Introducere

Republica Moldova este ţara în care pericolul potenţial de declanşare a calamităţilor

naturale şi catastrofelor tehnogene este extrem de înalt. Ea este situată într-o zonă seismică,
anual în munţii Vrancea din România fiind înregistrate până la 180 de cutremure de pământ.
Alunecărilor de pământ sunt supuse 41% din localităţile republicii. 204 localităţi şi terenuri
masive populate de 164,4 mii locuitori sunt supuse pericolului inundării în caz de accidente la
nodurile hidrotehnice pe rîurile Nistru şi Prut, de asemenea şi la circa 4000 de bazine de apă. În
ultimul deceniu în ţară se manifestă des seceta, cauzând pagube mari economiei naţionale (cele
mai importante secete: anii 1994, 2000, 2007 şi 2012). În apropierea frontierelor Republicii
Moldova se află 4 staţii atomice, ţara fiind la intersecţia mai multor drumuri pe care anual se
transportă substanţe nocive. Aproximativ 500 mii oameni locuiesc în zona riscului de apariţie a
posibilelor accidente la obiectele chimico-radioactive. Pe teritoriul republicii sunt amplasate 513
obiective, 151 dintre ele pot genera risc radiativ şi 362 - chimic.

Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale (SPCSE) constituie un sistem unic şi

centralizat, care efectuează conducerea nemijlocită a sistemului protecţiei civile, organizarea şi
executarea lucrărilor de salvare, a altor lucrări de urgenţă, în cazul declanşării situaţiilor
excepţionale şi a incendiilor, şi lichidarea consecinţelor lor.

Conducerea generală a Sistemului de Protecţie Civilă este exercitată de Guvern, care

exercită funcţiile de conducere prin Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al
Ministerului Afacerilor Interne şi prin alte autorităţi publice. În scopul îndeplinirii de către
autorităţile publice a funcţiilor executive, a fost instituită Comisia pentru Situaţii Excepţionale a
Republicii Moldova, al cărei preşedinte este prim-ministrul.

Conducerea Sistemului de Protecţie Civilă în raioane, oraşe, sectoare, şi în sate este

exercitată de conducătorii administraţiei publice locale; în ministere, alte autorităţi administrative
centrale, la unităţile economice - corespunzător miniştrii, şefii autorităţilor administrative
centrale şi unităţilor economice.

SPCSE, în calitatea sa de executor de buget şi manager al instituţiei publice, are obligaţia

să asigure utilizarea fondurilor publice cu respectarea principiilor de transparenţă, economicitate,
eficienţă, eficacitate şi legalitate, pentru funcţionarea regulamentară a aparatului central al
SPCSE şi instituţiilor din subordine, precum şi să administreze raţional patrimoniul de stat aflat
în gestiune.
 1. CLASIFICAREA SITUAȚIILOR EXCEPȚIONALE

Situaţie excepţională - întreruperea condiţiilor normale de viaţă şi activitate a populaţiei

la un obiect sau pe un anumit teritoriu în urma unei avarii, catastrofe, calamităţi cu caracter
natural sau biologico-social, care conduc sau pot conduce la pierderi umane şi materiale.

Situaţiile excepţionale se clasifică:

A) În funcţie de numărul sinistraţilor :

situaţii excepţionale de obiect - situaţii în urma cărora au avut de suferit  pînă la  10 persoane
sau au fost afectate condiţiile de activitate vitală a mai  puţin de 100 persoane, ori prejudiciul
material  cauzat constituie  cel mult  18 mii lei la ziua producerii situaţiei  excepţionale şi nu
depăşeşte raza teritoriului obiectivului industrial sau de menire socială;

situaţii excepţionale locale - situaţii în urma cărora au avut de suferit mai mult de 10, dar  cel
mult  50 persoane, ori au fost afectate condiţiile activităţii vitale  a circa 100, dar cel mult 300
persoane, ori  prejudiciul material cauzat  constituie  mai mult de 18 mii lei, dar nu mai mult de
90 mii lei la ziua  producerii situaţiei excepţionale, iar zona situaţiei excepţionale  nu depăşeşte
limita  hotarelor localităţii, oraşului, municipiului;

situaţii excepţionale teritoriale - situaţii în urma cărora au avut de suferit  mai mult de 50, dar
cel mult 100 persoane, ori au fost dereglate condiţiile de activitate vitală a mai mult de 300, dar
cel mult 500 persoane, ori  prejudiciul  material cauzat constituie mai mult de 90 mii lei, dar cel
mult  360 mii lei la ziua  producerii situaţiei excepţionale, iar zona situaţiei excepţionale nu
depăşeşte   limita  hotarelor judeţului (raionului);

situaţii excepţionale de proporţie naţională - situaţii  în urma cărora au avut de suferit mai mult
de 100 persoane, ori au fost afectate condiţiile de activitate vitală la cel  mult 500 persoane, ori
prejudiciul material cauzat constituie  mai mult de 360 mii lei, iar zona  situaţiei excepţionale
depăşeşte limita hotarelor a două şi mai multe judeţe  (raioane);

situaţii excepţionale de proporţii   transfrontaliere - situaţii  în care factorii de afecţiune

depăşesc hotarele  ţării sau  situaţia excepţională s-a produs peste hotarele Republicii Moldova şi
afectează  teritoriile acesteia.

B)  În funcţie de factorii provocatori:

I. Situaţii excepţionale cu caracter tehnogen

1. Accidente de transport (catastrofe):

accidente ale trenurilor de pasageri;

accidente ale navelor fluviale de transport;

catastrofe aeriene în aeroporturi şi localităţi;

accidente de transport pe poduri şi pe pasajele de intersecţie cu calea ferată;

accidente (catastrofe) pe căile rutiere (catastrofe auto de proporţii);

avarii la conductele magistrale.

2. Incendii, explozii, pericol de explozie:

incendii (explozii) în edificii, la reţelele de comunicaţii şi utilajele tehnologice ale obiectelor

industriale;

incendii (explozii) la obiectele în care se păstrează  substanţe uşor inflamabile, inflamabile şi

explozibile;

incendii (explozii) în transport;

incendii (explozii) în edificiile şi construcţiile de locuit, de menire socială şi culturală;

depistarea muniţiilor neexplodate;

incendii (explozii) în trecerile subterane;

incendii (explozii) în edificiile şi construcţiile de cult.

3. Accidente cu degajarea (cu pericol de degajare)  substanţelor chimice periculoase:

accidente cu degajarea (cu pericol de degajare)  substanţelor chimice periculoase la păstrarea

(înhumarea) acestora;

accidente în transport cu degajarea (cu pericol de degajare)  substanţelor chimice periculoase;

formarea şi răspîndirea în procesul reacţiei chimice, declanşate în urma accidentului, a

substanţelor chimice periculoase;

depistarea (pierderea) surselor de substanţe chimice periculose;

degajarea bruscă a metanului, bioxidului de carbon şi altor substanţe toxice, precum  şi a gazelor.

4. Depăşirea concentraţiei maxim admisibile a substanţelor periculoase în mediul ambiant:

depăşirea concentraţiei maxim admisibile a substanţelor periculoase în pămînt;

depăşirea concentraţiei maxim admisibile a substanţelor periculoase în aerul atmosferic;

existenţa în aer a degajărilor subterane de substanţe periculoase (poluante) mai sus de
concentraţia maxim admisibilă;

existenţa în apele subterane a substanţelor radioactive mai sus de concentraţia maxim admisibilă.

5. Accidente cu degajarea (pericol de degajare)  substanţelor radioactive:

accidente cu degajarea (pericol de degajare)  substanţelor radioactive;

accidente cu sursele de radiaţie ionizată;

accidente ale mijloacelor de transport cu încărcături de substanţe radioactive;

depistarea (pierderea) surselor de radiaţie ionizată;

accidente cu deşeurile radioactive;

accidente nucleare sau radiologice peste hotarele statului şi care ameninţă poluarea teritoriului
statului.

6. Prăbuşirea bruscă a edificiilor, construcţiilor:

prăbuşirea elementelor comunicaţiilor de transport;

prăbuşirea edificiilor şi construcţiilor cu destinaţie industrială;

prăbuşirea edificiilor şi construcţiilor locative,  de menire socială şi culturală.

7.  Accidente ale sistemelor electroenergetice:

accidente la centralele hidroelectrice;

accidente la centralele termoelectrice;

accidente la reţelele electrice;

ieşirea din funcţiune a reţelelor electrice de transport;

accidente la sistemele (reţelele) electroenergetice cu întreruperea îndelungată a furnizării energiei

electrice către consumatorii de bază sau pe teritorii vaste.

8. Avarii ale sistemelor comunale de asigurare vitală:

avarii ale sistemelor de canalizare cu degajarea masivă a substanţelor poluante;

avarii ale sistemelor termice (sistemelor de asigurare cu apă fierbinte);

avarii ale sistemelor de alimentare a populaţiei cu apă potabilă;

avarii ale gazoductelor magistrale şi comunale.

9.  Avarii ale sistemelor de legătură şi telecomunicaţii:

avarii ale sistemelor de legătură şi telecomunicaţii.

10. Avarii ale sistemelor de purificare industriale:

avarii ale sistemelor de purificare a apelor reziduale ale întreprinderilor industriale cu

degajarea  masivă a substanţelor poluante;

avarii ale instalaţiilor industriale de purificare a gazelor (degajarea în masă a  substanţelor

poluante).

11. Avarii hidrodinamice:

ruperea barajelor (digurilor, ecluzelor, batardourilor etc.) cu formarea valurilor de erupţie şi

declanşarea inundaţiilor catastrofale;

ruperea barajelor (digurilor, ecluzelor, batardourilor etc.) şi apariţia viiturii de erupţie;

suprimare de siguranţă a apei din bazinele de apă ale centralelor hidroelectrice în legătură cu
pericolul ruperii hidrobarajelor;

ruperea barajelor (digurilor, ecluzelor, batardourilor etc.) ce se soldează cu spălarea solurilor

fertile sau cu formarea depunerilor pe teritorii extinse.

II. Situaţii excepţionale cu caracter natural

12. Fenomene periculoase geofizice:

cutremure de pămînt.

13. Fenomene periculoase geologice:

alunecări de teren;

prăbuşiri;

eroziunea solurilor.

14. Fenomene meteorologice şi agrometeorologice periculoase:

furtună puternică (9-11 grade) de cel puţin 25-30 m/sec;

uragane (12-15 grade) de cel puţin 34 m/sec;

vîrtejuri;

grindină mare;

ploi torenţiale;

ploi de lungă durată;

ninsori puternice;

lipirea zăpezii umede;

viscol puternic (întroieniri);

polei mare;

geruri mari;

călduri  mari;

ceaţă densă;

secetă;

îngheţuri;

furtuni puternice (descărcări electrice).

15. Fenomene hidrologice periculoase:

nivelul înalt al apei (inundaţie);

viituri pluviale (de zăpadă);

blocări cu gheaţă;

nivelul scăzut al apei.

16. Fenomene hidrogeologice periculoase:

nivelul scăzut al apelor subterane;

nivelul înalt al apelor subterane (inundaţie parţială).

17. Incendii în natură:

incendii de pădure;

incendii ale masivelor de stepă şi cerealiere.

18. Situaţii excepţionale cauzate de schimbarea stării pămîntului (solului, subsolului,
landşaftului):

tasări catastrofale, alunecări de pămînt, prăbuşiri, prăbuşiri ale suprafeţei terestre, cauzate de
lucrările de extragere a zăcămintelor minerale utile şi  altor activităţi antropogene;

degradarea intensivă a solurilor, deşertificarea unor imense teritorii, cauzată de eroziuni, sărături,
înmlăştiniri etc.;

situaţii critice, create în urma supraîncărcării depozitelor (gunoiştilor) cu deşeuri industriale şi

menajere, poluarea de către acestea  a mediului înconjurător.

19. Situaţii excepţionale cauzate de schimbarea componenţei şi proprietăţilor atmosferei

(ambianţa atmosferică):

schimbarea bruscă a timpului sau a climei în urma activităţii antropogene;

insuficienţă de oxigen în oraşe;

depăşirea nivelului maxim admisibil al zgomotului în oraşe;

căderea precipitaţiilor acide;

distrugerea stratului de ozon din atmosferă;

nivelul sporit al radiaţiei.

20. Situaţii excepţionale cauzate de schimbarea stării hidrosferei (mediului acvatic):

insuficienţa acută de apă potabilă în urma secării resurselor acvatice sau a poluării lor;

secarea resurselor acvatice necesare pentru organizarea asigurării cu apă a sectorului social-
economic şi proceselor tehnologice.

21. Situaţii excepţionale cauzate de schimbarea stării biosferei:

dispariţia unor specii de animale şi plante sensibile la schimbările mediului lor de trai;

pieirea vegetaţiei pe un teritoriu vast;

schimbarea bruscă a capacităţii biosferei de a  reproduce resurse regenerabile.

III. Situaţii excepţionale cu caracter biologico-social

22. Boli contagioase ale oamenilor:

cazuri rare de îmbolnăvire de boli exotice şi contagioase deosebit de periculoase; cazuri de

molipsire în grup de boli contagioase periculoase;

izbucnire epidemică a bolilor contagioase periculoase;

epidemie;

pandemie;

boli contagioase ale oamenilor cu  o etiologie nestabilită.

23. Intoxicaţia oamenilor:

intoxicaţia oamenilor în urma utilizării produselor alimentare;

intoxicaţia oamenilor în urma folosirii apei;

intoxicaţia oamenilor cu substanţe toxice şi alte substanţe (în afară de cele  întîmplătoare);

intoxicaţia oamenilor cu substanţe toxice şi alte substanţe (cazuri în grup);

intoxicaţia oamenilor cu substanţe toxice şi alte substanţe (cazuri în masă).

24. Boli contagioase ale animalelor agricole:

cazuri  rare de îmbolnăvire de boli exotice şi contagioase deosebit de periculoase;

enzootii;

epizootii;

panzootii;

boli contagioase ale animalelor agricole cu etiologie nedepistată.

25. Intoxicarea în masă a animalelor agricole:

intoxicarea în masă a animalelor agricole.

26. Pieirea în masă a animalelor sălbatice:

pieirea în masă a animalelor sălbatice.

27. Atacarea plantelor agricole de boli şi dăunători:

panfitotie;

epifitotie progresată;
îmbolnăvirea plantelor agricole cu etiologie nedepistată;

răspândirea în masă a dăunătorilor de plante.

2. INDICII STATISTICI PENTRU 9 LUNI ALE ANULUI 2018

PRIVIND SITUAȚIILE EXCEPTIONALE DIN REPUBLICA MOLDOVA

 Incendiile

În luna SEPTEMBRIE au fost înregistrate 138 incendii – există o scădere de 5 % față de

aceeași perioadă a anului trecut (145 incendii în anul 2017), în urma cărora au decedat 5
persoane – creștere de 67% (3 persoane decedate în anului 2017). Paguba materială a constituit
circa 5 mln 306 mii lei – o scădere de 4% (5 mln 524 mii lei în anul 2017). De la incendii au fost
salvate bunuri materiale în sumă de circa 17 mln 858 mii lei – există o scădere de 17% (21mln
433 mii lei în anul 2017).

Din totalul de 138 incendii, 125 (≈ 91%) au fost înregistrate la obiective ale proprietății
private și 9 incendii (≈ 7%) – la cooperative și întreprinderi mici. 99 din 138 incendii (≈72%) au
fost produse în sectorul locativ particular. Cele mai frecvente cauze ale incendiilor în luna
Septembrie sunt: - Incendiere intenționată (32 incendii); - Imprudența în timpul fumatului (24
incendii); - Scurtcircuit (21 incendii).

 Situațiile excepționale cu caracter tehnogen

În perioada ianuarie - septembrie ale anului 2018 în Republica Moldova au fost

înregistrate 119 situații excepționale cu caracter tehnogen. În urma acestor situații excepționale
au decedat 7 persoane, inclusiv 1 copil, și au fost înregistrate pierderi materiale în valoare totală
de circa 100 mii lei.

Din numărul total de situații excepționale înregistrate: - Depistarea munițiilor

neexplodate (115 cazuri); - 1 accident (catastrofă) pe traseele auto (catastrofă auto de proporții)
în raionul Anenii Noi, în apropierea satului Todirești în urma încălcării regulilor de circulație a
unuia dintre conducătorii auto. Au decedat 5 persoane, inclusiv 1 copil și alte 2 persoane au fost
transportate la spital cu diferite traumatisme. - 1 explozie la obiectiv agricol în raionul Anenii
Noi, satul Roșcani în urma circumstanțelor necunoscute s-a produs o explozie a unei muniții
neidentificate, în urma căreia au decedat 2 persoane; - Depistarea sau pierderea substanțelor
explozive, muniții (2 cazuri).

 Situațiile excepționale cu caracter natural

 În perioada ianuarie - septembrie 2018 în republică au fost înregistrate 72 situații
excepționale cu caracter natural, în urma cărora au fost înregistrate 293 mln. 142,4 mii lei
pierderi materiale, dintre care: - Ninsoare puternică (2) în raionul Ștefan Vodă și raionul
Căușeni; - Viscol puternic (1) în UTA Găgăuzia; - Înghețuri (1) în raionul Sîngerei; - Surpări ale
pământului (1) (în urma ploilor torențiale) în raionul Căușeni; - Vijelie (2) în raionul Ștefan
Vodă; - Grindină mare (5) în raionul Ocnița, raionul Donduşeni, raionul Cahul, raionul Soroca şi
raionul Orhei.

 Situațiile excepționale cu caracter biologico–social

În perioada ianuarie-septembrie au fost înregistrate 9 situații excepționale cu caracter

biologico–social, în urma cărora au fost înregistrate o pagubă materială de 66,2 mii lei. -
Intoxicarea oamenilor cu substanțe toxice și alte substanțe (cazuri în grup) (1). În raionul Rezina,
satul Pereni, în incinta gimnaziului, de către un elev a fost aplicată o substanță dintr-un recipient
de gaz lacrimogen, în urma cărora au fost spitalizați 15 persoane (inclusiv 14 copii), pierderi
materiale nu au fost înregistrate. - Intoxicarea oamenilor în urma consumului produselor
alimentare (3). La 15 aprilie, în satul Avdarma (UTA Găgăuzia) str. Sovetschaia nr.14b, după
petrecerea unei ceremonii, unde au participat 89 persoane, dintre care 44 persoane inclusiv un
copil s-au intoxicat cu produse alimentare consumate, dar numai 24 persoane, inclusiv 1 copil au
fost internați în spitalul orașului Comrat pentru examinarea detaliată. - Cazuri unice de molipsire
în grup de boli contagioase periculoase ale oamenilor. La 22 august, au fost înregistrate 149
cazuri de molipsire în grup de boli contagioase periculoase (Rujeolă) în mai multe localităţii din
UTA Găgăuzia, dintre care 143 copii şi 3 adulţi, după ce majoritatea copiilor molipsiți au vizitat
tabăra de odihnă din satul Morenii Noi, raionul Ungheni, unde au fost confirmate primele cazuri
de infectare. - Au fost depistate 12 focare de Pestă Porcină africană în raioanele Anenii Noi (1),
Ștefan Vodă (5), Taraclia (1), Cahul (2), Căușeni (1), UTA Găgăuzia (2).

3. PRINCIPIILE GENERALE DE ACORDARE A PRIMULUI AJUTOR

MEDICAL

Este un complex de cele mai simple proceduri medicale efectuate la locul accidentului,
sub formă de autoajutor, sau ajutor reciproc, la fel de participanții la procesele de salvare cu
folosirea echipamentului standard și celui improvizat.

Scopul principal este salvarea vieții omului, eliminarea factorului de agresiune și evacuarea
rapidă sinistratului din zona afectată.
 Termenul optimal de acordare a primului ajutor medical e până la 30 min., dupa primirea
traumei, și până la 10 min. în caz de otrăvire.

În caz de oprire a respirației acest termen se scurtează până la 5-10 minute. Importanța
factorului de timp se caracterizează prin aceea că: pacienții cărora li sa acordat primul ajutor
medical în primele 30 de min. după traumatizm, complicațiile posttraumatice se micșorează în
jumătate în comparație cu traumații cărora li sa acordat ajutor dupa acest termen.

Lipsa ajutorului medical timp de 1 oră după traumatizm mărește numărul de cazuri de
deces la pacienții grav afectați cu 30 %; până la 3 ore cu 60%; până la 6 ore cu 90%. Timpul din
momentul traumatizmului până la acordarea primului ajutor trebuie maximal scurtat.

Primordial este necesar de eliminat factorul agresiv: de a evacua sinistratul de sub

dărâmături, din apă, de scos din încăpere arzândă sau din zona afectată de substanțe otrăvitoare,
de scos din automobil etc. este necesar de a aprecia repede și corect starea sinistratului. În timpul
examinării este necesar de apreciat este viu sau mort, apoi de determinat gradul de traumatizare,
dacă continua hemoragia sau nu.
 CONCLUZIE

Pe parcursul ultimelor decenii situaţiile excepţionale din întreaga lume marchează tot mai
multe ţări, iar toţi mai mulţi oameni sunt afectaţi de consecinţele acestora. Poziţionarea
geografică a Republicii Moldova favorizează declanşarea situaţiilor cu caracter natural cum ar fi
inundaţiile şi seismele. Inundaţiile anilor 2008 şi 2010 au demonstrat că stihia apelor poate fi
necruţătoare, iar oamenii adesea devin vulnerabili în preajma situaţiilor de risc. Incendiile şi
accidentele răpesc viaţa persoanelor nevinovate, iar adese copiii cad pradă flăcărilor şi disperării.
Analiza situaţiilor excepţionale demonstrează că vulnerabilitatea populaţiei în multe cazuri, este
datorată necunoaşterii din partea oamenilor a bazelor securităţii vieţii. Încălcarea regulilor de
securitate duce la producerea situaţiilor excepţionale, adesea cu urmări fatale.

Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale depune eforturi considerabile ca

securitatea oamenilor în situaţii de risc să fie la înălţime, iar oamenii să se regăsească în familii
alături de cei dragi.
 BIBLIOGRAFIE

1. https://dse.md/sites/default/files/pdf

2. http://optdolari.blogspot.com/2011/03/primul-ajutor-medical-in-caz-de

3. http://dse.md/sites/default/files/pdf/1_ANALIZA20LUNI

4. http://old2.ms.gov.md/?q=situatii-exceptionale/clasificarea-situatiilor-exceptionale

5.http://www.ccrm.md/3057-1-organizarea-si-functionarea-sistemului-protectiei-civile-si-
prevenire-a-situatiilor-exceptionale
 Cuprins

Introducere……………………………………………………………………….. 3

1. Clasificarea situațiilor excepționale …………………………………………..

4

2. Indicii statistici pentru 9 luni ale anului 2018 privind situațiile excepționale
din Republica Moldova ........................................................................................
11

3. Principiile generale de acordare a primului ajutor medical .........................

12

Concluzie ...............................................................................................................
14

Bibliografie ........................................................................................................... 15
 Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova
Academia “Ștefan cel Mare “

Facultatea Drept

Catedra: Pregătire militară și intervenții profesionale.

Referat
La disciplina: Protecția civilă.
Tema: Situații excepționale in Republica Moldova.

Efectuat: Studenta Verificat: Asistent universitar

Grupei academice 512 Inspector-superior
Iovu Daniela Buzdugan Vasile
Chisinau 2019