Instituţia publică Universitatea de Stat de Medicină şi

Farmacie “Nicolae Testemiţanu”

Catedra Medicină militară şi a calamităţilor

Referat

Tema: Factorii de risc care pot cauza aparitia pe teritoriul RM a Situatiilor

Exceptionale

Conducător:
Anatolie Bulgac, asistent universitar
A efectuat:
Covaci Vadim
Student anul IV,
Medicină 1, gr. M1525
25.04.2019

Chişinău 2019
1
 Cuprins:

I. Introducere______________________________________________3
II. Factorii de risc___________________________________________3
III. Clasificarea situaţiilor excepţionale__________________________5
IV. Statistica factorilor de risc si producerii situatiilor exceptionale___11
V. Concluzie __________________________________________________14
VI.Bibliografie_____________________________________________14

2
 Introducere
Termenul de situatie exceptionala potrivit hotaririi nr. 1076 din 16.11.2010 cu privire la
clasificarea situatiilor exceptionale si la modul de acumulare si prezentare a informatiilor in
domeniul protectiei populatiei si teritoriului in caz de situatii exceptionale publicat in 19.11.2010 in
monitorul oficial nr 227-230, art. Nr. 1191,are intelesul de „ situaţie pe un anumit teritoriu, ca
rezultat al unei avarii, fenomen natural periculos, catastrofe, calamităţi naturale sau de alt
caracter, care pot provoca sau au provocat victime umane, prejudiciu sănătăţii oamenilor sau
mediului ambiant, pierderi materiale considerabile şi au afectat condiţiile activităţii vitale a
oamenilor” Situatia de urgenta generata de iminenta producerii sau de producerea unui dezastru, este
denumita si situatie de protectie civila
În ultimii ani conducerea republicii, a luat o serie de măsuri în vederea prevenirii şi
lichidării consecinţelor SE. Cu acest scop a fost creat Departamentul Situaţii Excepţionale,
Comisii pentru Situaţii Excepţionale (CSE) la toate nivelurile, a fost adoptată Legea “Cu privire
la Protecţia Civilă” etc.
Republica Moldova se află într-o zonă seismică activă, unde intensitatea cutremurului
poate atinge 8-9 grade (zona munţilor Vrancea, România).
Totodată, în jurul Republicii Moldova sînt amplasate 8 staţii atomo-electrice.
Pe teritoriul Republicii Moldova sînt circa 500 obiecte potenţial periculoase din care :
- 153 radioactive
- 227 chimice
- 113 cu pericol de explozie si incendii
Numărul total al substanţelor puternic toxice este de 4 mii tone.
În zone a posibilei contaminări, în caz de avarie la obiectele chimice, activează si
locuiesc circa 500 mii de oameni.
În Republica Moldova sunt circa 16 mii de terenuri afectate de alunecări de teren.
Intensitatea cea mai mare a acestora este înregistrată în raioanele din centru si podişul
Tigheciului, unde sunt circa 450 porţiuni periculoase.
Nodurile hidraulice de pe râuri creează un pericol real de inundare a 168 de localităţi cu
o suprafaţă totală de 1300 km pătraţi şi cu o populaţie de circa 160 mii oameni.

Factorii de risc
Prin cuvantul „riscuri' sau „factori de risc „in general se inteleg pericole,
amenintari, si/sau vulnerabilitati, previzibile, potentiale sau eventuale, ori probabilitati de
producere a unor evenimente, fiind stabilite in multe cazuri formule sau relatii de calcul.
Asa de exemplu, pentru producerea unui incendiu actioneaza factori de risc determinanti,
cum sunt:
- combustibilitatea si periculozitatea materialelor si substantelor;
- densitatea sarcinii termice de incendiu;
- sursele de aprindere;
- imprejurarile determinante.
In cazul inundatiilor, factori de risc sunt:

3
- precipitatiile abundente sau de lunga durata,
- zestrea de zapada si de gheata corelata cu temperatura mediului;
- baraje sau diguri nesigure ori subdimensionate;
- obstacole in calea viiturilor;
- albii ale cursurilor de apa neregularizate, debite istorice de apa, etc.
In cazul cutremurelor, factorii de risc sunt:
- hazardul natural si particularitatile acestuia,
- vulnerabilitatea constructiilor si instalatiilor.

Efectele negative principale ale agentilor dinamici, termici, chimici, electromagnetici si

biologici specifici evenimentelor periculoase actioneaza asupra:

- persoanelor si animalelor: raniri, traumatisme, intoxicari, arsuri, soc termic, degeraturi,

electrocutari, orbire, asurzire. iradiere, infectare biologica, inec, panica sau deces; poate actiona si
agentul psihologic.
- constructiilor, bunurilor si valorilor: reducerea rezistentei mecanice, deformare, topire,
inghet, ardere, contaminare, deteriorare, instabilitate,, dislocare, pierderea sigurantei in exploatare,
perturbarea microclimatului, intreruperea functionarii, prabusire sau colaps;
- mediului: poluare, dezechilibre, degradare, reducerea vizibilitatii, distrugeri ale florei,
faunei si altor factori de mediu.
Impactul si urmarile dezastrelor si altor evenimente periculoase in raport cu caracterul
lor preponderent, se pot grupa astfel:

> Cu caracter antiumanitar si antisocial, intrucat:

- pericliteaza viata, sanatatea si securitatea persoanelor;

- afecteaza nivelul de trai al sinistratilor;

- restrang exercitarea dreptului la libera circulatie in zona sinistrata;

- violeaza viata privata, domiciliul sau proprietatea;

- implica dispersia, evacuarea sau efectuarea unor prestatii impuse;

- priveaza populatia de unele servicii sociale sau de gospodarie

comunala;

- lezeaza patrimoniul cultural si spiritual.

> Cu caracter economico-financiar, constand in:

- deteriorarea sau degradarea de bunuri si valori;

- distrugerea partiala sau completa a unor constructii, instalatii si

amenajari;

- intreruperea sau perturbarea unor activitati economice (de

productie, comerciale, de prestari servicii etc);
4
 - dirijarea prioritara spre zonele sinistrate pe timpul situatiilor de
urgenta, a unor resurse umane, materiale si financiare;

- acordarea de ajutoare si despagubiri;

- cheltuieli suplimentare pentru recuperare si reabilitare;

- refacerea capitalului natural in zonele deteriorate;

- restaurarea patrimoniului cultural afectat.

> Cu caracter ecologic, constand in:

- distrugerea unor componente ale faunei si florei sau ale

ecosistemelor;

- deteriorarea sau poluarea unor factori de mediu (apa, aer, sol)

care devin ostili vietii;

- favorizarea cresterii efectului de sera sau desertificarea;

'Clasificarea situaţiilor excepţionale dupa factorul etiologic (dupa

inspectoratul general al situatiilor de urgenta din RM)

1. Situaţii excepţionale cu caracter tehnogen

1.1. Accidente de transport (catastrofe):
 accidente ale trenurilor de mărfuri;
 accidente ale trenurilor de pasageri;
 accidente ale navelor fluviale de transport;
 accidente ale navelor fluviale de pasageri;
 catastrofe aeriene în aeroporturi şi localităţi;
 catastrofe aeriene în afara aeroporturilor şi localităţilor;
 accidente de transport pe poduri şi pasaje de intersecţie cu calea ferată;
 accidente (catastrofe) pe trasee auto (catastrofe auto de proporţii);
 avarii la conducte magistrale.
1.2. Incendii, explozii, pericol de explozie:
 incendii sau explozii în clădiri, la comunicaţii şi utilaje tehnologice ale obiectelor
industriale;
 incendii sau explozii la obiecte unde sunt păstrate substanţe uşor inflamabile, inflamabile
şi explozibile şi la transportarea acestora;

5
  incendii sau explozii la mijloace de transport;
 incendii sau explozii în locurile excavaţiilor subterane;
 incendii sau explozii în edificii şi construcţii de locuit, de menire social-culturală;
 incendii sau explozii la obiective chimic periculoase;
 incendii sau explozii la obiective radioactiv periculoase;
 depistarea muniţiilor neexplodate;
 depistarea sau pierderea substanţelor explozive, muniţiilor;
 incendii sau explozii în spaţii deschise, pe străzi, în locurile de aglomerare în masă a
persoanelor (staţiile transportului în comun, pieţe, târguri angro, stadioane, parcuri etc.);
 incendii sau explozii la obiective agricole;
 incendii sau explozii ale gazoductelor magistrale;
 incendii sau explozii la obiectele aflate în construcţie şi reconstrucţie;
 incendii sau explozii în clădirile şi construcţiile din elemente metalice uşoare cu
utilizarea termoizolanţilor combustibili;
 incendii sau explozii la sisteme electroenergetice;
 incendii sau explozii în pasaje de trecere subterană de căi ferate şi auto;
 incendii sau explozii în clădiri şi instituţii de cult.
1.3. Avarii cu degajarea (cu pericol de degajare) substanţelor chimic periculoase:
 avarii cu degajarea (cu pericol de degajare) substanţelor chimic periculoase la păstrarea
(înhumarea) acestora;
 accidente la transport cu degajarea (cu pericol de degajare) substanţelor chimic
periculoase;
 formarea şi răspândirea substanţelor chimic periculoase în procesul reacţiei chimice,
declanşate în urma unui accident;
 depistarea (pierderea) substanţelor chimic periculoase;
 degajarea bruscă a metanului şi altor substanţe toxice şi gazelor.
1.4. Depăşirea concentraţiei maxime admisibile a substanţelor periculoase în mediul
ambiant:
 depăşirea concentraţiei maxime admisibile a substanţelor periculoase în sol;
 depăşirea concentraţiei maxime admisibile a substanţelor periculoase în atmosferă;
 prezenţa în aer a substanţelor periculoase (poluante) ale excavaţiilor ce depăşesc
concentraţia maximă admisibilă;
 depăşirea concentraţiei maxime admisibile a substanţelor periculoase în apele de
suprafaţă;
 depăşirea concentraţiei maxime admisibile a substanţelor periculoase în apa potabilă;
 depăşirea concentraţiei maxime admisibile a substanţelor periculoase în apele subterane;
6
  prezenţa în apele subterane a substanţelor radioactive ce depăşesc concentraţia maximă
admisibilă.
1.5. Avarii cu degajarea (pericol de degajare) substanţelor radioactive:
 avarii cu degajarea (pericol de degajare) substanţelor radioactive;
 avarii cu surse de radiaţie ionizată;
 accidente ale mijloacelor de transport cu încărcături de substanţe radioactive;
 depistarea (pierderea) surselor de radiaţie ionizată;
 avarii cu deşeuri radioactive;
 avarii nucleare sau radiologice produse peste hotarele statului şi care ameninţă poluarea
teritoriului acestuia.
1.6. Prăbuşirea bruscă a edificiilor, construcţiilor:
 prăbuşirea elementelor comunicaţiilor de transport;
 prăbuşirea clădirilor şi construcţiilor cu destinaţie industrială;
 prăbuşirea clădirilor şi construcţiilor locative, de menire social - culturală;
 prăbuşirea rocilor şi zăcămintelor minerale în cariere;
 avarii la construcţii subterane.
1.7. Avarii la sisteme electroenergetice:
 avarii la centrale hidroelectrice;
 avarii la centrale termoelectrice;
 avarii la alte centrale electroenergetice;
 avarii la reţele electrice;
 ieşirea din funcţiune a reţelelor de contact electric de transport;
 perturbarea integrităţii sau divizarea în părţi a sistemului energetic unificat al statului;
 avarii la sisteme (reţele) electroenergetice cu întreruperea de durată a furnizării energiei
electrice către consumatorii de bază sau pe teritorii mari.
1.8. Avarii la sisteme comunale de asigurare vitală:
 avarii la sisteme de canalizare cu degajarea masivă a substanţelor poluante;
 avarii la sisteme termice în sezonul rece al anului;
 avarii la sisteme de alimentare cu apă potabilă a populaţiei;
 avarii la reţelele de distribuţie a gazelor naturale.
1.9. Avarii la sisteme de legătură şi comunicaţiilor electronice:
 avarii la sisteme de legătură şi comunicaţiilor electronice.
1.10. Avarii la instalaţii industriale de epurare:

7
  avarii la instalaţii de epurare a apelor reziduale ale întreprinderilor industriale cu
degajarea masivă a substanţelor poluante;
 avarii la instalaţii industriale de purificare a gazelor cu degajarea în masă a substanţelor
poluante.
1.11. Avarii hidrodinamice:
 ruperea barajelor (digurilor, ecluzelor, batardourilor etc.) cu formarea valurilor de erupţie
şi inundaţii catastrofale;
 ruperea barajelor (digurilor, ecluzelor, batardourilor etc.) cu apariţia viiturii de erupţie;
 suprimarea de siguranţă a apei din bazinele de apă ale centralelor hidroelectrice în
legătură cu pericolul ruperii hidrobarajelor;
 ruperea barajelor (digurilor, ecluzelor, batardourilor etc.) ce se soldează cu spălarea
solurilor fertile sau cu formarea aluviunilor pe teritorii extinse.
1.12. Situaţii excepţionale cu caracter cosmic:
 ciocnirea unui corp străin cu suprafaţa pământului;
 căderea aparatelor cosmice de zbor şi fragmentelor acestora;
 agravarea situaţiei radiative în spaţiul circumterestru;
 apariţia fenomenelor atmosferice anomale.
2. Situaţii excepţionale cu caracter natural
2.1. Fenomene geofizice periculoase:
 cutremure de pământ.
2.2. Fenomene geologice periculoase:
 alunecări de teren;
 surpări;
 eroziunea solurilor.
2.3. Fenomene meteorologice şi agrometeorologice periculoase:
 vijelii;
 uragane;
 vârtejuri;
 grindină mare;
 ploi torenţiale;
 ploi de lungă durată;
 ninsoare puternică;
 depuneri puternice de lapoviţă;
 viscole puternice;
 polei puternic;
8
  ger puternic;
 arşiţă puternică;
 ceaţă puternică;
 secetă;
 îngheţuri;
 furtuni puternice cu descărcări electrice.
2.4. Fenomene hidrologice periculoase:
 nivel înalt al apei (inundaţie);
 revărsarea apelor;
 viituri pluviale (de zăpadă);
 banchiză în derivă;
 etiaj;
 formarea timpurie a podului de gheaţă şi îngheţarea apei fluviilor navigabile;
 debaclu intensiv.
2.5. Fenomene hidrogeologice periculoase:
 nivel scăzut al apelor subterane;
 nivel înalt al apelor subterane (inundaţie parţială).
2.6. Incendii în natură:
 incendii de pădure;
 incendii în masivele de stepă şi cerealiere.
2.7. Situaţii excepţionale cauzate de schimbarea stării pământului (solului, subsolului,
landşaftului):
 tasări catastrofale, alunecări de teren, prăbuşiri, prăbuşiri ale suprafeţei terestre, cauzate
de lucrările de extragere a zăcămintelor minerale şi alte activităţi ale omului;
 degradarea intensivă a solurilor, deşertificarea unor teritorii vaste, cauzată de eroziuni,
salinizări, înmlăştiniri etc.;
 situaţii critice, condiţionate de supraîncărcarea depozitelor (gunoiştilor) cu deşeuri
industriale şi menajere, care poluează mediul înconjurător.
2.8. Situaţii excepţionale, cauzate de schimbarea componenţei si proprietăţilor atmosferei
(mediului atmosferic):
 schimbarea bruscă a vremii în urma activităţii antropogene;
 inversiuni de temperatură deasupra oraşelor;
 insuficienţă de oxigen în oraşe;
 depăşirea considerabilă a nivelului maxim admisibil al zgomotului în oraşe;
 căderea precipitaţiilor acide;
9
  distrugerea stratului de ozon din atmosferă;
 modificarea considerabilă a transparenţei atmosferei;
 nivel sporit al radiaţiei.
2.9. Situaţii excepţionale cauzate de schimbarea stării hidrosferei (mediului acvatic):
 insuficienţa acută de apă potabilă în urma secării surselor de apă sau poluării acestora;
 secarea resurselor acvatice necesare pentru organizarea asigurării cu apă a sectorului
social-economic şi a proceselor tehnologice.
2.10. Situaţii excepţionale cauzate de schimbarea stării biosferei:
 dispariţia unor specii de animale şi plante sensibile la schimbările mediului de trai;
 pierirea vegetaţiei pe un teritoriu vast;
 schimbarea bruscă a capacităţii biosferei de a reproduce resurse regenerative.
3. Situaţii excepţionale cu caracter biologico-social
3.1. Boli contagioase ale oamenilor:
 cazuri unice de îmbolnăvire cu boli exotice şi contagioase deosebit de periculoase;
 cazuri de molipsire în grup de boli contagioase periculoase;
 izbucnire epidemică a bolilor contagioase periculoase;
 epidemie;
 pandemie,
 boli contagioase ale oamenilor cu o etiologie nestabilită.
3.2. Intoxicarea oamenilor:
 intoxicarea oamenilor în urma consumului produselor alimentare;
 intoxicarea oamenilor în urma consumului apei;
 intoxicarea oamenilor cu substanţe toxice şi alte substanţe (în afară de cazuri
accidentale);
 intoxicarea oamenilor cu substanţe toxice şi alte substanţe (cazuri în grup);
 intoxicarea oamenilor cu substanţe toxice şi alte substanţe (cazuri în masă).
3.3. Boli contagioase ale animalelor agricole:
 cazuri unice de îmbolnăvire cu boli exotice şi contagioase deosebit de periculoase;
 enzootii;
 epizootii;
 panzootii;
 boli contagioase ale animalelor agricole cu etiologie nedepistată;
 boli contagioase ale animalelor acvatice şi hidrobionţilor.

10
3.4. Intoxicarea în masă a animalelor agricole:
 intoxicarea în masă a animalelor agricole.
3.5. Pierirea în masă a animalelor sălbatice:
 pierirea în masă a animalelor sălbatice.
3.6. Atacarea plantelor agricole de boli şi dăunători:
 panfitotie;
 epifitotie progresată;
 îmbolnăvirea plantelor agricole cu etiologie nedepistată;
 răspândirea în masă a dăunătorilor de plante.
Statistica factorilor de risc si producerii situatiilor exceptionale in RM in
ultimile 9 luni
În perioada a 9 luni (ianuarie - septembrie ale anului 2018) au fost înregistrate 200 situații
excepționale, cu o majorare de 2% față de aceeași perioadă a anului trecut (196 situații
excepționale în anul 2017). Paguba materială a constituit circa 293 mln 308,6 mii lei – scădere
de 28% (405 mln. 097,9 mii lei în anul 2017). În urma situaţiilor excepţionale produse în
perioada susmenționată au avut de suferit 182 persoane, inclusiv 21 copii, dintre care 7 au
decedat (inclusiv 1 copil)

Statistica SE in RM in ultimele 9 luni dupa

factorii de risc

0%
7%2%

SE tehnogene
SE biologico-sociale
naturale

91%

perioada ianuarie - septembrie 2018 în republică au fost înregistrate 72 situații excepționale cu

caracter natural, în urma cărora au fost înregistrate 293 mln. 142,4 mii lei pierderi materiale,
dintre care: - Ninsoare puternică (2) în raionul Ștefan Vodă și raionul Căușeni; - Viscol puternic
(1) în UTA Găgăuzia; - Înghețuri (1) în raionul Sîngerei; - Surpări ale pământului (1) (în urma
ploilor torențiale) în raionul Căușeni; - Vijelie (2) în raionul Ștefan Vodă; - Grindină mare (5) în
11
raionul Ocnița, raionul Donduşeni, raionul Cahul, raionul Soroca şi raionul Orhei; - Ploi
torențiale (19) în raioanele Drochia, Sîngerei, Edineț, Criuleni, Ialoveni, Glodeni, Cantemir,
Leova și UTA Găgăuzia; - Ploi torențiale cu vînt puternic (4) în raioanele Căușeni, Hîncești,
Sîngerei și UTA Găgăuzia; - Ploi torențiale cu grindină (28) în raioanele Basarabeasca, Briceni,
Călărași, Căușeni, Cantemir, Criuleni, Drochia, Edineţ, Leova, Ocniţa, Ștefan Vodă, Telenești și
UTA Găgăuzia; - Ploi torențiale cu grindină și cu vânt puternic (7) în raioanele Drochia,
Glodeni, Hînceşti, Rîşcani, Sîngerei, Telenești și UTA Găgăuzia; - Nivelul înalt al apei
(inundații) (1) în raionul Căușeni; - Revărsarea apelor (1) în Ștefan Vodă.

SE naturale
Ninsoare puternica (2)
viscol puternic (1)

1%
1%3%1%
11%% inghet (1)
10% 3%
7% surpare pamint (1)
vijelie (2)
grindina(5)
27% ploi torentiale (19)
39%
ploi torentiale cu vint (4)
6% ploi torentiale cu grindina (28)
ploi torentiale cu vint si grindina (7)
inundatii (1)

În perioada ianuarie - septembrie ale anului 2018 în Republica Moldova au fost

înregistrate 119 situații excepționale cu caracter tehnogen. În urma acestor situații excepționale
au decedat 7 persoane, inclusiv 1 copil, și au fost înregistrate pierderi materiale în valoare totală
de circa 100 mii lei.
Conform datelor statistice, paguba materială în perioada ianuarie-septembrie a anului
2018 a constituit circa 56 mln 553 mii lei – creștere de 69% (33 mln 504 mii lei în anul 2017).
De la incendii au fost salvate bunuri materiale în sumă de circa 199 mln 439 mii lei – creștere de
13 % (175 mln 750 mii lei în anul 2017). În perioada ianuarie-septembrie, din 1165 de incendii
produse pe teritoriul republicii – 861 (≈74%) au fost produse în sectorul locativ particular. Cele
mai frecvente cauze ale incendiilor în perioada ianuarie-septembrie a anului 2018 sunt: -
incendiere intenționată (195 incendii); -scurtcircuit ( 167 incendii ); - imprudența în timpul
fumatului ( 144 incendii); - nerespectarea regulilor de apărare împotriva incendiilor la
exploatarea sobelor și canalelor de evacuare a fumului (121 incendii);

12
 SE tehnogene, incendiile

Sobe (121) 0%
28% Scurtcircuit (167 )
39% Scurtcircuit (167 )
Cauza fumatului (144)

Cauza fumatului Sobe (121)

(144)
33%

În perioada ianuarie-septembrie au fost înregistrate 9 situații excepționale cu caracter

biologico–social, în urma cărora au fost înregistrate o pagubă materială de 66,2 mii lei. -
Intoxicarea oamenilor cu substanțe toxice și alte substanțe (cazuri în grup) (1). În raionul Rezina,
satul Pereni, în incinta gimnaziului, de către un elev a fost aplicată o substanță dintr-un recipient
de gaz lacrimogen, în urma cărora au fost spitalizați 15 persoane (inclusiv 14 copii), pierderi
materiale nu au fost înregistrate. - Intoxicarea oamenilor în urma consumului produselor
alimentare (3). La 15 aprilie, în satul Avdarma (UTA Găgăuzia) str. Sovetschaia nr.14b, după
petrecerea unei ceremonii, unde au participat 89 persoane, dintre care 44 persoane inclusiv un
copil s-au intoxicat cu produse alimentare consumate, dar numai 24 persoane, inclusiv 1 copil au
fost internați în spitalul orașului Comrat pentru examinarea detaliată. La 27 iulie, în satul Lozova
raionul Strășeni, după petrecerea unei ceremonii (nuntă), în urma consumului produselor
alimentare alterate au fost internate în spital 26 persoane, inclusiv 6 copii. În perioada 15-17
august, în mun. Bălţi str. Industrială nr. 4, la cantina de serviciu a SRL „DRAEXLMAIER
AUTOMOTIVE”, în urma consumului de produse alimentare de proastă calitate, au fost
internate în spital 35 persoane cu diagnoză „toxiinfecție alimentară”. - Cazuri unice de molipsire
în grup de boli contagioase periculoase ale oamenilor. La 22 august, au fost înregistrate 149
cazuri de molipsire în grup de boli contagioase periculoase (Rujeolă) în mai multe localităţii din
UTA Găgăuzia, dintre care 143 copii şi 3 adulţi, după ce majoritatea copiilor molipsiți au vizitat
tabăra de odihnă din satul Morenii Noi, raionul Ungheni, unde au fost confirmate primele cazuri
de infectare. - Au fost depistate 12 focare de Pestă Porcină africană în raioanele Anenii Noi (1),
Ștefan Vodă (5), Taraclia (1), Cahul (2), Căușeni (1), UTA Găgăuzia (2).

13
 SE biologico sociale

1% 7% 1%
0%
Intoxicare cu sub. Toxice (1)
21%
gaz lacrimogen(15)
intoxicatii alimentare (3)
70% Intoxicatii la ceremonii (44)
Rujeola(149)
pesta porcina (12)

Concluzii generale
Consecinţele situaţiilor excepţionale nu sunt proporţionale cu numărul şi
frecvenţa lor. Consecinţele unei situaţii excepţionale depind, în primul rînd, de
proporţiile şi intensitatea acestora. Se întîmplă des, ca pe parcursul unui an, o
singură situaţie excepţională să înregistreze consecinţe mai mari decît toate
celelalte la un loc.

Bibliografie
http://dse.md/sites/default/files/pdf/1_ANALIZA%209%20LUNI.pdf
Manual : Epidemiologia situatiilor exceptionale , Cotele 2009, pag 200-212
http://www.scritub.com/diverse/TIPURI-DE-RISCURI-GENERATOARE-73542.php
http://dse.md/ru/node/25
http://lex.justice.md/document_rom.php?id=30E457D7:1A7901A5
Manual : protective civila ,Chisinau , 2004,

14