TEMA nr.

1 DREPTUL MUNCII CA RAMURĂ DE DREPT

1. Obiectul de studiu al dreptului muncii.
2. Metoda de reglementare a dreptului muncii.
3. Sistemul dreptului muncii.
4. Delimitarea dreptului muncii de alte ramuri de drept.

Acte normative:
1. Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 98/1949 "Privind aplicarea principiilor dreptului
de organizare şi negociere colectivă". Ratificată prin Hotărîrea Parlamentului nr. 593-XIII din 26 septembrie
19951.
2. Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 111/1958 "Privind discriminarea în domeniul
ocupării forţei de muncă şi exercitării profesiei". Ratificată prin Hotărîrea Parlamentului nr. 593-XIII din
26.09.1995.
3. Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 87/1948 "Privind libertatea sindicală şi apărarea
dreptului sindical". Ratificată prin Hotărîrea Parlamentului nr. 593-XIII din 26.09.1995.
4. Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 154/1981 "Privind promovarea negocierii
colective". Ratificată prin Hotărîrea Parlamentului nr. 994-XIII din 15.10.1996.
5. Constituţia Republicii Moldova adoptată la 29 iulie 1994.
6. Codul muncii al Republicii Moldova adoptat prin Legea R.M. nr. 154-XV din 28.03.2003, "Monitorul
Oficial al Republicii Moldova", nr. 159-162 din 29.07.2003.
7. Legea R.M. privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice
centrale şi locale, nr. 317-XV din 18.07.2003, "Monitorul Oficial al Republicii Moldova", nr. 208-210 din 3
octombrie 2003.
8. Legea R.M. cu privire la notariat, nr. 1453-XV din 08.11.2002, "Monitorul Oficial al Republicii Moldova",
nr. 154-157 din 21.11.02.
9. Legea R.M. cu privire la avocatură, nr. 1260-XV din 19.07.2002, "Monitorul Oficial al Republicii
Moldova", nr. 126-127 din 12.09.2002.

(1) Legea privind gospodăriile ţărănesti(de fermier) nr.1353 – XIV din 03.11.2000. Monitorul Oficial nr.14-15 din
08/02/2000;
(2) a) Notar – profesiune reglementată prin Legea Republicii Moldova cu privire la notariat, nr.1453 – XV din
08.11.02, Monitorul Oficial al RM, nr.154-157 din 21.11.02;
b) Avocat- profesiune reglementată prin Legea Republicii Moldova cu privire la avocatură, nr.1260- XV
din 19.07.02; Monitorul Oficial al RM, nr.126-127 din 12.09.02
c) Auditor - profesiune reglementată prin Legea Republicii Moldova cu privire la activitatea de audit,
nr.729- XIII din 15.02.96; Monitorul Oficial al RM, nr.20-21 din 04.04.96;

(3) a) Notar – profesiune reglementată prin Legea Republicii Moldova cu privire la notariat, nr.1453 – XV din
08.11.02, Monitorul Oficial al RM, nr.154-157 din 21.11.02;
b) Avocat- profesiune reglementată prin Legea Republicii Moldova cu privire la avocatură, nr.1260- XV
din 19.07.02; Monitorul Oficial al RM, nr.126-127 din 12.09.02
c) Auditor - profesiune reglementată prin Legea Republicii Moldova cu privire la activitatea de audit,
nr.729- XIII din 15.02.96; Monitorul Oficial al RM, nr.20-21 din 04.04.96;
(4) Legea Republicii Moldova nr.627 – XII cu privire la privatizare din 4 iulie 1991, republicată în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, nr.61-63 din 16.04.2004.

La cercetarea materiei ce ţine de obiectul şi metoda de reglementare juridică a dreptului muncii trebuie atrasă
atenţia asupra următoarelor aspecte:
- dreptul muncii nu încearcă să reglementeze toate relaţiile sociale de muncă; el se "interesează" numai de acele
relaţii sociale care sunt întemeiate pe munca năimită. Astfel, la categoria muncii prestate în afara unor raporturi
juridice de muncă se atribuie: a) munca efectuată în cadrul unui raport juridic civil (de exemplu, munca prestată
conform contractului de antrepriză); b) munca efectuată în cadrul diferitor forme de activitate individuală (de
exemplu, munca individuală a unui meşteşugar sau munca individuală a lucrătorului agricol care îşi cultivă singur
pămîntul aflat în proprietatea sa; c) munca persoanelor care practică o profesiune liberală (notar, avocat, auditor) 2;
- metoda dreptului muncii beneficiază de un caracter complex; ea se caracterizează prin
următoarele aspecte: a) caracterul contractual de stabilire a raporturilor juridice de muncă; b) procedeul specific de
apărare a drepturilor de muncă ale salariaţilor; c) îmbinarea reglementării centralizate şi locale, normative şi
contractuale a condiţiilor de muncă; d) modul extrajudiciar de aplicare a sancţiunilor disciplinare; e) participarea

1
Textul oficial al Convenţiilor O.I.M. este reprodus în "Tratate internaţionale la care Republica Moldova este parte" (1990-1998), Chişinău,
1998, vol. 10-14.
2
Specificul reglementării muncii este schematic reflectat în diagrama nr. 1.
salariaţilor (prin intermediul organizaţiilor sindicale) la crearea, aplicarea şi controlul asupra respectării legislaţiei
muncii; f) unitatea şi diferenţierea reglementării juridice a condiţiilor de muncă.
În concluzie, dreptul muncii este format din ansamblul normelor juridice prin care sunt reglementate relaţiile
care se stabilesc în procesul încheierii, executării, modificării şi încetării raporturilor juridice de muncă, întemeiate
pe contractul individual de muncă.
Delimitarea dreptului muncii de alte ramuri de drept este importantă şi din punct de vedere teoretic, pentru
studierea ei ştiinţifică, dar şi din perspectivă practică, pentru calificarea juridică reală a raporturilor sale şi pentru
corecta aplicare a legii.
Cele mai importante raporturi şi conexiuni ale dreptului muncii sunt cu următoarele ramuri de drept: dreptul
constituţional, dreptul civil şi dreptul procesual civil, dreptul administrativ, dreptul protecţiei sociale.
La analizarea conexiunii dreptului muncii cu dreptul constituţional, studentul trebuie să concluzioneze că dreptul
constituţional consacră cele mai importante valori economice, sociale şi politice, iar principiile sale orientează toate
celelalte ramuri de drept, inclusiv dreptul muncii. În ceea ce priveşte deosebirile existente între cele două ramuri, se
cer a fi relevate următoarele: - majoritatea normelor dreptului constituţional sunt imperative; în cazul dreptului
muncii, cele mai multe norme sunt convenţionale; - cele două ramuri de drept au fiecare sancţiuni specifice; - în
cazul dreptului constituţional prevalează normele cu caracter nepatrimonial, pe cînd în cazul dreptului muncii, foarte
multe norme au un caracter patrimonial etc.
La examinarea conexiunii dreptului muncii cu dreptul civil, trebuie relevat faptul că raporturile dintre cele două
ramuri au la bază calitatea de "drept comun" al dreptului civil faţă de dreptul muncii.
Este necesar de a menţiona că aplicarea normelor dreptului civil în domeniul dreptului muncii are totuşi un
caracter subsidiar, intervenind numai dacă sunt întrunite două condiţii: dacă nu există în acel domeniu reglementări
proprii ale legislaţiei muncii şi dacă dispoziţiile proprii dreptului civil nu sunt incompatibile cu specificul
raporturilor de muncă.
Asemănările şi deosebirile dintre cele două ramuri (dreptul muncii şi dreptul civil) se concretizează în
următoarele: - în ambele ramuri raporturile juridice sunt, de regulă, contractuale şi se bazează pe principiul
negocierii şi al egalităţii părţilor; însă, în dreptul muncii negocierea se înscrie în limitele stabilite prin lege, iar
egalitatea se păstrează pînă la încheierea contractului individual de muncă, după care, o parte contractantă,
salariatul, adoptă o poziţie de subordinare; - răspunderea materială a salariatului din dreptul muncii are anumite
particularităţi în ceea ce priveşte întinderea ei (ca regulă, nu poate depăşi salariul mediu lunar al angajatului) şi este
mai restrînsă, necuprinzînd venitul ratat.
Conexiunea dreptului muncii cu dreptul procesual civil se exprimă prin faptul că modalitatea de judecare a
pricinilor în acţiuni civile ce rezultă din raporturile juridice de muncă este determinată de Codul de procedură civilă
al Republicii Moldova din 14 martie 20033.
În ceea ce priveşte corelaţia dreptului muncii cu dreptul administrativ, trebuie de menţionat că aceasta se
manifestă în următoarele forme: - printre izvoarele dreptului muncii se numără actele normative emise de organele
puterii executive (Guvernul Republicii Moldova, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale); - autorităţile publice apar
ca subiecţi ai raporturilor juridice de muncă.
Studentul trebuie să studieze atent conexiunile dreptului muncii cu dreptul protecţiei sociale.
Dreptul protecţiei sociale, ca ramură distinctă de drept, s-a format recent (prin anii 1960-1970). Pînă la acel
moment, majoritatea normelor juridice ce reglementau relaţiile protecţiei sociale făceau parte din ramura dreptului
muncii.
Dreptul muncii şi dreptul protecţiei sociale se interferează deoarece:
- unele drepturi ce ţin de asigurări sociale sunt întemeiate pe calitatea de salariat;
- convenţiile colective (în calitate de izvoare specifice dreptului muncii) pot cuprinde clauze prin
care se acordă salariaţilor drepturi suplimentare de asistenţă socială;
- izvoarele internaţionale ale dreptului muncii şi ale dreptului protecţiei sociale sunt, deseori,
comune. În această privinţă se invocă următorul exemplu: Convenţia nr. 117/1962 "Privind obiectivele şi normele de
bază ale politicii sociale".

3
"Monitorul Oficial al Republicii Moldova", nr. 111-115 din 12 iunie 2002.
 Obiectul Dreptului Muncii
Totalitatea de relaţii sociale de muncă care se formează între
oameni în procesul muncii, pe baza aplicării directe o forţei de
muncă la mijloacele de producţie.

Relatiile de muncă cuprind totalitatea relatiilor de muncă care se formează între oameni în
procesul muncii, pe baza aplicării directe a fortei de muncă la mijloacele de productie, si nu
doar pe cele izvorîte din contractele individuale de muncă, dar si raporturile de serviciu,
precum si alte raporturi sociale care implică si ele prestarea muncii.

Raporturile de muncă sunt definite ca acele relatii sociale reglementate de lege, ce iau nastere
între o persoană fizică, pe de o parte, si ca regulă, o persoană juridică pe de altă parte, ca
urmare a prestării unei anumite munci de către prima persoană în folosul celei de a doua, care
la rîndul ei se obliga să o remunereze si să creeze conditii necesare prestării acestei munci.
Partea specială a sistemului Dreptului
Muncii

Contractul colectiv de muncă - actul juridic ce

reglementează raporturile de muncă şi alte raporturi sociale
in unitate, încheiat în formă scrisă între salariat şi angajator
de către reprezentanţii acestora.(art.30 CM)

Contractul individual de muncă - înţelegerea dintre salariat şi angajator

prin care salariatul se obligă să presteze o muncă într-o anumită specialitate
calificare sau funcţie, să respecte regulamentul intern al unităţii, iar
angajatorul se obligă sai acorde condiţiile de muncă, prevăzute de CM, de
alte acte normative ce conţin norme ale dreptului muncii, contractul
colectiv de muncă, precum şi să achite integral şi la timp salariul (art 45
CM)

Timpul de muncă şi timpul de odihnă

Timpul de muncă – reprezintă timpul pe care salariatul, în conformitate cu
regulamentul intern al unităţii, cu contractul individual şi cel colectiv de
muncă, îl foloseşte pentru îndeplinirea obligaţiilot de muncă (art.95 CM).
Timpul de odihnă – timpul de odihnă acordat salariatului în conformitate cu
legislaţia muncii, inclusiv contractul individual şi colectiv de muncă şi
regulamentul intern al unităţii.

Instituţia salarizării.Salariul - orice recompensă sau cîştig evaluat în

bani, plătit salariatului de către angajator, în temeiul contractului
individual de muncă, pentru munca prestată sau care urmează а fi
prestată (art.128, alin1 CM)

Disciplina muncii - obligaţia tuturor salariaţilor de а se supordona unor

reguli de comportare stabilite în conformitate cu CM, cu alte acte
normative,cu convenţiile colective,cu contractele colective şi cu cele
individuale de muncă,precum şi cu actele normative la nivel de
unitate,inclusiv cu regulamentul intern al unităţii (art.201 CM).

Protecţia muncii – asigurarea salariaţilor condiţii favorabile pentru

realizarea drepturilor de muncă, inclusiv а dreptului la condiţii de muncă
fără pericol; coordonarea activităţii de protecţie а muncii;emiterea
normelor de protecţie а muncii şi а normelor de igienă а muncii.

Răspunderea materială - obligaţia uneia dintre părţile contractului

individual de muncă de а repara prejudiciul cauzat celeilalte părţi (art.327
CM).

Jurisdicţia muncii – soluţionarea litigiilor individuale de muncă şi conflictelor colective de muncă

privind purtarea negocierilor colective, încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau
încetarea contractelor colective şi individuale de muncă, а convenţiilor colective prevăzute de C.M.
precum şi soluţionarea conflictelor colective privind interesele economice, sociale, profesionale şi
culturale ale salariaţilor, apărute la diferite niveluri între partenerii sociali (art.348 CM).

Reglementarea internaţională - tratatele, acordurile convenţiile şi alte acte

internaţionale la care Republica Moldova este parte, care reglementează raporturile de
muncă şi cele conexe lor.(art.4 lit.h)
Importanta sistemului dreptului muncii

Sistemul dreptului muncii formează cadrul juridic necesar pentru realizarea drepturilor
de muncă ale cetăţenilor, consfinţite în Constituţia Republicii Moldova; şi pentru
funcţionarea normală а unităţilor economice.

Sistemul ramurii dreptului muncii ca şi sistemul oricărei ramuri de drept este o parte
indisolubilă а sistemului dreptului naţional

Formarea sistemului dreptului muncii din : Partea Generala şi Partea Specială

nu divizează ramura dreptului muncii, ele sînt indisolubil legate între dînsele şi
numai împreună alcătuiesc ramura de dreptul muncii al Republicii Moldova

Importanţa Parţii Generale rezultă din faptul că ea cuprinde norme ce se referă la obiectul
şi metoda dreptului muncii. Acestea din urmă fiind elememente care individualizează o
ramură de drept.

Importanţa Părţii Speciale este generată de faptul că locul central îl ocupă contractul individual
de muncă, iar normele care îl reglementează constituie nucleul dreptului muncii.

Metoda de reglementare - procedeul specific cu ajutorul caruia

statul asigura comportamentul necesar din partea persoanelor fizice
si a celor juridice in calitatea lor de subiecte ale raporturilor
juridice.

Trăsăturile metodei de reglementare a dreptului muncii:

caracterul contractual de stabilire a raporturilor juridice de munca

procedeul specific de aparare a drepturilor de munca ale salariatilor

îmbinarea reglementării centralizate şi locale, normative si

contractuale a conditiilor de munca

modul extrajudiciar de aplicare a sanctiunilor disciplinare

participarea salariţilor la crearea, aplicarea si controlul asupra respectarii

legislatiei muncii

unitatea si diferentierea reglementarii juridice a conditiilor de munca

 Delimitarea Dreptului Muncii de alte ramuri de drept

Delimitarea de Dreptul Constituţional

Dreptul Constituţional ramură fundamentală de Drept Public, Dreptul Muncii face parte din Dreptul Privat.
Principiile Constituţionale (art. 43 „Dreptul la muncă şi protecţie socială”, art.44 „Interzicerea muncii forţate”, art.45 ”Dreptul la grevă”) sunt imperative şi d
Obiectul reglementării: D. Constituţional- relaţii fundamentale în diverse domenii, D.Muncii- relaţii de muncă (inclusiv cele fundamentale art.43-45, preluat
Caracterul normelor: D. Constituţional- norme imperative, D. Muncii- norme dispozitiv-contractuale şi imperative)
Poziţia subiecţilor: în ambele ramuri e cea de subordonare.

Delimitarea de Dreptul Civil

Ambele ramuri fac parte din Dreptul Privat
Obiectul reglementării: D. Civil- relaţii patrimoniale şi personal-nepatrimoniale, D. Muncii- relaţii de muncă, ce au caracter onero
Poziţia subiecţilor: D:Civil- egalitate, D. Muncii- subordonare (doar la negocieri părţile sunt pe poziţie de egalitate).
Caracterul normelor: D.Civil- prioritar dispozitive, D. Mucii- dispozitiv-contractuale şi imperative.
D. Civil e “dreptul comun” din care D.Muncii preia condiţiile de valabilitate a actului juridic civil (ex. Contactul individual de muncă: consimţămîntul, nuli
D.Civil cunoaşte relaţii asemănătoare celor de muncă (ex. Contract de antrepriză, contract de mandat), dar interesează nu prestarea succes

Delimitarea de Dreptul Penal

Ramură a D. Public, norme imperative, poziţia subiecţilor –subordonare
Răspunderea penală survine inclusiv pentru încălcări în D. Muncii (ex. art. 183 Cod Penal „Încălcarea regulilor de protecţie a munc
Pedeapsa penală poate lua forma muncii corecţionale.
Contractul individual de muncă se suspendă/ încetează în legătură cu dosarul penal.

Delimitarea de Dreptul Administrativ

Obiectul reglementării: În D. Muncii sunt şi relaţii cu caracter administrativ, ex. relaţii conducător-organizaţionale
Funcţionarul de stat- subiect al relaţiilor de muncă şi de guvernare concomitent.
Metoda reglementării: D.Administrativ- ramură a D. Public, norme imperative, poziţia subiecţilor e de subordonare preponderen
Izvoarele D. Muncii-inclusiv acte normative ale puterii executive (ex. hotărâri, dispoziţii de Guvern, decrete ale Preşedintelui)

Delimitarea de Dreptul Protecţiei sociale

Rădăcini comune, fiind până în anii ’60-’70 parte a Dreptului Muncii
ncă, D. Protecţiei Sociale- relaţii ce apar în procesul asigurării şi asistenţei sociale a cetăţenilor (pierderea capacităţii de muncă, atingerea vârstei de pensionare) şi drep
Metoda reglementării: D. Muncii- îmbinarea reglementării centralizate cu cea locală; normative şi contractuale; D. Protecţiei Sociale- centraliz
Mijloace financiare: D. Muncii-fondul unităţii, D. Protecţiei Sociale- fond social unic
D. Muncii- „dreptul comun”, mărimea asigurărilor sociale depinzând de mărimea salariului mediu, stagiu etc.

Delimitarea de Dreptul Procesual Civil

ptul procesual civil se exprimă prin faptul că modalitatea de judecare a pricinilor în acţiuni civile ce rezultă din raporturile juridice de muncă este determinată
 Trăsături specifice Dreptului Muncii:

Participarea
Caracter salariaţilor la
Reglementare: contractual de crearea,
stabilire a Modul
Poziţia centralizată şi aplicarea, Răspundere
relaţiilor de extrajudiciar de
subiecţilor: locală; controlul specifică:
muncă (dublu- aplicare a
subordonare normativă şi respectării disciplinară
volitiv, sancţiunilor
contractuală legislaţiei
negociere) muncii

TEMA nr. 2 Izvoarele Dreptului muncii.

1. Noţiunea şi clasificarea izvoarelor dreptului muncii.

2. Legea – act normativ fundamental în dreptul muncii.
3. Acte normative emise în baza şi în vederea executării legilor.
4. Acte normative locale.

Acte normative:
1. Carta socială europeană revizuită, ratificată parţial de Parlamentul RM prin Legea organică nr.484-XV
din 28.09.2001 // „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, nr. 130 din 26.10.2001.
2. Constituţia Republicii Moldova adoptată de Parlamentul RM la 29 iulie 1994, Chişinău, „Moldpresă”,
1997.
3. Codul muncii al Republicii Moldova nr. 154-XV din 28 martie 2003 // „Monitorul Oficial al Republicii
Moldova”, nr. 159-162 din 29.07.2003 cu modificările din 2010. LEGE Nr. 168 din  09.07.2010 pentru
modificarea şi completarea Codului muncii al Republicii Moldova 
4. Трудовой кодекс Российской Федерации, принят Государственной Думой 21 декабря 2001 года //
эж-Юрист, №4-5, февраль 2002.
5. Codul muncii al României, Editura „Meteor Press”, Bucureşti, 2003. Codul muncii a României a fost
adoptat prin Legea nr. 53 din 24.01.2003 şi a intrat
6. Legea RM cu privire la statutul judecătorului din 20.07.95 // „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”,
nr. 59-60 din 26.10.1995.
7. Legea insolvabilităţii (nr. 632-XV/2001) // „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, nr. 139-140 din
15.11.2001. LEGE Nr. 108 din  04.06.2010 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.
Publicat : 09.07.2010 în Monitorul Oficial Nr. 117-118     art Nr : 363.
8. Legea RM nr. 451-XV din 30.07.2001 „Privind licenţierea unor genuri de activitate” // „Monitorul Oficial
al Republicii Moldova”, nr. 108-109 din 06.09.2001.
9. Legea RM nr. 761-XV „Cu privire la serviciul diplomatic” din 27.12.2001 // „Monitorul Oficial al
Republicii Moldova”, nr. 20 din 05.02.02.
 10. Legea RM nr. 102-XV „Privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială a persoanelor aflate în
căutarea unui loc de muncă” din 13.03.2003 // „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, nr. 70-72 din
15.04.2003.
11. Legea învăţămîntului, nr. 547-XIII din 21.07.95 // „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, nr. 62-63
din 09.11.1995.
12. Legea sindicatelor, nr. 1129-XIV/2000 // „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, nr. 130-132, 2000.
13. Legea RM cu privire la aprobarea Regulamentului disciplinar al Forţelor Armate, nr.776 din 13.03.1996 //
„Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, nr. 46-47 din 11.07.1996.
14. Hotărîrea Guvernului RM „Pentru aprobarea unor acte normative privind punerea în aplicare a
prevederilor Codului transportului feroviar”, nr. 238 din 25.02.05 // „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”,
nr. 39-41 din 11.03.2005.
15. Hotărîrea Guvernului RM nr. 522 din 20.05.2004 „Despre aprobarea Regulamentului cu privire la
atestarea funcţionarilor publici” // „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, nr. 83-87 din 28.05.2004.
16. Hotărîrea Guvernului RM nr. 1_3 din 18.11.1997 „Cu privire la aprobarea Regulamentului unic al
serviciului de cadre” // „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, nr. 9 din 05.02.1998.
17. Nomenclatorul funcţiilor deţinute şi lucrărilor executate de către salariaţii cu care angajatorul poate
încheia contracte scrise cu privire la răspunderea materială individuală deplină pentru neasigurarea integrităţii
valorilor transmise, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 449 din 29 aprilie 2004 // „Monitorul Oficial al
Republicii Moldova”, nr. 73-76 din 7 mai 2004.
18. Hotărîrea Guvernului RM nr. 1273 din 19 noiembrie 2004 „Cu privire la aprobarea Nomenclatorului
lucrărilor sezoniere” // „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, nr. 212-217 din 26 noiembrie 2004.
19. Convenţia colectivă de muncă la nivel de ramură pentru anii 2004-2005, încheiată de către Federaţia
Patronatului din Construcţii şi Producerea Materialelor de Construcţie din RM şi Federaţia Sindicatelor din
Construcţii şi Industria Materialelor de Construcţie „SINDICONS” // „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”,
nr. 61-63 din 16.04.2004.

Începînd studierea acestei teme, studentul îşi va aminti noţiunea „izvorul de drept” studiată la „teoria statului şi
dreptului”.
În rezultatul suprapunerii izvoarelor generale ale dreptului cu izvoarele dreptului muncii se va detemina
specificul ultimelor.
După puterea juridică izvoarele dreptului muncii se divizează în organice şi ordinare (care pot fi codificate şi
necodificate) şi alte acte subordonate legii (hotărîri, decizii, instrucţiuni).
E necesar de a stabili care articole ale Constituţiei Republicii Moldova conţin prevederi referitoare la dreptul
muncii.
O importanţă deosebită printre izvoarele dreptului muncii are Codul Muncii. Studentul trebuie să ştie care a fost
necesitatea adoptării lui, care sunt compartimentele lui.
Caracterizînd alte izvoare ale dreptului muncii, studentul va numi actul normativ, indicînd data adoptării.
E necesar a cunoaşte care organe competente în adoptarea actelor normative ce reglementează relaţiile de muncă
şi care este volumul competenţei lor în acest domeniu.
Studiind tema, studentul va însuşi că, spre deosebire de alte ramuri de drept, în dreptul muncii un rol important îl
joacă actele normative locale, care sunt adoptate de către administraţia întreprinderii, instituţiei, organizaţiei de
comun acord cu comitetul sindical ca reprezentant al colectivului de muncă (contractul colectiv de muncă,
regulamentul ordinii interioare). E necesar a atrage atenţia asupra faptului că la soluţionarea litigiilor de muncă
întotdeauna se va clarifica, dacă actele normative locale nu vin în contradicţie cu legile Republicii Moldova.
În continuare se va clarifica importanţa deciziilor de îndrumare ale Plenarei Curţii Supreme de Justiţie a
Republicii Moldovapentru determinarea practicii unice privind soluţionarea litigiilor de muncă.
În procesul rezolvării problemelor la această temă studentul va însuşi primele deprinderi cu privire la revelarea şi
aplicarea normelor concrete.
La cercetarea problematicii izvoarelor dreptului muncii, se cer anumite concretizări:
- în afară de izvoarele comune cu ale altor ramuri de drept (legile Parlamentului, hotărîrile şi
dispoziţiile Guvernului), dreptul muncii dispune şi de izvoare proprii (specifice), cum ar fi: convenţiile colective,
regulamentele interne ale unităţii, statutele disciplinare etc.;
- legislaţia muncii a devenit, în cazul majorităţii salariaţilor, un prag minim de la care se poate
deroga prin contracte şi convenţii colective, dar numai în favoarea celor încadraţi în muncă 4. În conformitate cu
prevederile art. 12 din Codul muncii, clauzele din contractele individuale de muncă, din contractele colective de
muncă şi din convenţiile colective, care înrăutăţesc situaţia salariaţilor în comparaţie cu legislaţia muncii, sunt
nule şi nu produc efecte juridice;

4
Ion Traian Ştefănescu, Dreptul muncii, Bucureşti, Lumina Lex, 1997, p. 27.
 - necesitatea studierii izvoarelor internaţionale rezultă din faptul că, reieşind din dispoziţiile
art. 13 din Codul muncii, instrumentele internaţionale au prioritate faţă de reglementările naţionale 5.
Studentul trebuie să cunoască că practica judiciară, obiceiul (cutuma) şi hotărîrile Curţii Constituţionale a
Republicii Moldova nu constituie izvoare de drept nici în domeniul dreptului muncii. Dar, se impune a fi reţinut că
deciziile Curţii Constituţionale au caracter obligatoriu potrivit art. 140 din Constituţia Republicii Moldova. Deci, nu
este exclusă situaţia în care desfăşurarea raporturilor juridice de muncă să fie influenţată de o hotărîre a Curţii
Constituţionale6.
În dreptul muncii, ca şi în celelalte ramuri de drept, se întîlnesc trei categorii de principii: fundamentale
(principiul separaţiei puterilor în stat; principiul legalităţii etc.), interramurale (principiul protecţiei proprietăţii),
ramurale (adică, proprii dreptului muncii).
Studentul trebuie să acorde multă atenţie problemei referitoare la principiile specifice dreptului muncii. Aceste
principii contribuie la buna cunoaştere şi la corecta aplicare a normelor dreptului muncii

Clasificarea izvoarelor dreptului muncii

După aria de
După formă După conţinut întindere a forţei
juridice

Izvoare comune Izvoare specifice

Izvoare formale Izvoare materiale cu a celorlalte ramurii dreptului
ramuri de drept muncii. Generale Locale

Naţionale

Internaţionale

5
Pentru înţelegerea corectă a materiei referitoare la izvoare ale dreptului muncii se cere analiza diagramei nr. 2.
6
De exemplu, în cazul recunoaşterii neconstituţionalităţii unui act normativ care vizează raporturile juridice de muncă.
Izvoarele interne specifice Dreptului Muncii

Codul Muncii

Reglementeză totalitatea raporturilor individuale şi colective de

muncă, controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor
de muncă, jurisdicţia muncii şi alte raporturi legate nemijlocit de
raporturile de muncă.

Convenţiile colective de muncă

Acte normative emise de structurile parteneriatului

social la nivelele respective avînd forţa juridică
doar pentru subiecţii nivelului dat

La nivel de La nivel de
La nivel naţional
ramură teritoriu

Contractul colectiv de muncă

Actul juridic care reglementează raporturi de muncă şi alte

raporturi sociale în unitate, încheiat între salariat şi
angajator în formă scrisă.

Regulamentul intern al unităţii

Act normativ care stabileşte obligaţiile unităţii şi personalului acesteia,

cuprinzînd dispoziţii privind organizarea activităţii în unitate, disciplina
muncii, recompense, sancţiuni disciplinare .

Statutele profesionale şi disciplinare

Acte juridice ce reglementează activitatea unor categorii speciale de

salariaţi, ce posedă un anumit specific în cadrul unităţii. (ex:
penitenciare, unităţi militare – este impusă o disciplină riguroasă ).

Instrucţiuni referitoare la protecţia muncii

Acte adoptate de fiecare angajator ca obligaţie ce rezultă din Legea cu

privire la protecţia muncii.
 Izvoarele Internaţionale ale Dreptului Muncii

Actele Declaraţia Actele

Convenţii Regulamentele şi
Organizaţiei Universală a Organizaţiilor
internaţionale în Directivele Uniunii
Internaţionale a Drepturilor Omului regionale sau
materie socială Europene
Muncii şi alte Convenţii mondiale
privind protecţia
Drepturilor şi
Reglementării libertăţilor Consiliul Europei;
internaţionale privind fundamentale ale
îmbunătăţirea Uniunea Europeană;
Omului. Comunitatea Statelor
condiţiilor de viaţă şi Cuprind norme
muncă ale salariaţilor; privind raporturile Independente –
acordare de asistenţă de muncă şi norme actele cărora după
tehnică în domeniul cu priviri la ratificare se
muncii şi securităţii integrează în
internaţionale statelor securitatea socială.
legislaţia specfică
membre; organizarea Dreptului Muncii.
reuniunilor
internaţionale în
domeniul muncii etc.

Izvoarele dreptului muncii comune cu alte ramuri de

drept

Acte normative

Acte normative
Legi
subordonate legii

Hotărîrile
Constituţionale
Parlamentului

Decretele
Preşedintelui cu
Constituţia caracter normativ

Legile de Hotărîrile şi
modificare a ordonanţele
constituţiei Guvernului

Ordinele şi
Organice instrucţiunile
miniştrilor

Ordinare
 Sfera de actiune a izvoarelor
dreptului muncii

Contractul individual de muncă

Contractul colectiv de muncă

Convenţia colectivă la nivel de

teritoriu

Convenţia colectivă la nivel de

ramură

Convenţia colectivă la nivel

naţional

Actele Autorităţilor Publice

Locale
Actele Autorităţilor Publice
Centrale de specialitate

Acte normative subordonate legii

Legi Ordinare

Legi Organice

Constituţia

Speţă
Cetăţeanul Munteanu a lucrat ca inginer la uzina „Izvor”. Fiind bolnav, nu s-a prezentat la lucru
mai mult de 4 luni la rînd. Şeful secţiei cadre a întocmit proiectul ordinului de concediere. Juristul uzinei
a obiectat, că concedierea trebuie să fie dictată de necesitatea de producţie, făcînd trimitere la o decizie a
Plenarei Curţii Supreme de Justiţie pe dosarele civile.
Avea dreptate consultantul juridic? Care este importanţa practicii judiciare la aplicarea legislaţiei muncii?

Speţă

Prin acord comun dintre directorul fabricii „Bucuria” şi comitetul sindical al fabricii a fost
aprobat Regulamentul despre stimularea materială conform rezultatelor muncii anuale. Peste o lună
directorul a stabilit condiţii suplimentare, prin care administraţiei i s-a permis de a reduce aceste sume la
prezenţa anumitor condiţii. Astfel, 60 de salariaţi au fost lipsiţi, total sau parţial , de premiul anual.
Sunt legitime acţiunile directorului? La ce tip de acte normative putem atribui Regulamentul
despre achitarea recompenselor conform rezultatelor muncii anuale?
Care este ordinea de adoptare a unor astfel de acte juridice şi ce efecte juridice invăcă?
Speţă
Salariatul Ilieş a fost preintimpinat contra semnătură cu 2 luni inainte despre concedieria sa in
legătură cu reducerea statelor de personal.
In ultima zi de muncă salariatul a comunicat angajatorului că nu este de acord cu cocedierea in
baza acestui temei deoarece in contravctul colectiv de muncă termenul de preavizareare a salariatului
despre concediere in baza art.86 lit.b )şi c) constitue 3 luni.Angajatorul a comunicat că in acest caz
prevalează Legea şi nu contractul colectiv de muncă.Salariatul s-aadresat către inspecţia muncii pentru a
fi examenat cazul.
De detrminat dacă contractul colectiv de muncă este recunoscut izvor de drept.Ce efecte juridice produce
după adoptarea lui .Care va fi răspunsul inspecţiei muncii ?