Universitatea “ Ştefan cel Mare”, Suceava

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică

Programul de studiu: Asistenţă Managerială şi Secretariat

Referat la disciplina
Arhivistică si documentaristică

Studentă:
AMS, Anul III, Gr. A- II –a
Suceava, 2009
Oficiul Registrului Naţional
al Informaţiilor Secrete
de Stat (ORNISS)

2
 Introducere

Tema abordată în acest referat este Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor

Secrete de Stat (ORNISS).
Referatul este structurat în trei capitole, iar fiecare capitol fiind structurat în
subcapitole. În primul capitol al referatului sunt prezentate următoarele informaţii cu privire la
Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS): cadrul legal al acestui
oficiu, atribuţiile sale şi relaţiile interinstituţionale.
Capitolul doi se numeşte Accesul la informaţiile clasificate, iar în cadrul lui sunt
expuse informaţii în legătură cu: accesul la informaţiile secrete de stat şi accesul la informaţiile
secrete de serviciu. Tot în acest capitol mai este prezentat şi accesul la informaţiile clasificate
ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord.
În cel de-al treilea capitol este prezentată legislaţia, şi anume: Legi, Ordonanţe de
urgenţă ale Guvernului, Hotărâri ale Guvernului, Ordine ale Directorului General al ORNISS,
acte internaţionale în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate la care România este parte şi
Proiecte de acte normative.
La final, este prezentată şi concluzia referatului de faţă.

3
 CUPRINS

Capitolul I – Prezentare.......................................................................................4

I.1. Cadrul legal al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS)
..................................................................................................................................................4
I.2. Atribuţiile şi relaţiile interinstituţionale ale Oficiului Registrului Naţional al
Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS) ..................................................................................5

Capitolul II - Accesul la informaţiile clasificate................................................7

II.1. Accesul la informaţiile secrete de stat..............................................................................7

II.2. Accesul la informaţiile secrete de serviciu.......................................................................8
II.3. Accesul la informaţiile clasificate ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord.......9

Capitolul III – Legislaţie....................................................................................13

III.3. Legi, Ordonanţe de urgenţă ale Guvernului, Hotărâri ale Guvernului..........................13

III.4. Ordine ale Directorului General al ORNISS.................................................................14
III.5. Acte internaţionale în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate la care România
este parte.................................................................................................................................14
III.6. Proiecte de acte normative............................................................................................15

Concluzia.............................................................................................................16

BIBLIOGRAFIE................................................................................................17

Capitolul I – Prezentare

I.1. Cadrul legal al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat

(ORNISS)

Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS) a fost înfiinţat

prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 153 din 7 noiembrie 2002, publicată în Monitorul
Oficial al României nr. 826 din 15 noiembrie 2002. Această ordonaţă a fost aprobată prin

4
Legea nr. 101/24.03.2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din
31.03.2003.

Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS) este condus de

un director general asimilat funcţiei de secretar de stat, numit prin decizia primului-ministru,
cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Directorul general prezintă, atât Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, anual şi ori de
câte ori este nevoie, informări privind activitatea desfăşurată de ORNISS, cât şi primului-
ministru, anual şi ori de câte ori este nevoie, informări, evaluări şi analize ale situaţiei din
domeniul de responsabilitate, precum şi propuneri concrete de remediere a deficienţelor
constatate şi de perfecţionare a cadrului de activitate specifică.

I.2. Atribuţiile şi relaţiile interinstituţionale ale Oficiului Registrului Naţional al

Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS)

ORNISS exercită atribuţii de reglementare, autorizare, evidenţă şi control în

conformitate cu prevederile Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, ale
Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, şi ale Normelor privind protecţia informaţiilor clasificate
ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord în România, aprobate prin Hotărârea
Guvernului nr. 353/2002. În acest scop, ORNISS:

 organizează evidenţa listelor şi a informaţiilor secrete de stat, a termenelor de

menţinere în nivelul de clasificare, a personalului verificat şi avizat pentru lucrul cu
informaţiile secrete de stat şi a registrelor de autorizări de la instituţiile care deţin sau
care utilizează informaţii clasificate;
 elaborează norme, instrucţiuni şi proceduri pentru protecţia informaţiilor naţionale
clasificate şi, respectiv, a informaţiilor clasificate ale Organizaţiei Tratatului
Atlanticului de Nord;
 asigură respectarea standardelor naţionale şi, respectiv, ale NATO privind gestionarea
documentelor clasificate;
 cooperează cu instituţiile publice, inclusiv cu cele care au atribuţii privitoare la
protecţia informaţiilor clasificate, potrivit legii;
 aprobă eliberarea certificatelor de securitate pentru acces la informaţii naţionale
clasificate;
 eliberează certificate de securitate pentru acces la informaţii NATO clasificate şi pentru
participarea la activităţi organizate în cadrul Alianţei Nord-Atlantice;

5
  stabileşte cerinţele de securitate pentru încăperile şi containerele speciale, mecanismele
de închidere, sistemele de cifru şi încuietori şi autorizează utilizarea lor pentru
păstrarea informaţiilor secrete de stat;
 organizează şi coordonează activităţile de pregătire a structurilor şi funcţionarilor de
securitate din cadrul instituţiilor care gestionează informaţii clasificate;
 eliberează, în condiţiile prevăzute de standardele naţionale, autorizaţii speciale pentru
fotografierea, filmarea, cartografierea sau executarea de lucrări de arte plastice pe
teritoriul României, în obiective sau locuri de importanţă deosebită pentru protecţia
informaţiilor clasificate;
 coordonează implementarea unitară la nivel naţional a măsurilor de protecţie a
informaţiilor clasificate din domeniul industrial;
 eliberează autorizaţii şi certificate de securitate industrială în conformitate cu
standardele în domeniu;
 organizează evidenţa autorizaţiilor şi a certificatelor de securitate industrială la nivel
naţional;
 avizează acordurile internaţionale departamentale care privesc protecţia informaţiilor
clasificate;
 coordonează, la dispoziţia primului-ministru, activităţile necesare negocierii şi
încheierii acordurilor internaţionale în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate;
 acreditează şi reacreditează sistemele de protecţie a informaţiilor clasificate.
În vederea îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin ORNISS, este abilitat să solicite
informaţiile necesare de la conducătorii autorităţilor şi ai instituţiilor publice, ai agenţilor
economici cu capital integral sau parţial de stat şi ai altor persoane juridice de drept public ori
privat. Au obligaţia de a pune la dispoziţia ORNISS datele şi informaţiile referitoare la
protecţia informaţiilor clasificate din domeniul lor de activitate, cu excepţia cazurilor
prevăzute de lege, conducătorii autorităţilor şi ai instituţiilor publice, ai agenţilor economici cu
capital integral sau parţial de stat şi ai altor persoane juridice de drept public ori privat.

6
Capitolul II - Accesul la informaţiile clasificate

II.1. Accesul la informaţiile secrete de stat

În România, accesul la informaţii secrete de stat este permis, cu respectarea

principiului necesitaţii de a cunoaşte, numai persoanelor care deţin certificat de securitate sau
autorizaţie de acces, valabile pentru nivelul de secretizare al informaţiilor necesare îndeplinirii
atribuţiilor de serviciu.
Pentru a asigura accesul personalului propriu la informaţii naţionale clasificate, fiecare
autoritate sau instituţie publică emitentă sau deţinătoare de astfel de informaţii va întreprinde
următoarele:
- întocmirea listei cuprinzând informaţiile secrete de stat şi aprobarea acesteia prin hotărâre a
Guvernului;
- întocmirea listei funcţiilor care necesită acces la informaţii secrete de stat;
- verificarea şi autorizarea personalului desemnat să ocupe aceste funcţii.
Întocmirea listelor cu informaţii secrete de stat
Lista informaţiilor secrete de stat elaborate sau deţinute de instituţie se va întocmi în
conformitate cu prevederile art. 17 din Legea nr. 182/2002, care stabileşte conţinutul
informaţiilor cuprinse în această categorie. Nivelurile de secretizare ce se vor atribui
informaţiilor respective se vor stabili conform împuternicirilor prevăzute la art. 19 al aceleiaşi
legi. Lista cuprinzând informaţiile secrete de stat, pe niveluri de secretizare, se aprobă prin
hotărâre a Guvernului, de asemenea şi orice actualizare ulterioară a acestei liste.
Lista informaţiilor clasificate (după aprobarea prin Hotărârea Guvernului) va fi
comunicată la ORNISS şi la instituţiile cărora le revin sarcini de organizare a măsurilor
specializate de protecţia a informaţiilor clasificate.
Verificarea personalului
Certificatul de securitate (HG nr. 585/2002, Anexa nr. 12) sau autorizaţia de acces la
informaţii clasificate (HG nr. 585/2002, Anexa nr. 13) se eliberează numai în baza avizelor
acordate de autoritatea desemnată de securitate (ADS) în urma verificărilor efectuate asupra
persoanei în cauză, cu acordul scris al acesteia. Persoana pentru care se solicită acordarea
accesului la informaţii secrete de stat îşi exprimă acordul privind efectuarea acestor verificări
printr-o declaraţie scrisă, dată în prezenţa funcţionarului de securitate odată cu predarea

7
formularului tip completat corespunzător nivelului de clasificare a informaţiilor respective
(HG nr. 585/2002, anexele nr.15-17).

Accesul temporar la informaţii secrete de stat

În cazuri excepţionale, determinate de situaţii de criză, calamităţi sau evenimente
imprevizibile, conducătorul unităţii poate acorda acces temporar la informaţii clasificate
anumitor persoane care nu deţin certificat de securitate sau autorizaţie de acces, cu condiţia
asigurării unui sistem corespunzător de evidenţă. Persoanele care primesc dreptul de acces
temporar la informaţii secrete de stat vor semna angajamentul de confidenţialitate şi vor fi
comunicate la ORNISS, în cel mai scurt timp posibil, pentru efectuarea verificărilor de
securitate, potrivit procedurilor.
Accesul cetăţenilor străini la informaţii secrete de stat în România
Cetăţenii străini, cetăţenii români care au şi cetăţenia altui stat, precum şi persoanele
apatride pot avea acces la informaţii secrete de stat, cu respectarea principiului necesităţii de a
cunoaşte şi a convenţiilor, protocoalelor, contractelor şi altor înţelegeri încheiate în condiţiile
legii.
Persoanele din categoriile prevăzute mai sus vor fi verificate şi avizate conform
standardelor stabilite de HG nr. 585/2002, la solicitarea conducătorului unităţii în cadrul căreia
acestea urmează să desfăşoare activităţi care presupun accesul la informaţii secrete de stat.
Conducătorul unităţii va elibera persoanelor respective o autorizaţie de acces corespunzătoare
nivelului de secretizare a informaţiilor la care urmează să aibă acces, valabila numai pentru
perioada desfăşurării activităţilor comune, în baza acordului comunicat de ORNISS.

Conducătorul unităţii este obligat să delimiteze strict sectoarele şi compartimentele în

care persoanele respective pot avea acces şi va stabili măsuri pentru prevenirea prezenţei
acestora în alte locuri în care se gestionează informaţii secrete de stat.

II.2. Accesul la informaţiile secrete de serviciu

Accesul personalului la informaţiile secrete de serviciu este permis numai în baza

autorizaţiei scrise emise de conducătorul unităţii. Evidenţa autorizaţiilor de acces la informaţii
secrete de serviciu se ţine centralizat de funcţionarul de securitate în Registrul pentru evidenţa
autorizaţiilor de acces la informaţii secrete de serviciu
În vederea eliberării autorizaţiei de acces la informaţii secrete de serviciu, persoana
care urmează să ocupe o funcţie ce presupune accesul la astfel de informaţii prezintă
funcţionarului de securitate, în condiţiile legii, recomandări şi referinţe asupra onestităţii şi
8
profesionalismului, din partea persoanelor cu funcţii de conducere cărora li se subordonează
direct sau a reprezentanţilor autorizaţi ai altor persoane juridice, după caz, şi va semna un
angajament de confidenţialitate. După ce verifică autenticitatea documentelor menţionate mai
sus, funcţionarul de securitate prezintă conducătorului unităţii propuneri privind oportunitatea
eliberării autorizaţiei de acces la informaţiile secrete de serviciu.
Retragerea autorizaţiei de acces la informaţii secrete de serviciu se face de către
conducătorul unităţii deţinătoare, în următoarele cazuri:
- la încetarea raporturilor de muncă ori de serviciu, după caz, dintre unitate şi deţinătorul
autorizaţiei sau a calităţii de demnitate publică;
- când atribuţiile specifice postului pe care este încadrat deţinătorul autorizaţiei nu mai
presupun accesul la astfel de informaţii;
- când deţinătorul autorizaţiei a încălcat reglementările privind protecţia informaţiilor secrete
de serviciu.

După retragerea autorizaţiei de acces la informaţii secrete de serviciu, funcţionarul de

securitate procedează la distrugerea acesteia, pe bază de proces-verbal.

II.3. Accesul la informaţiile clasificate ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de

Nord

Procedura de acordare a accesului la informaţii NATO clasificate

Securitatea personalului

Securitatea personalului reprezintă ansamblul procedurilor de securitate care se aplică

persoanelor care urmează să aibă acces la informaţii clasificate NATO.

Măsurile de securitate a personalului sunt menite:

 să prevină accesul persoanelor neautorizate la informaţii clasificate NATO;
 să garanteze că informaţiile clasificate NATO sunt distribuite pe baza existenţei
certificatului de securitate, în strictă conformitate cu principiul nevoii de a şti (need-to-know);
 să permită identificarea persoanelor care, prin acţiunile lor, pot pune în pericol
securitatea informaţiilor clasificate NATO şi să interzică accesul acestor persoane la astfel de
informaţii.

Asigurarea securităţii personalului se realizează prin următoarele elemente:

selecţionarea, verificarea, avizarea şi autorizarea accesului la informaţiile clasificate NATO,
revalidarea, retragerea certificatului, controlul şi instruirea personalului.

Certificatele de securitate

9
 Accesul la informaţiile clasificate NATO (nivelurile NATO/CONFIDENTIAL,
NATO/SECRET şi NATO/top secret) se acordă în baza certificatului de securitate eliberat de
ORNISS şi a respectării principiului nevoii de a şti (need-to-know).
Certificatele de securitate sunt de două tipuri:
- certificat de securitate tip A, cu o valabilitate de 3 ani, care permite accesul la informaţii şi
documente clasificate NATO;
- certificat de securitate tip B, care autorizează participarea persoanei la activităţi organizate
de Alianţa Nord-Atlantică în cadrul cărora se vehiculează informaţii clasificate NATO şi
pentru care Alianţa Nord-Atlantică solicită astfel de documente. Acest tip de certificat este
valabil doar pe durata desfăşurării activităţii respective. Certificatele de securitate tip B sunt
eliberate numai persoanelor care deţin certificate de securitate tip A.
Nivelul de acces acordat prin certificatul de securitate eliberat trebuie să fie similar cu
nivelul de clasificare al informaţiilor la care persoana necesită acces în îndeplinirea sarcinilor
sale de serviciu.

Persoanele cărora le-au fost eliberate certificate de securitate şi urmează să li se acorde

accesul la informaţii clasificate NATO vor fi instruite de către funcţionarul de securitate al
instituţiei cu privire la reglementările şi normele de protecţie a acestora. Acestea se vor angaja,
sub semnătură, să asigure securitatea informaţiilor clasificate NATO şi să respecte prevederile
reglementărilor specifice pe linia protecţiei informaţiilor clasificate/planurilor de securitate în
îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.

Eliberarea certificatelor de securitate

Eliberarea certificatului de securitate se face pe baza analizării concluziilor verificărilor

transmise de instituţia abilitată să le efectueze. In cazul în care în concluziile verificărilor este
evidenţiată existenţa unor riscuri de securitate, ORNISS va decide dacă acestea pot fi un
obstacol pentru eliberarea certificatului de securitate. Atunci când sunt semnalate elemente
care nu constituie riscuri, dar sunt relevante din punct de vedere al securităţii, în luarea deciziei
de eliberare a certificatului de securitate vor prima interesele de securitate.

ORNISS are la dispoziţie un termen de 7 zile pentru emiterea certificatului de

securitate sau pentru a comunica refuzul de eliberare a acestuia instituţiei solicitante. Un
exemplar al adresei de comunicare a deciziei ORNISS privind acordarea sau neacordarea
certificatului de securitate se va transmite instituţiei care a efectuat verificările.
Certificatul de securitate tip A se emite în două exemplare originale. Unul rămâne la
Registrul Central, iar al doilea va fi păstrat la locul de muncă al persoanei.

10
 Eliberarea certificatului de securitate tip B se realizează, în baza aprobării şefului
instituţiei, de către funcţionarul de securitate din instituţia în care persoana respectivă îşi
desfăşoară activitatea. În lipsa funcţionarului de securitate, instituţia adresează solicitarea la
ORNISS, care va elibera certificatul. În această situaţie, solicitarea va fi adresată ORNISS cu
cel puţin două săptămâni înainte de data începerii activităţii pentru care este necesară
eliberarea certificatului de securitate. O copie a certificatului de securitate tip B se păstrează la
funcţionarul de securitate din cadrul instituţiei respective.

Valabilitatea certificatelor de securitate; reverificarea; retragerea certificatului de

securitate

Valabilitatea certificatului de securitate tip A este de 3 ani.

Reverificarea unei persoane se face dacă este necesară eliberarea unui nou certificat
de securitate, dacă sunt evidenţiate riscuri de securitate sau la cererea NATO. Eliberarea unui
nou certificat de securitate poate avea loc, la solicitarea instituţiei, în următoarele situaţii:
 dacă în îndeplinirea sarcinilor de serviciu persoana necesită acces la informaţii
clasificate NATO de nivel superior;
 dacă a expirat perioada de valabilitate a certificatului de securitate deţinut anterior;
 în cazul în care apar modificări în datele de identificare prevăzute în certificat ale
persoanei, certificatul de securitate vechi se retrage, eliberându-se un nou certificat.
Reverificarea se efectuează fără eliberarea unui nou certificat de securitate în
următoarele situaţii:
 în cazul în care există modificări ale datelor declarate în formularele completate
anterior;
 în cazul în care pe parcursul perioadei de valabilitate a certificatului de securitate se
evidenţiază existenţa unor riscuri de securitate;
 în cazul în care structuri ale Alianţei Nord-Atlantice sau ale unor autorităţi naţionale de
securitate din ţări membre sau partenere ale NATO solicită expres reverificarea persoanei.
ORNISS este singura instituţie autorizată să retragă certificatul de securitate. ORNISS
va comunica instituţiilor decizia de retragere a certificatelor de securitate.
Certificatele de securitate tip A şi tip B se retrag în următoarele cazuri:
 la iniţiativa ORNISS;
 la cererea instituţiilor care au solicitat iniţial eliberarea certificatului, inclusiv în situaţia
expirării acestuia;
 la plecarea din instituţie sau la schimbarea locului de muncă al deţinătorului, dacă noul

11
loc de muncă nu presupune lucrul cu informaţii clasificate NATO;
 la schimbarea nivelului de acces.

În cazul retragerii certificatului de securitate, angajatului i se va interzice accesul la

informaţii clasificate NATO. După retragere, certificatele de securitate tip A şi tip B se distrug
pe bază de proces-verbal, comunicându-se instituţiei care a derulat verificările acest fapt.

Accesul la informaţiile clasificate NATO/RESTRICTED

Accesul la informaţiile clasificate NATO/RESTRICTED se va face la nivelul

instituţiilor angajatoare, pe baza avizului dat de structura/funcţionarul de securitate, cu
aprobarea şefului instituţiei. Pentru accesul la această categorie de informaţii nu se solicită
certificat de securitate.

Acordarea accesului la informaţii clasificate NATO persoanelor care deţin

acces la informaţii naţionale clasificate

În cazul în care o persoană deţine certificat de securitate/autorizaţie de acces la

informaţii naţionale clasificate, acesteia i se poate elibera şi certificat de securitate pentru
acces la informaţii NATO clasificate valabil pentru acelaşi nivel de secretizare sau pentru un
nivel inferior.

Dacă informaţiile NATO clasificate la care se solicită acces în aceste condiţii sunt de
nivel superior celui pentru care persoana în cauză deţine certificat de securitate/autorizaţie de
acces, se vor efectua verificările necesare, potrivit standardelor în vigoare.
Valabilitatea certificatului de securitate pentru acces la informaţii NATO clasificate
eliberat în baza certificatului de securitate/autorizaţiei de acces la informaţii naţionale
clasificate încetează la expirarea termenului de valabilitate al acestuia/acesteia din urmă.

12
Capitolul III – Legislaţie
III.3. Legi, Ordonanţe de urgenţă ale Guvernului, Hotărâri ale Guvernului

 LEGEA nr. 101 din 24 martie 2003 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 153/2002 privind organizarea şi funcţionarea Oficiului Registrului
Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat;
 ORDONANŢA DE URGENŢĂ A GUVERNULUI nr. 153 din 7 noiembrie 2002
privind organizarea si funcţionarea Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor
Secrete de Stat;
 LEGEA nr. 182 din 12 aprilie 2002 privind protecţia informaţiilor clasificate;
 HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 353 din 15 aprilie 2002 pentru aprobarea Normelor
privind protecţia informaţiilor clasificate ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de
Nord în România;
 HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 585 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea
Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România;
 HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 781 din 25 iulie 2002 privind protecţia
informaţiilor secrete de serviciu;
 LEGEA nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes
public;
 HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 590 din 21 aprilie 2004 pentru modificarea anexei
la Normele privind protecţia informaţiilor clasificate ale Organizaţiei Tratatului
Atlanticului de Nord în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 353/2002;
 HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 2202 din 30 noiembrie 2004 pentru modificarea şi
completarea art. 152 din Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în
România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002;
 ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 16 din 9 martie 2005 pentru modificarea lit. h) a
art. 17 din Legea nr. 182 / 2002 privind protecţia informaţiilor clasificate şi pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 333 / 2002 privind paza obiectivelor, bunurilor,
valorilor şi protecţia persoanelor;
 HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 185 din 9 martie 2005 privind modificarea
Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 585/2002.

13
 III.4. Ordine ale Directorului General al ORNISS

 ORDINUL nr. 482 din 21 noiembrie 2003 pentru aprobarea Directivei privind
structurile cu responsabilităţi în domeniul INFOSEC - INFOSEC 1;
 ORDINUL nr. 483 din 21 noiembrie 2003 pentru aprobarea Directivei principale
privind domeniul INFOSEC - INFOSEC 2 ;
 ORDINUL nr. 490 din 21 noiembrie 2003 pentru aprobarea Ghidului pentru instalarea
echipamentelor electronice de stinate prelucrării informaţiilor clasificate - DS 6;
 ORDINUL nr. 388 din 11 noiembrie 2004 pentru aprobarea Directivei INFOSEC
tehnice şi de implementare privind securitatea transmisiilor - INFOSEC 10;
 ORDINUL nr. 4 din 5 ianuarie 2005 pentru aprobarea Ghidului general de securitate a
sistemelor informatice şi de comunicaţii - DS 5;
 ORDINUL nr. 11 din 26 ianuarie 2006 pentru aprobarea Directivei INFOSEC privind
Catalogul naţional cu produse, profile şi pachete de protecţie INFOSEC - INFOSEC 5;
 ORDINUL nr. 167 din 27 februarie 2006 pentru aprobarea Metodologiei de acreditare
a entităţilor pentru evaluarea produselor de securitate IT şi a sistemelor informatice şi
de comunicaţii - INFOSEC 12;
 ORDINUL nr. 51 din 02 aprilie 2009 privind desemnarea entităţilor evaluatoare şi de
certificare a containerelor destinate protecţiei documentelor clasificate.

III.5. Acte internaţionale în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate la care

România este parte

 LEGE nr. 173 din 18 octombrie 2000 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul
României şi Guvernul Republicii Slovace privind protecţia reciprocă a informaţiilor, a
materialelor şi a documentelor secrete de stat, semnat la Bratislava la 3 septembrie
1999;
 LEGE nr. 423 din 25 octombrie 2004 privind aderarea României la Acordul dintre
părţile la Tratatul Atlanticului de Nord pentru securitatea informaţiilor, adoptat la
Bruxelles la 6 martie 1997;
 LEGE nr. 267 din 5 octombrie 2005 pentru ratificarea Acordului dintre România si
Uniunea Europeană privind procedurile de securitate pentru schimbul de informaţii
clasificate, semnat la Bruxelles la 22 aprilie 2005.

14
 III.6. Proiecte de acte normative

 Proiect de LEGE pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul

Republicii Letonia privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, semnat la
Bucureşti, la 11 iunie 2009;
 Proiect de LEGE pentru ratificarea Acordului de securitate între România si Republica
Portugheză privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, semnat la Bucuresti,
la 14 mai 2008;
 Proiect de LEGE pentru ratificarea Acordului de securitate între Guvernul României şi
Guvernul Regatului Norvegiei privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate,
semnat la Bucuresti, la 29 mai 2008;

15
 Concluzia

Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS) este o instituţie

a statului român care are un rol important în asigurarea siguranţei naţionale a statului, deoarece
această instituţie protejează informaţiile clasificate de interes pentru securitatea naţională ca
să nu fie dezvăluite neautorizat. Acest acces la informatiile clasificate este acordat doar
persoanelor autorizate, pe bază de certificate de securitate sau autorizaţie.

Dacă aceste informaţii nu ar fi protejate, datorită faptului că sunt foarte importante, şi a

ar fi dezvăluite neautorizat, consecinţelor ar fi acele de a prejudicia siguranţa naţională şi
apărarea ţării, de asemenea ar cauza prejudicii şi unor personae de drept public sau privat.

16
 BIBLIOGRAFIE

- LEGEA nr. 182/12.04.2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, publicată în Monitorul

Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 12.04.2002;
- HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 353 din 15.04.2002 pentru aprobarea Normelor privind
protecţia informaţiilor clasificate ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord în România,
publicată în Monitorul Oficial nr. 315 din 13.05.2002;
- HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 781/25.07.2002 privind protecţia informaţiilor secrete de
serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 05.08.2002;
- HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 585/13.06.2002 PENTRU APROBAREA Standardelor
naţionale de protecţia a informaţiilor clasificate în România, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 485 din 05.07.2002;
- ORDONANŢA DE URGENŢĂ A GUVERNULUI nr. 153/07.11.2002, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 15.11.2002, aprobată prin Legea nr.
101/24.03.2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31.03.2003.

Resurse web:
http://www.orniss.ro/

17