Sunteți pe pagina 1din 4

Minoritatile istorice

Pentru a intelege amploarea recompunerii etnice a Poloniei dupa cel de-al doilea
razboi mondial, ajunge sa spunem ca, in cativa ani, dupa 1945, peste 4 milioane de
polonezi au fost deportati in Polonia, ale carei frontiere fusesera modificate, din
regiunile care fusesera incorporate URSS-ului, in vreme ce Polonia, la randul ei,
expulza peste 3 milioane de germani spre Germania si o jumatate de milion de
ucraineni spre URSS.

Minoritatile istorice ale Poloniei sunt in primul rand evreii si germanii, urmati de
ucraineni, bielorusi, rusi, lituanieni, slovaci, armeni, cehi si tigani si de grupuri mai
putin cunoscute sau surprinzatoare pentru o tara cum e Polonia: tatari, kasubi si
karaiti. Importanta numerica a germanilor, ucrainenilor, bielorusilor, rusilor si
lituanienilor se explica prin faptul ca Polonia nu are frontiere naturale, cu exceptia
litoralului nordic, si ca in istorie populatia a fost intotdeauna extrem de amestecata.
Pana si numele tarii si al vechilor locuitori, polanii, sunt inrudite cu termenul slavic
ce desemneaza campia: polje.

In recensamantul din 2002, 96,7% din cetateni s-au declarat polonezi, urmati de
germani 0,4%, bielorusi 0,1%, ucraineni 0,1%, iar toate celelalte minoritati
impreuna 2,7%. Tocmai pentru ca procentul minoritatilor este atat de infim, legea
electorala poloneza scuteste partidele politice ale minoritatilor de obligatia de a
obtine 5% din voturi la scara nationala, asa cum sunt obligate partidele obisnuite. In
general insa tendinta, atat in societate, cat si in presa si in sistemul de invatamant,
este de a nu acorda o mare importanta minoritatilor si de a sublinia mai degraba
omogenitatea majoritatii poloneze.

Germanii

Astazi in numar de circa 300.000, germanii erau inainte de razboi aproape 3


milioane. Silezia, regiunea orientala a Germaniei istorice, a devenit teritoriu polonez
imediat dupa al doilea razboi mondial, cand o majoritate a populatiei locale a fost
deportata spre Germania. Orase intregi, care istoric erau germane, au fost golite de
populatie si reumplute treptat cu polonezi. Numele au fost schimbate, precum
Breslau, care a devenit Wroclaw, desi numele vechi al orasului majoritar german
provenea din Evul Mediu. Situatia germanilor expulzati din Silezia poloneza este
identica cu aceea a germanilor sudeti expulzati din Cehoslovacia dupa al doilea
razboi mondial. In ambele cazuri se perpetueaza o serie de tensiuni intre tinerele
state iesite din comunism si descendentii germanilor expulzati in urma cu peste
sase decenii, care cauta de atunci incoace sa obtina compensatii pentru
proprietatile pierdute si care beneficiaza de un lobby eficace in Germania.

Bielorusii
Bielorusii traiesc in special in regiunea saraca din nord-estul Poloniei, in zona
orasului Bialystok. Numarul total al vorbitorilor de bielorusa este estimat astazi la
aproape 400.000. In timpul comunismului folosirea limbii bieloruse era interzisa, iar
dupa caderea comunismului a trebuit sa treaca un deceniu pana cand, in 1999,
guvernul a permis lansarea primului post de radio in limba bielorusa, Radio Racja.

Ucrainenii

Ucrainenii sunt circa un sfert de milion si, spre deosebire de bielorusi, au avut de
suferit valurile de deportari spre URSS. Polonia si Ucraina sovietica au efectuat dupa
al doilea razboi mondial schimburi de populatii care au atins sute de mii de familii.
"Schimburi de populatii" este de altfel un eufemism, intrucat in majoritatea cazurilor
a fost vorba mai degraba de expulzari reciproce. Desi in ambele cazuri este vorba
de populatii slave, vorbind limbi relativ inrudite, rivalitatile istorice, culturale si
religioase au intretinut intotdeauna o relatie de ostilitate intre polonezi si ucraineni.

Ucrainenii sunt grupul etnic cel mai detestat de polonezi, imediat dupa tigani (evreii
fiind o categorie aparte). Ostilitatea traditionala fata de ucraineni mai e intarita si
de diferentele religioase, polonezii fiind in general catolici practicanti, pe cand
ucrainenii sunt ortodocsi. Astfel de divergente nu intervin insa in relatiile dintre
polonezi si lituanieni, fata de acestia din urma polonezii avand o atitudine majoritar
pozitiva (comparabila cu atitudinea romanilor fata de germanii din Ardeal).

Tiganii

Ostilitatea fata de tigani are in Polonia radacini istorice diferite de cea cu care e
confruntat acest grup etnic mai la sud, in tarile din Balcani. In realitate, in timpul
comunismului, tiganii nu erau considerati in mod oficial o minoritate nationala si nu
dispuneau de organizatii proprii, controlate de stat, asa cum se intampla cu
celelalte minoritati. Ca si in cazul evreilor, ostilitatea fata de tigani depaseste cu
mult importanta numerica a acestora. Cu totul, desi o apreciere exacta este astazi
imposibil de realizat, numarul tiganilor in Polonia este estimat de la simplu la dublu,
intre 25.000 si 50.000 de persoane, imprastiati practic peste tot pe teritoriul tarii,
insa in special in sud.

Evreii

Pentru multa lume, Polonia este sinonima cu antisemitismul aproape in egala


masura cu Germania si este un lucru indiscutabil ca, dupa razboi, dupa importanta
pe care a avut-o Holocaustul, genocidul evreilor in Polonia anexata de nazisti,
majoritatea evreilor care supravietuisera au preferat sa emigreze in Israel, atunci
cand nu au fost fortati sa o faca. De la mai multe milioane inainte de razboi, astazi
populatia evreiasca a Poloniei abia daca atinge 5.000 de persoane, estimarile
mergand uneori pana la dublul acestei cifre sau chiar pana la 15.000, desi
identitatea evreiasca in Polonia de astazi ramane dificil de definit, in masura in care
multi tineri cu parinti evrei asimilati ezita sa-si asume aceasta identitate.

Sondaje empirice arata insa ca o majoritate a polonezilor raman ostili atentiei


atrase de chestiunea evreiasca in Polonia, de istoria locala a antisemitismului,
precum si de tot ceea ce ar aminti felul in care trecutul multor regiuni care au avut
o identitate evreiasca a fost sistematic obliterat mai intai de ocupantii nazisti, iar
ulterior de puterea comunista, radacinile acestei atitudini ramanand viguroase pana
astazi. Polonia este una dintre tarile in care inca se mai considera ca a fi evreu local
inseamna a exista in afara identitatii nationale.

Karaitii

In Polonia (ca si in Lituania vecina) a supravietuit o micuta comunitate de evrei


karaiti, sau karaim, proveniti initial din Crimeea, comunitate ai carei membri sunt
evrei ce vorbesc intre ei un vechi dialect turcesc. Majoritatea karaitilor au emigrat
insa, de-a lungul deceniilor, in Israel, unde au fost asimiliati. In Polonia, ei sunt
estimati astazi la circa 200 de persoane. Importanta lor istorica si culturala
depaseste insa cu mult importanta lor numerica.

Musulmanii

Polonia are si astazi o minuscula comunitate musulmana. In cateva sate din


regiunea Bialystok traiesc si acum cateva sute de musulmani, descendenti ai
tatarilor pe care, in urma cu 500 de ani, regii Poloniei i-au adus acolo pentru a-i
folosi ca mercenari de incredere. Polonezii musulmani au avut mult de suferit in
timpul comunismului. Cu toate acestea, o Asociatie Religioasa a Musulmanilor din
Polonia exista inca din 1971, iar in 1992 a fost reactivata Asociatia Tatarilor
Polonezi.

Germanii: astazi in numar de circa 300.000, germanii erau inainte de razboi


aproape 3 milioane.

Bielorusii: Numarul total al vorbitorilor de bielorusa este estimat astazi la aproape


400.000.

Ucrainenii sunt circa un sfert de milion.


Tiganii: numarul lor este estimat de la simplu la dublu, intre 25.000 si 50.000 de
persoane.

Evreii: estimarile acestei populatii merg pana la 15.000 de persoane.

S-ar putea să vă placă și