UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE

STUDII LICENȚĂ

CURS nr. 3

INVESTIGAŢIA
– mijloc de obţinere a informaţiilor şi de verificare a acestora-

1. Noțiuni
Investigaţia este:
» o activitate de cercetare și de studiere minuţioasă, efectuată cu scopul de a descoperi
ceva. Din perspectiva judiciara, aproape că nu există faptă sesizata în care să nu se
folosească investigaţia pentru a se identifica persoanele, stabili cauzele şi
împrejurările, identificarea autorilor, etc;
Investigaţia este o metodă operativă eficientă de obţinere a informaţiilor şi a
datelor de interes, fiind folosită frecvent in institutiile cu atributiuni in domeniul
securitatii nationale, al ordinii si sigurantei publice, in profesiunile liberale, etc.,
potrivit competenţei şi profilului lor de activitate, sens in care, limitativ
vom exemplifica principalele situatii in care aceasta este folosita:
 pentru identificarea şi supravegherea persoanelor care pregătesc, comit sau
au săvârşit infracţiuni;
 pentru completarea unor date şi informaţii existente cu privire la
s e s i z ă r i , r e c l a m a ţ i i , denunţuri ori plângeri cu caracter penal;
 pentru găsirea şi prinderea persoanelor urmărite în temeiul legii;
 pentru găsirea obiectelor sau înscrisurilor urmărite în diferite cauze;
 pentru identificarea cadavrelor sau persoanelor cu identitate necunoscută;

Curs nr 3 Page 1
  pentru identificarea bunurilor ce fac parte din patrimoniul cultural-naţional;
 pentru cunoaşterea situaţiei operative din sectoarele economice, locurile şi mediile de
interes operativ;
 pentru identificarea traficanţilor şi a locurilor în care sunt depozitate
obiectele supuse traficării;
 pentru depistarea deţinătorilor ilegali de arme, muniţii, explozivi sau substanţe toxice;
 pentru identificarea consumatorilor şi a traficanţilor de droguri;
 înaintea efectuării unor percheziţii, a unor controale şi acţiuni poliţieneşti
 cu ocazia cercetării la faţa locului în cazul săvârşirii infracţiunilor în care
autorii sunt neidentificaţi;
 pentru prinderea persoanelor date în urmărire internaţională.
Situaţiile în care se foloseşte investigaţia ca metodă de obţinere a
informaţiilor sunt mult mai numeroase.
» metodă de verificare şi completare a datelor operative detinute;

2. Clasificarea investigaţiei
2.1.După subiect : investigaţiile se pot efectua în legătură cu:
 obiective;
 locuri;
 medii;
 persoane;
 fapte și stări de fapt;
 bunuri;
 evenimente de interes;
2.2.După scop: i n v e s t i g a ţ i i l e s e e f e c t u e a z ă p e n t r u :
 identificare unor persoane ori bunuri;
 p e n t r u a documenta un un eveniment, o imprejurare, etc;
Curs nr 3 Page 2
2.3.După conţinut :, investigaţia îmbracă o varietate de forme, în funcţie de
întinderea datelor care trebuie obţinute din teren.
 Investigaţia simplă (sumară), când se urmăresc anumite aspecte din
activitatea persoanei;
 Investigaţia tematică vizează obţinerea de informaţii cu privire la un anumit
domeniu de activitate sau cu privire la preocuparile unei persoane, mod de actiune
intr-un anumit loc/mediu de interes operativ;
 Investigaţia complexă - prin acest tip de investigaţie se urmăreşte obţinerea
unor informaţii variate şi complete, prin care să se asigure cunoaşterea sub
toate aspectele a persoanei, evenimentului, locului sau mediului vizat.
2.4.După modul de executare, investigaţia poate fi:
 Investigaţia deschisă(neconspirată) - se realizează prin contactul direct al
investigatorului cu domeniul ori persoana / sursele de informare, prin declinarea
calităţii sale şi abordarea deschisă a problemelor care interesează.
 Investigaţia semiconspirată - s e r e a l i z e a z ă p r i n a s c u n d e r e a
c a l i t ă ţ i i i n v e s t i g a t o r u l u i s a u a scopului urmărit prin investigaţie.
 Investigaţia acoperită (conspirată) - se realizează prin ascunderea calităţii
investigatorului, a obiectului şi scopului urmărit.

3. Elementele investigaţiei
Din conţinutul, rezultă că investigaţia are următoarele elemente constitutive:
 subiectul investigaţiei - îl constituie sectorul economic, locul, mediul, bunul,
persoana, fapta sau evenimentul în legătură cu care se efectuează investigaţia;
 obiectul investigaţiei - îl constituie informaţiile, datele sau indiciile
referitoare la subiectul investigaţiei, datele care urmează a fi obţinute sau
imprejurarile ce trebuie clarificate pe parcursul efectuării acesteia;
 conţinutul investigaţiei - îl reprezintă datele şi probele obţinute de investigator;
Curs nr 3 Page 3
  sursele - folosite în procesul efectuării investigaţiei. În timpul efectuării
investigaţiei se folosesc toate categoriile de surse despre care investigatorul are
cunoştinţă şi pe care le poate contacta pentru a-i furniza informaţii legate de subiectul
investigaţiei.
Intre sursele oficiale, publice, folosite pe parcursul efectuării investigaţiei sunt
următoarele:
 evidenţele Ministerului Afacerilor Interne;
 evidenţele Ministerului Public;
 evidenţele Ministerului Justiţiei;
 evidenţele Direcţiei Generale a Penitenciarelor;
 evidenţele Ministerului Apărării Naţionale;
 evidenţele Ministereleor, ale Agentiilor Nationale, deconcentrate;
 autoritatile publice judetene/locale, instituţiilor sau societăţilor private;
 Arhivele Naţionale.
3.1.Particularităţile efectuării investigaţiei
In obiective:
 accesul şi executarea activităţilor specifice investigatorului se face numai cu
aprobarea conducerii instituţiei;
 pot fi consultate o serie de evidenţe specifice (resurse umane, ştate de salarii,
fişe de pontaj, condică de prezenţă etc.);
In mediul rural / locuri izolate:
 spre deosebire de investigaţia efectuată în aglomerările urbane, unde condiţiile
de păstrare a conspirativităţii sunt mult mai bune, investigaţia efectuată în
mediul rural sau locuri izolate se realizează în condiţii mai dificile din
următoarele considerente:
 cetăţenii se cunosc foarte bine între ei;
 existenta relaţiile de rudenie şi prietenie intr-un spatiu relative restrans;
Curs nr 3 Page 4
 reticenta locuitorilor in comunicarea cu persoanele straine de mediu/localitate;
 secretul discuţiilor se păstrează foarte greu;
 prezenţa în localitate a investigatorului este foarte repede sesizată;
 cetăţenii sunt mult mai curioşi şi circumspecţi.
Cu ocazia cercetării la faţa locului
Cercetarea la faţa locului incumba si efectuarea unor investigatii de
catre organele judiciare, detectivi, etc., care creează acestora posibilitatea să
perceapă nemijlocit situaţia locului unde s-a săvârşit o infracţiune şi să
stabilească împrejurările în care a fost comisă.
Intre elementele de interes, se regasesc:
 determinarea corectă a locului faptei;
 dinamica modificărilor la locul faptei;
 identificarea martorilor oculari;
 cercetarea si prelevarea tuturor categoriilor de urme;

4.Metodologia efectuării investigaţiei

4.1.Pregătirea investigaţiei
Investigaţia judiciară se dispune şi se efectuează la:
 sesizarea din oficiu;
 la plângerea persoanei vătămate;
 ca urmare a unui denunt privind pregatirea / săvârşirea unei fapte penale.
Investigaţia judiciară se desfăşoară de către procuror si / sau ofiţerul de poliţie
judiciara desemnat.
În faza de pregătire, investigatorul:
 întocmeste un plan ce va cuprinde:
 s i n t e z a activităţilor pregătitoare;
 subiectul, continutul si modul de efectuare a investigatiei;

Curs nr 3 Page 5
  identifică persoanele, obiectivele, locurile / mediile în
c a r e s e v a efectua investigaţia judiciară;
 stabileşte natura informaţiilor ce vor fi căutate
cuocazia investigaţiei;
 evalueaza sursele potentiale pentru a obţine datele şi
informaţiile căutate;
 stabileste / identifică persoanele care nu vor fi contactate cu
ocazia deplasarii in teren;
Activităţile ulterioare ale investigaţiei judiciare sunt:
 activităţi de studiu şi analiză a materialelor existente;
 formularea ipotezelor si a varinatelor de lucru;
 fixarea masurilor cu responsabilitati si termene intr-un
plan.
4.2.Desfăşurarea investigaţiei
După epuizarea fazei de pregătire şi după ce au fost studiate ultimele materiale
obţinute, investigatorul se va deplasa în teren (domiciliu, reşedinţă, loc de muncă,
mediu frecventat etc.), unde va studia posibilităţile concrete existente la faţa locului
înainte de momentul începerii investigaţiei, prin confruntarea datelor cunoscute cu cele
de la fata locului.
Pentru ca investigaţia să se desfăşoare în bune condiţii şi pentru
atingerea scopului propus, va trebui să se respecte întocmai principiile care
guverneaza MTO;
Investigatorul trebuie să probeze o serie de calităţi pe parcursul investigatiei:
 uşurinţa de a aborda si comunica cu persoane necunoscute;
 modul inteligent de a purta si conduce discuţiile pentru a obţine
informaţiile de care are nevoie;
 să fie sociabil, respectuos, perspicace, să manifeste spirit de
observatie si tact pentru a rezolva orice situaţie nou apărută;
 să nu se arate prea entuziasmat atunci când sursa relatează
a s p e c t e c a r e p r e z i n t ă interes.
4 . 3 . Finalizarea și valorificarea investigaţiei
Pe parcursul efectuării investigaţiei, lucrătorul operativ intră în posesia unei
multitudini de date şi informaţii referitoare la problema sau persoana ce a constituit

Curs nr 3 Page 6
obiectul investigaţiei. Aceste informaţii au valoare operativă dacă se coroboreaza cu
unele aspecte deja cunoscute şi dacă contribuie la aflarea adevărului.
Investigatorul va elimina datele şi informaţiile lipsite de valoare operativă sau
care nu au legătură cu activitatea in sine, valorifica informaţiile obţinute in timp util si
complet, în funcţie de momentele operative (organizarea de acţiuni pentru capturarea
urmăriţilor, percheziţii domiciliare, ridicarea corpurilor delicte, organizarea prinderii
în flagrant,organizarea de controale şi acţiuni, etc.

OBSERVATIA
-mijloc de obţinere a informaţiilor şi de verificare a acestora-

Observatia - este cea mai veche metoda de studiere si cercetare a insusirilor si a

starii psihice ale persoanei, ale fenomenelor psihologice de grup care se manifesta intr-
o comunitate data, utilizata atât în studiile de tip cantitativ, cât si în cele de tip
calitativ.
Observatia - un act de urmarire si descriere sistematica a comportamentului si
evenimentelor studiate ce au loc în mediul social natural 1. Metoda a fost consacrata in
psihologie
Fenomenul globalizarii, libera circulatie a persoanei si a bunurilor raportat la
nevoile sporite de securitate si de siguranta publica si a persoanei, a dat o noua
conotatie metodei consacrate de stiinta care se ocupă cu studiul proceselor și al
particularităților psihice, astfel, observatia din perspectiva studiilor de securitate
constituie un mijloc dinstinct de obtinere a informatiilor, dar, poate fi parte integranta
in verificarea si / sau certificarea celor obtinute / detinute pe alte cai.
1. Clasificare
1.1.Dupa tipul observatiei:
 observatia spontana - in contextul vietii cotidiene;
 observatia stiintifica - actiune deliberata in realizarea unui scop determinat,
circumscrisa unor ipoteze de lucru, avand reguli precise si verificate;
1.2.Functie de obiectivele urmarite:
1.2.1.Dupa scopul investigatiei:
1.2.1.1.observatia exploratorie;
1
Definire BRAINSTER si colab. (1995);

Curs nr 3 Page 7
 1.2.1.2.observatia de diagnostic;
1.2.1.3.observatia experimentala;
1.3. Dupa gradul de implicare a observatorului:
1.3.1. observatia externa (nonparticipativa);
1.3.2. observatia participativa;
1.4. Dupa gradul de structurare:
1.4.1.observatie structurata ;
1.4.2.observatie nestructurata ;
Observatia exploratorie - cand nu se detin informatii suficiente despre realitatea ce
urmeaza a fi investigata ;
Observatia de diagnostic – este specifica diagnozei psihosociale ;
Observatia experimentala - cand se declanseaza procese de schimbare sociala ;
Observatia externa (nonparticipativa) - se recomanda cand incadrarea
investigatorului in grupul sau colectivitatea-tinta este dificila, inadecvata ori
imposibila ;
Observatia participativa - presupune integrarea investigatorului in grupul / mediul /
colectivitate, pentru o perioada de timp, in scopul unei cunoasteri in profunzime, de
tip calitativ.
Observatia participativa se defineste prin cateva caracteristici :
o confera autenticitate;
o surprinde obiceiuri, moduri de actiune, interactiuni de grup, intre grupuri si
comunitate, credinte, trairi, etc;
Conditionari in sarcina investigatorului:
 sa respecte normele de convietuire si obiceiurile colectivitatii investigate;
 sa nu lase impresia ca este o autoritate si sa nu joace rolul de conducator sau
sfatuitor;
 sa nu socheze prin vocabularul utilizat, prin cunostintele sale sau prin
vestimentatie;
 sa nu forteze realizarea cunoasterii;
 sa inregistreze cat mai fidel datele empirice;
 sa manifeste interes egal fata de toti membrii comunitatii respective, pentru a
castiga increderea lor;
Prsonalitatea investigatorului observator trebuie sa vizeze coordonate
caracteristice si psiho-comportamentale precum:
 tenacitatea;

Curs nr 3 Page 8
  echlibru psihic;
 simtul moral;
 spirit de observatie;
 rabdare;
 onestitate;
 sint justitiar;
 echilibru emotional;
 autocontrol;
 mobilitatea proceselor nervoase superioare;
 rigurozitatea judecatilor si rationamentelor.
Identitatea investigatorului poate fi dezvaluita :
 Total ;
 Partial ;
 Deloc ;
Gradul de implicare a investigatorului in viata grupului / comunitatii poate varia,
implicand o pozitie de neutralitate sau una de membru activ sau care graviteaza in
jurul acestuia.
Observatia structurata este o metoda cantitativa, riguroasa si sistematica si se in
cazurile actelor si faptelor de abuz si neglijare la adolescenti in vederea realizarii
diagnozei psihosociale.
Observatia nestructurata se realizeaza sub forma observatiei participative si are
relevanta in surprinderea mediului de viata, interactiunea grupului, stabilirea unor
vectori de relatie, mod de comunicare, de asigurare materiala, financiara, preocupari,
etc.
Din perspectiva judiciara, observatia realizata prin mijlocirea investigatorului
permite obtinerea, completarea, verificarea si valorificarea datelor operative privitoare
la:
 manifestari de conduita: comportamente individuale si colective surprinse in
context natural, activitati de joc, de invatare sau de munca, actiunile si interactiuni
umane cotidiene, etc;
 aspecte legate de comunicarea interpersonala: limbaj verbal si nonverbal, calitatea
comunicarii, formarea si transmiterea mesajelor, etc., ;
 aspecte referitoare la mediul social: conditii materiale si de locuit, sistemul de
relatii, etc.;
2.Avantajele observaţiei

Curs nr 3 Page 9
  ofera informatii intr-o perioada scurta de timp;
 confera grad mare de autenticitate;
 permite obtinerea unor informatii inacesibile prin alte metode si mijloace;
 permite constructii proprii investigatorului si spatiu corespunzator realizarii
scopului;
 posibilitati multiple de valorificare, functie de criterii precum:
o evenimentele – cheie, când sunt prezentate si interpretate evenimentele
majore fara a se tine cont de ordinea în care au avut loc;
o context, fiecare loc în care a avut loc observatia, constituind un studiu de
caz de care se va tine cont în analiza;
o persoanele, ca indivizii sau grupuri, in sistem observational integrat dar cu
raspunderi personale;
o procesele / datele observatiei, permit luarea de deciziei, rezolvarea de
problemei;
o problema - cheie, când rezultatele observatiei permit solutionarea
problemei.

Bibliografie:
1.Constituţia României şi Legea 473/2004 privind planificarea apărării, Strategia
naţională de apărare a României;
2.STRATEGIA NAŢIONALĂ DE APĂRARE A ŢĂRII PENTRU PERIOADA 2015
‐ 2019 ‐ O Românie puternică în Europa şi în lume -
http://www.presidency.ro/files/userfiles/Strategia_Nationala_de_Aparare_a_Tarii_
1.pdf;
3.Lahneman, William J.; Gansler, Jacques S.; Steinbruner, John D. şi Wilson, Ernest
J. III (2006), The Future of Intelligence Analysis. Final Report, Center for
International and Security Studies at Maryland;
4.Lahneman,William J. (2010), The Need for a New Intelligence Paradigm, în
International Journal of Intelligence and CounterIntelligence;

Curs nr 3 Page 10
5.Frunzeti, Teodor, dr. ZodiaN, Vladimir, ”Enciclopedie Politică şi Militară” (studii
strategice şi de securitate), Bucureşti, Editura Centrului Tehnic-Editorial al
Armatei, 2007;
6.http://www.oss.net/dynamaster/file_archive/030201/
ca5fb66734f540fbb4f8f6ef759b258c/NATO%20OSINT%20Handbook
%20v1.2%20-20Jan%202002.pdf [iunie 2010];
7.Oprea Gabriel, Onişor, Constantin, Timofte, Radu, România – ”Integrare şi
securitate”, Bucureşti, Editura Balcanii şi Europa, 2005;
8.C.N.S.A.S. – SECURITATEA, Structuri – cadre Obiective si metode, Vol. I (1948–
1967), Redactor: Marcel POPA Coperta: Mircia DUMITRESCU Tehnoredactor:
Diana TATU;
9.C.N.S.A.S. – SECURITATEA, Structuri – cadre Obiective si metode, Vol. II
(1957–1989), Redactor: Marcel POPA Coperta: Mircia DUMITRESCU
Tehnoredactor: Diana TATU;
10.http://elisabetastanciulescu.blogspot.ro/2010/09/metode-si-tehnici-de-
cercetare.html
11.Elemente de asistenta sociala, Cristian Bocancea si George Neamtu, Iasi, Editura
Polirom, 1990.

Curs nr 3 Page 11