия (состояние практики и пути
повышения ее эффективности): Учебное пособие. Минск: ВШ МВД СССР,
1987.
14. Федоров Ю. Д. Пространственно-временные характеристики и
место.происшествия // Проблемы совершенствования борьбы с преступностью Под
ред. Я. И. Трофимова. Иркутск: Изд-во Иркутского ун-та, 1984. С. 59-67.
15. Хазиев Ш. А. Технико-криминалистические методы установления признаков
неизвестного преступника по его следам:Учебное пособие / Под ред. И. М. Лузгина.
М.: Академия МВД СССР, 1986.
16. Хилобок М. П., Овсянникова М. Н. Обнаружение, изъятие и предварительное
исследование микрообъектов на месте происшествия: Лекция. М.: ВШМ МВД
СССР, 1985.
17. Федоров Ю. Д. Логические аспекты осмотра места происшествия; Учебное пособие.
Ташкент: ВШ МВД СССР, 1987.
18. Гордон Э.С., Кровец С.П. Осмотр места происшествия. - Ижевск, 1993.
19. Медведев С.И. Негативные обстоятельства и их использование в раскрытии
преступлений. - Волгоград, 1973.
20. Статкус В.Ф. Осмотр места происшествия. - М., 1995.