UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

Raport la tema:Tactica perchezitiei

Profesorul: lector universitar,magistru in drept Artiom Eni

Autorul:

Balan Carolina grupa 401

TACTICA EFECTUARII PERCHEZITIEI; RIDICAREA DE OBIECTE SI

INSCRISURI
Importanta, reglementarea procesual-penala si pregatirea perchezitiei
Aspecte introductive
Perchezitia este un act procedural - efectuat frecvent in practica - destinat cautarii si ridicarii unor obiecte care contin sau poarta urme ale unei infractiuni, a
corpurilor delicte, a inscrisurilor, fie cunoscute, fie necunoscute organului judiciar
si care pot servi la aflarea adevarului.
Importanta perchezitiei si a ridicarii de obiecte si de inscrisuri. Rolul
particular al perchezitiei rezulta si din faptul ca, in interesul major al justitiei,
organele de urmarire penala, au posibilitatea sa efectueze acest act chiar si in
conditiile in care, aparent, ar insemna o incalcare a inviolabilitatii domiciliului, a
persoanei sau a secretului corespondentei, cum este cazul infractiunilor flagrante,
respectand, insa, prevederile legii.
Clasificarea perchezitiilor sub raport tactic criminalistic. Desi clasificarea
perchezitiilor, din punct de vedere al legii procesual-penale, se face in perchezitii
domiciliare si perchezitii corporale, privite insa, prin prisma unor particularitati
tactice de efectuare, perchezitiile domiciliare si corporale pot fi impartite in mai
multe categorii. Astfel:
a. Dupa natura locului in care este efectuata.
b. Dupa numarul de persoane la care urmeaza sa se faca perchezitia.
c. Perchezitiile mai pot fi clasificate in primare sau repetate.
Pregatirea perchezitiei
Reusita unei perchezitii depinde, ca si in cazul celorlalte acte de urmarire penala
tratate mai sus, de modul in care aceasta este pregatita. Descoperirea
mijloacelormateriale de proba prin perchezitie nu poate fi, in nici un caz, lasata la voia
intamplarii, fara o organizare atenta si riguros pregatita, indeosebi in cazuri mai
complexe.
Stabilirea obiectivelor perchezitiei. Determinarea cu precizie a scopului
perchezitiei se face in functie de infractiunea cercetata (omor, delapidare, furt,
inselaciune, specula etc.).
Cunoasterea locului perchezitiei. Cunoasterea exacta a locului in care urmeaza
sa se efectueze perchezitia, in special cea domiciliara, este o regula ce trebuie
respectata in toate imprejurarile, cu atat mai mult in cazurile complexe, exceptie
facand infractiunile flagrante, in care perchezitia poate fi efectuata de indata.

Cunoasterea persoanelor la care se va efectua perchezitia. De regula,

cunoasterea se refera la personalitatea, la gradul de cultura, profesia si functia
exercitata, viata de familie, raporturile cu vecinii, relatiile pe care le intretine cu
diverse alte persoane, indeosebi prietenii mai apropiati etc.
Stabilirea momentului efectuarii perchezitiei. Prin specificul sau, perchezitia
este un act cu caracter inopinat ce trebuie efectuat, de regula, cu maxima
operativitate.
..
Reguli tactice de efectuare a perchezitiei
Aspecte privind psihologia perchezitiei
Printre factorii care concura direct la reusita unei perchezitii, un loc central il
ocupafactorii de natura psihica, factori a caror cunoastere de catre organul judiciar
este absolut necesara.
Psihologia organului judiciar care face perchezitia trebuie sa fie definita
printr-un simt de observatie bine dezvoltat, o putere mare de concentrare si de
stabilitate a atentiei, o intuitie rapida, capacitate de analiza si de sinteza.
In esenta, efectuarea unei perchezitii reclama, printre altele, si o serie de calitati
psihofiziologice determinate, printre altele, de forta, mobilitatea si dinamismul
sistemului nervos, de echilibrul existent intre procesul de excitare si inhibitie.
Psihologia persoanei perchezitionate ofera elemente deosebit de semnificative
pentru orientarea cercetarii, elemente pe care organul judiciar trebuie sa le aiba in
permanenta in vedere, intrucat, daca sunt valorificate cu pricepere, pot contribui
direct la reusita perchezitiei.
In momentul perchezitiei persoana in cauza va traversa o stare
emotionalaspecifica. Tensiunea psihica va fi cu atat mai pronuntata cu cat obiectele
sau inscrisurile cautate se afla la domiciliul sau asupra persoanei perchezitionate,
ajungand la limita superioara pe masura ce organul de urmarire penala se apropie
de locul in care se gasesc.
Deplasarea si intrarea la locul perchezitiei
Deplasarea la locul perchezitiei trebuie pregatita cu multa atentie pentru a se
asigura caracterul inopinat al actiunii, astfel incat persoana perchezitionata sa fie
abordata prin surprindere, fara a i se da timp sa inlature obiectele sau inscrisurile
vizate de catre organul judiciar, ori sa dispara de la domiciliu.

Intrarea la locul perchezitiei se face potrivit particularitatilor fiecarui caz in

parte.
Intreaga operatie de patrundere la locul perchezitiei se face in prezenta martorilor asistenti invitati sa participe la efectuarea perchezitiei si, eventual, a
aparatorului ales.
Primele masuri luate la locul perchezitiei
Dupa intrarea la locul perchezitiei, cel care conduce echipa isi va prezenta legitimatia de magistrat sau politist si, daca este cazul, autorizatia data de procuror in
vederea efectuarii acestui act (art.101 C.pr.pen.). Inainte de inceperea perchezitiei
propriu-zise, se impune luarea unor masuri cu caracter preliminar, cum sunt:
Inspectarea rapida a intregului loc perchezitionat, indeosebi a W.C.-urilor,
sobelor, masinilor de gatit, tuburilor de aruncat gunoiul s.a.
Luarea masurilor de contracarare a oricarei actiuni violente. Din momentul
inceperii si pe intreaga durata a perchezitiei, organul de urmarire penala trebuie sa
fie pregatit sa contracareze orice actiune violenta a persoanei perchezitionate.
..
Reguli tactice aplicate in efectuarea perchezitiei propriu-zise
Efectuarea unei perchezitii se raporteaza la natura si particularitatile locului
cercetat. Indiferent, insa, de aceste particularitati, perchezitiilor le sunt comune
cateva reguli cu caracter tactic.
a. Perchezitia se efectueaza cu minutiozitate.
b. Perchezitia se desfasoara metodic, sistematic.
Pentru descoperirea ascunzatorilor. Cei care efectueaza perchezitia, trebuie sa
se raporteze particularitatilor locului cercetat - practic acestea prezentandu-se intr-o
infinitate de variante.
Fixarea rezultatelor perchezitiei
Consemnarea in procesul-verbal este principalul mijloc de consemnare a
rezultatelor unei perchezitii. El va trebui sa cuprinda, in primul rand, mentiunile
prevazute de art.91 C.pr.pen.
Fixarea prin fotografiere. Fotografierea este un procedeu tehnic deosebit de
valoros nu atat prin caracterul sau ilustrativ, ci mai ales prin obiectivitatea si precizia cu care sunt redate caracteristicile obiectelor, precum si a ascunzatorilor in
care au fost descoperite.

Inregistrarea pe banda videomagnetica. Inregistrarile video, ca si filmarea,

sunt modalitati tehnice de fixare a rezultatelor perchezitiei (care se dovedesc superioare
fotografierii).
Particularitati privind efectuarea unor categorii de perchezitii domiciliare si a
perchezitiei corporale
Perchezitia incaperilor sau a locurilor inchise
In cazul perchezitiilor efectuate in locuri inchise, se cerceteaza elementele de
constructie ale cladirii, ale incaperilor si dependintelor, cum sunt zidurile, pardoselile, plafoanele, scarile, instalatiile sanitare, precum si obiectele aflate in incaperi,
obiecte in care pot fi amenajate ascunzatori.
Cercetarea cladirii si a elementelor de constructie presupune verificarea cladirii
in ansamblul sau, precum si a fiecarei incaperi sau dependinte in parte.
Cercetarea mobilierului si a obiectelor din interiorul incaperilor este o
operatie migaloasa, care necesita multa atentie si rabdare din partea celui care o
efectueaza.
Perchezitia in unitati publice nu se distanteaza prea mult, cel putin sub raport
tactic criminalistic, de perchezitiile mentionate mai sus, insa ea este, deseori, mult
mai dificila decat o perchezitie domiciliara propriu-zisa.
Perchezitia locurilor deschise
Perchezitia locurilor deschise presupune cautarea de obiecte pe suprafete sau
terenuri clar delimitate, ingradite, care apartin persoanei la care se efectueaza
perchezitia, sau pe care aceasta le foloseste in mod exclusiv ori impreuna cu un
numar limitat de persoane. Cel mai adesea, din aceasta categorie fac parte curtile si
gradinile.
In cazul locurilor neingradite, de acces general, cum sunt, de exemplu, terenurile
agricole, pajistile, chiar daca apartin unei anumite persoane, nu se poate vorbi de
perchezitie, ci, mai degraba, de o cercetare la fata locului, desfasurata potrivit
regulilor procedurale si tacticii mentionate anterior.
Perchezitia corporala
Perchezitia corporala, dupa cum se cunoaste, este destinata cautarii de obiecte si
de inscrisuri aflate asupra unei persoane. Potrivit prevederilor art.106 C.pr.pen., ea
se efectueaza de catre organul judiciar care a dispus-o, cu respectarea dispozitiilor
art.104 C.pr.pen. alin.1, sau de catre persoana desemnata de acest organ.

Datorita particularitatilor sale, ca si metodelor de efectuare, din punct de vedere

tactic criminalistic perchezitia persoanei este impartita, conventional,
in perchezitia imbracamintei si perchezitia corpului.
Perchezitia preliminara este destinata preintampinarii unei actiuni violente a
persoanei perchezitionate, ceea ce presupune, in primul rand, dezarmarea acestei.
Perchezitia obiectelor de imbracaminte. Aceasta parte a perchezitieipresupune
verificarea in parte a fiecarei piese din care este formata, a lenjeriei si a
incaltamintei, la nevoie acestea putand fi scoase de pe corpul persoanei.
Perchezitia corpului ca atare. Aceasta se efectueaza de catre o persoana de
acelasi sex cu persoana perchezitionata, la nevoie apelandu-se la sprijinul medicului. Principala modalitate de ascundere o reprezinta introducerea obiectelor in
orificiile naturale, iar cateodata, chiar inghitirea obiectelor, mai ales daca pot fi
eliminate cu usurinta.
Ridicarea de obiecte si de inscrisuri
Aspecte generale
Ridicarea de obiecte si de inscrisuri ce pot servi ca mijloc de proba in procesul
penal, act procedural distinct de perchezitie, se efectueaza atat in conditiile stabilite
de lege, cat si cu respectarea catorva reguli tactice criminalistice.
Cadrul tactic criminalistic
Ridicarea silita sau perchezitia, efectuata dupa ce persoanei i-au fost cerute
anumite obiecte sau inscrisuri bine individualizate, poate prezenta un anumit
neajuns. Astfel, daca organul de urmarire penala nu este pregatit sa faca fata acestei
imprejurari, el trebuie sa ceara incuviintarea procurorului pentru efectuarea actelor
amintite, timp in care persoana respectiva are posibilitatea sa distruga, sa ascunda,
sau sa incredinteze altor persoane obiectele sau inscrisurile cerute.
Aspecte de aprofundat
Pregatirea perchezitiei
Aspecte privind psihologia perchezitiei
Deplasarea, intrarea si primele masuri luate la locul perchezitiei
Regulile tactice aplicate in efectuarea perchezitiei propriu-zise
Efectuarea perchezitiei corporale.

tactica efecturii percheziiei, totalitatea metodelor i procedeelor folosite n

pregtirea, desfurarea i fixarea rezultatelor percheziiei, n conformitate cu
legea, cu regulile criminalistice i innd seama de psihologia persoanei
percheziionate, n scopul descoperirii i ridicrii din anumite locuri sau de la
diferite persoane a obiectelor i nscrisurilor ce au legtur cu cauza i care snt
necesare pentru stabilirea adevrului n procesul judiciar. Dintre metodele i
procedeele tactice folosite n efectuarea percheziiei menionm: observarea
percheziionatului, examinarea obiectelor i a persoanelor percheziionate cu
ajutorul razelor Roentgen, ultraviolete etc., examinarea cu ajutorul metodei
comparative, folosirea cinelui de urmrire

Sub raport procedural, percheziia poate fidomiciliar sau corporal.

Percheziia domiciliar poate fi dispusa numai de judecator, prin incheiere
motivata. Potrivit art.100 C.P.P., in cursul urmaririi penale, judecatorul dispune
efectuarea perchezitiei domiciliare la cererea procurorului,
In baza incheierii, judecatorul emite de indata autorizatia de perchezitie. Aceasta
poate fi folosita o singura data.
Perchezitia domiciliara nu poate fi dispusa inainte de inceperea urmaririi
penale.
Perchezitia corporala poate fi dispusa dupa caz de organul de cercetare penala, de
procuror sau judecator. Aceasta poate fi dispusa si efectuata si inainte de inceperea
urmaririi penale.
EFECTUAREA PERCHEZITIEI
Perchezitia domiciliara dispusa in timpul urmaririi penale, se efectueaza de
procuror sau de organul de cercetare penala
n cursul judecii, instana poate proceda la efectuarea percheziiei numai cu
ocazia unei cercetri locale, potrivit art.102 C.P.P.
Timpul de efectuare a percheziiei domiciliare, precum i ridicarea de obiecte i
nscrisuri de ctre organele de cercetare penal este ntre orele 06-20, iar celelalte
ore numai n caz de infraciune flagranta, sau cnd percheziia urmeaz a se efectua
ntr-un local public. Percheziia nceput ntre orele 06-20 poate continua i n
cursul nopii (art. 103 C.P.P.).

Dup cum se subliniaz n literatura de specialitate persoanele i obiectele cutate

prin percheziie pot fi clasificate, indiferent de natura infraciunii, n cteva mari
categorii:
obiecte care provin din infraciune(bunurile sustrase, falsurile,banii i obiectele
primite sau rezultate din infractiune,.a.)
mijloace sau instrumentele destinate svririi infraciunii(arme, instrumente de
spargere, materiale necesare falsificrii de valori,etc.)
obiecte care conin sau poart urmele infraciunii (mbrcmintea ptat de
snge, scrisorile de ameninare, nscrisuri falsificate,etc.)
obiectele sau nscrisurile care nu sunt deinute n mod legal sau a cror cantitate
depesc limita admis, ori cele interzise la detinere(arme, munitii, stupefiante,),
persoanele care se sustrag de la urmrirea penal sau de la executarea pedepsei,
precum i cadavrele unor persoane disprute,
oricare alte obiecte sau nscrisuri de natur s serveasc la stabilirea faptelor i
mprejurrilor unor cauze, inclusiv la identificarea infractorului.
PREGTIREA PERCHEZIIEI
Stabilirea obiectivelor percheziiei
Determinarea cu precizie a scopului percheziiei se face n funcie de infraciunea
cercetat (omor,talharie,furt, nelciune,trafic de droguri,etc.)ceea ce presupune ca
organul judiciar s aib o reprezentare suficient de clar asupra naturii obiectelor
sau nscrisurilor cutate, a orice poate reprezenta produs al faptelor investigate, ori
care s fi fost folosit la svrirea acesteia.
O percheziie devine oportun numai n momentul n care exist presupuneri
ntemeiate c, ntr-un anumit loc, sau asupra unei persoane, se vor gsi obiecte
avnd legtur cu faptele sau mprejurrile cauzei cercetare. Neglijarea acestui
aspect are, deoseori, consecine destul de grave :
pe de o parte, o percheziie efectuat lanoroc poate pune n gard pe cei
implicai n svrirea infraciunii;
pe de alt parte, o percheziie nejustificat poate fi interpretat ca o nclcare a
unor drepturi constituionale, cum sunt nviolabilitatea persoanei i a domiciliului,
deci o nclcare a libertilor si a drepturilor omului.
n formarea imaginii despre obiectele cutate, organul judiciar este obligat s in
seama, pe ct este cu putin, de caracteristicile lor generale (form, dimensiune,

strucura) de valoare i mai ales, de posibilitatea de ascundere, de distrugere rapid,

de fragmentare, etc.
Exist, totusi i mprejurri n care obiectele cutate nu sunt cunoscute cu
exactitate. De pild, ntr-un trafic de stupefiante, anchetatorul nu se poate atepta
s descopere numai droguri, ci i arme, paapoarte false,etc.
Cunoaterea locului percheziiei
n cazul locurilor nchise, intereseaz adresa exact (strada, nr., scara, etajul,
apartamentul) particularitile de construcie, dispunerea i destinaia ncperilor, a
dependinelor, eventualele modificri sau amenajri fcute pe parcurs de locatari,
amplasamentul uilor, ferestrelor, posibilitile de intrare sau ieire (caile de acces),
altele dect cele obinuite, persoanele care domiciliaz sau locuiesc temporar la
adresa respectiv, vizitatorii frecveni, vecinii, nr. de telefon i altele. n cazul unei
posibile percheziii n magazii, pivinie, garaje, etc., se impune cu aceeai
necesitate cunoaterea lor amnunit. Un fapt deosebit de important este
cunoasterea spatiilor folosite in comun cu alte persoane.
n cazul locurilor deschise, intereseaz: dispunerea, suprafaa, particularitile
topografice ale solului i vegetaiei, eventualele construcii aflate pe acest loc,
destinaia i caracteristicile lor interioare, drumurile i cile de acces, modalitatea
de delimitare (grad de scndur, srm, beton,etc.) locurile sau grdinile cu care se
nvecineaz persoanele crora le aparin, folosesc sau ngrijesc locurile respective
.a.
Cunoaterea persoanelor percheziionate
Cunoaterea persoanelor la care urmeaz s se efectueze perchezi- ia i n legtur
cu care exist indicii temeinice de participare la activitatea infracional este un alt
aspect important ce trebuie avut n vedere n cadrul pregtirii percheziiei. De
regul, cunoaterea se refer la personalitatea,la gradul de cultur, profesiunea i
funcia exercitat, viaa de familie, raporturile cu vecinii, relaiile pe care le
ntreine cu diverse alte persoane,ndeosebi prietenii mai apropiai,
pasiunile,muncile din gospodrie pe care se pricepe s le fac, alte activiti pe care
le desfoar n calitate de amatori(mecanic,fotografiere,nregistrri
muzicale,etc.),fr ca aceasta s fie interpretat drept o imixtiune n viaa intim a
persoanei.
Trebuie cunoscute, de asemenea i persoanele care locuiesc cu cel care va fi
percheziionat, indiferent de faptul dac acestea sunt membrii de familie sau
chiriai, precum i rudele cu care ntrein relaii strnse i pe care le frecventeaz
mai des.Acest lucru se impune cu att mai mult n ipoteza existenei unor
presupuneri ntemeiate c obiectele cutate pot fi ascunse la rudele sau prietenii
mai apropiai.

Stabilirea momentului efecturii percheziiei

Prin specificul su, percheziia este un act cu caracter inopinat ce trebuie efectuat,
de regul, cu maxim operativitate.
n consecin, alegerea momentului propice percheziiei, se face n funcie de
particularitile fiecrui caz n parte, de necesitatea efecturii ei n mod inopinat,
ct mai operativ i n condiii de natur s asigure descoperirea obiectelor sau
mijloacelor materiale de prob pe care anchetatorul se ateapt s le descopere.
Pregtirea mijloacelor tehnice necesare efecturii percheziiei
Pentru efectuarea percheziiei se apeleaz, de regul, la aceleai mijloace tehnicotiinifice folosite n cercetarea la faa locului, majoritatea dintre ele gsindu-se n
trusele criminalistice universale sau n dotarea laboratoarelor criminalistice mobile.
Sunt necesare surse de iluminare, truse de chei pentru deschiderea uilor, diverse
unelte (ciocan,pantent,urubelni,leviere, lopat, trncop, etc.).
Pentru descoperirea obiectelor ascunse este nevoie de sonde metalice, stetoscoape,
de sonde electromagnetice sau de magnei puternici, utilizai pentru scoaterea
obiectelor metalice din fntni, ape, curgtoare, bli, latrine, etc.
Se apeleaz, totodat, la diferite tipuri de detectoare, cum sunt, de pild, cele de
metale, cadavre, detectoarele cu ultraviolete. La nevoie, se poate apela la aparate
Roentgen portabile, utilizate n examinarea interiorului unor corpuri, la examinarea
cu ajutorul radiaiilor gamma, dac exist indicii c obiectele au fost ascunse n
elemente de construcii.Firete, n cadrul mijloacelor tehnice, va fi inclus i
aparatura de fotografiat, filmare i nregistrare videomagnetic.
Formarea echipei care va efectua percheziia
Organul judiciar care efectueaz i conduce percheziia, n funcie de gradul de
dificultate al acesteia, de mrimea locurilor sau terenurilor percheziionate, va
trebui s formeze o echip dintr-un numr suficient de persoane care s-l ajute la
cutarea obiectelor sau nscrisurilor, precum i n asigurarea pazei locului
percheziionat.
Dup natura cauzei o impune, n echip vor fi inclui specialiti din diverse
domenii (construcii, electricitate, mecanic, petrochimie, etc.)
n ipoteza cutrii de obiecte sau nscrisuri considerate secrete de stat, precum i a
percheziionrii unor locuri supuse unui regim special, trebuie s se aib n vedere
includerea n echipa de percheziie, numai a persoanelor care au acces n astfel de
locuri, la datele secrete,cu respectarea stricta a regulilor de confidentialitate.

Potrivit prevederilor art.104 C.p.p., perecheziia se efectueaz n prezena unor

martori asisteni, care trebuie selecionai numai dintre persoanele care nu au nici o
legtur cu cei implicai n svrirea infraciunii i nici un interes n cauz. Este
contraindicat s se procedeze la alegerea martorilor asisteni dintre persoanele care
se gsesc ntmpltor la faa locului, mai ales c acestea pot fi chiar complici ai
autorului infraciunii.
La percheziie va fi adus i persoana la care se efectueaz percheziia, chiar dac
este reinut sau arestat. Dac acest lucru nu este posibil, percheziia domiciliar,
ca i ridicarea de obiecte sau nscrisuri se face n prezena unui reprezentant ori a
unui membru al familiei, iar n lipsa acestora, a unui vecin, avnd capacitatea de
exerciiu(art.104 C.p.p.,alin.4). n prezent, la efectuarea percheziiei poate participa
i aparatorul ales de nvinuit sau de inculpat. Este interzisa efectuarea in acelasi
timp a unor acte de procedura cu inv./inc. retinut sau arestat in aceeasi cauza, care
prin natura lor l-ar impiedica sa participe la perchezitie.
REGULI TACTICE DE EFECTUARE A PERCHEZIIEI
Fa de importana percheziiei pentru aflarea adevrului, este evi- dent
necesitatea urmririi de ctre organul judiciar a unei conduite tactice, potrivit unor
reguli generale, comune tuturor acestor acte procedurale:
a) Examinarea minuioas i observarea permanent
b) Meninerea stabilitii ateniei
c) Adaptarea rapid la situaii concrete ntlnite la faa locului, dublate de
mobilitatea gndirii n interpretarea datelor obinute pe parcursul perche- ziiei.
d) Percheziia necesit mult perseveren, calm i rbdare
Psihologia persoanei percheziionate ofer elemente deosebit de semnificative
pentru orientarea cercetrii, elemente pe care organul judiciar trebuie s le aib n
permanen n vedere, ntruct, dac sunt valorificate cu pricepere, pot contribui
direct la reuita percheziiei.
Principalele manifestri somatice i viscerale determinate de strile de tensiune
psihic, manifestri ce pot fi sesizate direct de ctre cel care face percheziia sunt
urmtoarele.
-Dereglarea respiraiei i a emisiei vocale, de rguirea nsoit de scderea
salivaiei, de micarea neregulat amrului lui Adam.
-Modificarea activitii cardiovasculare, manifestat printre altele prin
congestionare sau paloare, tipice emoiei

-Crisparea, schimbarea expresiei normale a feei, efectuarea de micri, de gesturi

sau aciuni nefireti.
-Modificarea timpului de reactie, individul rspunznd cu ntrziere iar alteori
precipitat la ntrebrile care au ncrctur afectogen.
Asemenea manifestri difer de la individ la individ, ceea ce justific cu atat mai
mult, cunoaterea sa nc naintea percheziiei.
Sunt persoane care afieaz mult calm i indiferen, pn n momentul n care
organul de urmrire penal se apropie de locul de ascundere a corpului delict, cnd
ncep s se agite, s vorbeasc inutil i s atrag atenia n alt parte. Alte persoane
reacioneaz invers, fiind volubile i aparent destinse, pn n momentul critic,
cnd devin brusc tcute.
Unii protesteaz sau susin c percheziia nu are rost, ei fiind nite oameni cinstii,
onorabili, susinere ce se pot amplifica pe msur ce anchetatorul se apropie de
locul n care se gsesc obiectele sau nscrisurile cutate. Protestele fac referire
frecvent lanclcarea drepturilor omului cunoscndu-se sensibilitatea unor
anchetatori la asemenea argument.
Deplasarea i intrarea la locul percheziiei
Deplasarea la locul percheziiei trebuie pregtit cu mult atenie pentru a se
asigura caracterul inopinat al aciunii, astfel nct persoana percheziionat s fie
abordat prin surprindere, fr a i se da timp s nlture obiectele sau nscrisurile
vizate de ctre organul judiciar, ori s dispar de la domiciliu.
Maina cu care se deplaseaz membrii echipei nu va fi oprit n dreptul intrrii n
imobilul n care se va face percheziia, ci la o distan mai mare.
La percheziiile efectuate n blocurile cu multe etaje, liftul va fi oprit cu un etaj mai
sus sau mai jos de palierul la care se afl amplasat apartamentul, preferabil fiind ca
o parte din membrii echipei s vin pe scar, desigur n msura posibilitilor i
fr a forma un grup compact.
Este de la sine neles c, nainte de ptrundere, vor fi luate msurile necesare de
paz a intrrilor, de nlturare a oricror posibiliti de prsire a locului
percheziiei.
Intrarea la locul percheziiei se face potrivit particularitilor fiecrui caz
n parte.De regul, se sun sau se bate la u, membrii echipei aezn- du-se astfel
nct prin vizor ori fereastr s nu fie observat dect o singur persoan.Dac n
cas sau apartament locuiesc mai multe familii, este indi- cat s se sune la familia
la care nu se face percheziie.

n mprejurrile n care ua nu va fi deschis, datorit refuzului persoanei sau

faptul c nu este nimeni n cas, se procedeaz diversificat.
Dac organul
judiciat nu sesizeaz nici o micare n locuin, va trebui s se informeze la vecini
dac persoanele cutate sunt sau nu n cas i ce tiu despre ele. Asemenea situaii
pot fi evitate, prin obinerea de date bine verificate cu privire la programul de
activitate al celor percheziionai, asupra modului lor de via.
n eventualitatea n care nu este nimeni n cas, se procedeaz la deschiderea uii n
prezena unui reprezentant al persoanei percheziionate,
a unui vecin avnd capacitatea de exerciiu, a responsabilului asociatiei de locatari
sau a unui delegat al primriei.
Dac se constat c, totui, este cineva n locuin sau n ncpere, se va trece la
forarea uii, dup ce n prealabil s-a atras atenia asupra acestei msuri, precum i
asupra calitii organului care efectueaz perche- ziia.
Raportat la cerina tactic a ptrunderii rapide la locul percheziiei, a-preciem c
organul de urmrire penal este nevoit s se adapteze la fiecare caz n parte.n
situaiile deosebite, cnd din datele existente la dosar sau din materialul informativ
obinut n vederea pregtirii percheziiei, rezult c ne aflm n faa unor indivizi
periculoi, a unor recidiviti, etc. se va proceda la ptrunderea forat, fr
ntrziere, la locul percheziiei.
ntreaga operaie de ptrundere la locul percheziiei se face n pre- zena martorilor
asisteni invitai s participe la efecturea percheziiei.
Primele msuri luate la locul percheziiei
Dup intrarea la locul percheziiei, cel care conduce echipa i va prezenta
legitimaia i sa prezinte autorizaia dat de judecator (art.104 C.p.p.).
nainte de nceperea percheziiei propriu-zise, se impune luarea unor msuri cu
caracter preliminar, cum sunt :
inspectarea rapid, a ntregului loc percheziionat, ndeosebi a WC-urilor,
sobelor, mainilor de gtit, tuburilor de aruncat gunoiul i, n general, a oricrei
instalaii ce ar putea fi folosit n vederea distrugerii obiectelor sau nscrisurilor
cutate,
luarea msurilor de contracarare a oricrei aciuni violente, ncercri de
sinucidere,
strngerea tuturor persoanelor gsite la locul percheziiei ntr-o singur ncpere
sau ntr-un spaiu limitat, inclusiv a celor care dorm, n afara copiilor mici si a
bolnavilor,

Persoanele ntlnite la locul supus percheziiei domiciliare vor fi legiti- mate i

ntrebate n ce calitate sau scop se afl n acel loc. ntr-un mod asemntor se
procedeaz i cu persoanele care vin dup nceperea percheziiei.
n funcie de natura faptei, ca i de particularitile obiectelor cutate, se poate
recurge la o percheziie corporal a persoanelor gsite la locul percheziiei.
studierea atent i familiarizarea cu locul ce va fi percheziionat
organizarea percheziiei propriu-zise
n cadrul primelor msuri luate dup intrarea la faa locului, dac este cazul, vor fi
completate msurile destinate blocrii intrrilor i ieirilor. De asemenea, vor fi
puse sub control alte posibiliti de comunicare cu exteriorul, cum ar fi, de pild,
telefonul, soneriile, interfoanele, eventualele statii radio.
Reguli tactice aplicate n efectuarea percheziiei propriu-zise
Reguli de baz ale percheziiei domiciliare :
percheziia se efectueaz cu minuiozitate
percheziia se desfoar metodic, sistematic
va fi observat n permanen comportamentul persoanei perchezi- ionate
percheziia trebuie efectuat n strict conformitate cu prevederile legii
Seful echipei de perchezitie va impune o atmosfer de calm, de obiectivitate,
dirijnd cu competen activitatea membrilor echipei, pentru evitarea unor atitudini
sau operaii abuzive, de genul intimidrii persoanelor percheziionate, al distrugerii
i degradrii unor obiecte, rvirii inutile a ncperii.
Ridicarea obiectelor descoperite cu ocazia percheziiei, se face po- trivit
prevederilor art.105 C.p.p. iart.109 C.p.p.
O problem important rmne totui, determinarea exact a criterii- lor dup care
se stabiletelegtura cu fapta, astfel nct s nu fie ntrzia- te cercetrile. Fr a
ne opri asupra obiectelor mijloc sau produs al infrac- iunii, referitor la care nu se
poate face nici o discuie, considerm c,n aceast categorie mai pot fi incluse (n
anumite limite) i alte obiecte. Avem n vedere, ndeosebi, obiectele ce pot oferi
indicii cu privire la circum- stanele n care a fost pregtit i svrit infraciunea
i la persoanele care au participat sau cunosc ceva despre fapt. De pild, pot fi
ridicate agende de telefon, fotografii, desene, nsemnri, coresponden .a.
In cazul perchezitiilor efectuate in locuri inchise, se cerceteaza elementele de
constructie ale cladirii, ale incaperilor si dependintelor, cum sunt zidurile,

pardoselile, plafoanele, scarile, instalatiile sanitare, precum si obiectele aflate in

incaperi, obiecte in care pot fi amenajate ascunzatori.
Cercetarea cladirii si a elementelor de constructie presupune verificarea cladirii
in ansamblul sau, precum si a fiecarei incaperi sau dependinte in parte.
Cercetarea cladirii, in ansamblul sau, este destinata descoperirii unor eventuale
ascunzatori facute prinmodificarea constructiei. Pe aceasta se vor examina
comparativ suprafetele interioare si exterioare, stabilite prin masurarea lungimii
din interior si din exterior a zidurilor, a grosimii acestora si a unghiurilor pe care le
fac intre ele. Examinarea va incepe cu subsolul cladirii, cu pivnitele sau cu
dependintele si se va termina cu podul sau terasa cladirii.
Cercetarea zidurilor sau a peretilor incepe prin masurarea dimensiunilor lor
(lungime, latime, inaltime), pentru a se constata daca sunt sau nu uniforme ori
corespunzatoare cu planul cladirii. In general, sunt mai rare cazurile in care se
construieste un zid nou sau se dubleaza unul vechi pentru amenajarea unei
ascunzatori, aspect ce nu trebuie, totusi, pierdut din vedere, in practica intalninduse si asemenea cazuri.
Frecvent, insa, se procedeaza la practicarea de ascunzatori in pereti.
Descopererirea niselor de acest gen este posibila prin ciocanirea peretilor, sunetul
lor fiind mai infundat in dreptul nisei, neajuns pe care infractorii mai versati
incearca sa-l inlature, introducand diverse materiale, mai ales nisip in ascunzatoare.
Totodata, se va examina tencuiala, zugraveala si tapetul. Diferenta de vechime sau
nuanta a tencuielii, zugravelii sau vopselii este vizibila atat cu ochiul liber, cat si cu
ajutorul lampii cu ultraviolete, datorita fluorescentei diferite a straturilor de vopsea.
Peretii tapetati se verifica prin pipaire si prin examenarea modului de imbinare a
marginilor fasiilor de tapet.
Cercetarea altor elemente de constructie. Cu ocazia verificarii zidurilor se
cerceteaza si pervazurile de la usi sau ferestre, precum si gurile de aerisire,
debaralele, folosite frecvent ca ascunzatori. De pilda, un infractor a ascuns doua
pistoale si cateva grenade intre o nisa, practicata in zidul de la debara. Datorita
calitatii proaste a mortarului si a varului, acesta a crapat intr-o maniera in care se
putea vedea conturul ascunzatorii.
Cercetarea pardoselii ori a planseelor se face in functie de specificul lor. De
exemplu, in cazul pardoselilor de pamant batatorit (pivnita, poduri, magazii,
bucatarii de vara s.a.) in care se sapa gropi pentru ascunderea obiectelor,
cadavrelor sau a persoanelor care se sustrag urmaririi penale, este posibila
descoperirea lor prin examinarea gradului de afanare a pamantului. In acest scop,
se vor face sondaje cu vergelele metalice, se va ciocani pardoseala ori se vor face
sondaje cu vergele metalice, se va ciocani pardoseala ori se va turna apa, care de
regula este absorbita mai repede in dreptul gropii.

Cercetarea scarilor se raporteaza la tipul de material din care sunt construite

(lemn, ciment, caramida, metal). Examinarea se apropie, ca modalitate, ce
cercetarea pardoselilor, verificandu-se treptele, balustradele, indeosebi cele din
tuburi de metal sau din lemn.
Cercetarea instalatiilor sanitare, incalzire si iluminare, se face cu multa atentie,
intrucat sunt frecvent folosite pentru ascunderea unor obiecte cu volum mic, de
genul bijuteriilor, valutei, inscrisurilor falsificate, stupefiantelor etc. La WC-urile
moderne, se va examina amanuntit rezervorul de apa si interiorul scaunului.
Sobele pot fi ascunzatori ideale, indeosebi cele de teracota, ele putand servi la
ascunderea unor obiecte chiar in interior, daca aceste obiecte sunt rezistente la
caldura. In acelasi scop sunt folosite si cosurile, in interiorul carora sunt atarnate
obiectele cautate.
In fine, din cercetarea cladirilor nu vor fi omise burlanele de scurgere a apei,
lucarnele, stucaturile, diversele ornamente.
Cercetarea mobilierului si a obiectelor din interiorul incaperilor este o operatie
migaloasa, care necesita multa atentie si rabdare din partea celui care o efectueaza.
O enumerare a obiectelor ce pot fi gasite in interiorul unei incaperi, este dificil de
realizat. De aceea, ne vom limita numai la acelea care trebuie verificate cu ocazia
perchezitiei.
Mobila, in special cea din lemn, va fi verificata piesa cu piesa, data fiind
posibilitatea improvizarii de ascunzatori, prin gaurirea lemnului sau prin dublarea
peretilor ori fundurilor sertarelor, ale lazilor de studio, sifonierelor s.a. aceeasi
atentie se va acorda mobilelor tapitate, somierelor, canapelelor, fotoliilor care
trebuie sondate cu vergele metalice subtiri, pipaite sau desfacute, pe o portiune
care sa permita introducerea mainii. Tablourile, stampele, icoanele, diversele
decoratiuni de interior fixate in perete, permit acsunderea in spatele lor a
inscrisurilor, a valutei, a altor obiecte subtiri, deci trebuie verificate cu aceeasi
atentie. Deasemenea, statuetele, vasele de ceramica, bibelourile, veiozele, sunt
drept ascunzatori.
Cartile, albumele vor fi cercetate bucata cu bucata, in ele, ascunzandu-se nu numai
bani si inscrisuri, ci si arme, bijuterii, in care scop sunt decupate in interior gauri
corespunzatoare formei si marimii obiectelor de volum mic, insa de mare valoare.
Vasele si borcanele cu alimente conservate (muraturi, dulceata, compot, untura,
diverse mancaruri) sunt deseori folosite pentru ascunderea monezilor de aur si
pietrelor pretioase.
Perchezitia efectuata in autoturime este asimilata locurilor inchise, desi prezinta
cateva particularitati, firesti prin natura lor constructiva. Ca urmare, perchezitia
unui autoturism sau a altui mijloc de transport, va fi efectuata de persoane ce

dispun de cunostinte in acest domeniu, uneori fiind nevoie de sprijinul

specialistilor in mecanica auto. Printre locurile utilizate frecvent ca ascunzatori
pentru obiecte de genul bijuteriilor, armelor, stupefiantelor, obiectelor de arta sau
cult, se numara tapiseria scaunelor, a banchetelor si portierelor, rezervorul de
benzina, elementele de caroserie, camerele rotilor, radiatoarele, farurile, etc.
Fixarea rezultatelor percheziiei
Potrivit prevederilor art.108 C.p.p.despre efectuarea percheziiei, ca i despre
ridicarea de obiecte sau de nscrisuri, se ntocmete un proces-verbal. Alturi de
procesul-verbal, ca mijloace tehnice auxiliare de fixare a rezultatelor percheziiei,
se mai folosete fotografierea, nregistrarea video-magnetic, filmarea i, atunci
cnd este necesar, se execut schie sau desene ale locului percheziiei.
Procesul verbal este principalul mijloc de consemnare a rezultatelor unei
percheziii. El va trebui s cuprind, n primul rnd, meniunile prev.
de art.91 C.p.p. cum sunt: data i locul de ncheiere, numele i calitatea celui care l
ncheie, datele de identificare ale martorilor asisteni i ale persoa- nelor la care se
refer procesul-verbal, descrierea celor constatate i a msurilor luate,etc. De
asemenea, procesul verbal va mai trebui s cuprind n plus, meniunea referitoare
la locul, timpul i condiiile n care au fost descoperite i ridicate obiectele i
nscrisurile, enumerarea i des- crierea lor amnunit, pentru a putea fi
recunoscute. Totodat se vor face meniuni despre obiectele care nu au fost
ridicate, precum i despre acelea care au fost lsate n pstrare (art.108 C.p.p.,
alin.2 i 3).
Cu privire la modul de redactare a procesului-verbal, dat fiind calitatea sa de
mijloc de prob, atragem atenia asupra necesitii consemnrii ct mai exacte,
clare i precise a celor constatate din momen- tul ptrunderii la locul percheziiei i
pn la terminarea acesteia.
Descrierea obiectivelor i nscrisurilor descoperite, a ascunztorilor sau locurilor n
care au fost gsite, trebuie s se fac riguros exact, fr a se omite nici o
caracteristic general sau particular (dimensiune,form, culoare, marc, serie,
urme specifice de folosire, etc.). Necesitatea descri- erii amnunite a acestor
caracteristici este dovedit n practic, unii nvinu-ii sau inculpai susinnd,
ulterior c obiectivele au fost introduse la locul percheziiei fr tirea lor. Astfel,
cu ocazia unei percheziii, a fost descoperit un plic cu droguri, ascuns n cutia de
scrisori fixat la ua de la intrare n locuin. n instan, inculpatul a ncercat s
susin c plicul a fost introdus de o persoan strin, ca s-l compromit.
Procesul- verbal de percheziie se face n mai multe exemplare,o co-pie a acestuia
lsndu-se persoanei la care s-a fcut percheziia, ori repre- zentantului acesteia, a
unui membru al familiei, celor cu care locuiete sau unui vecin i, dac este cazul,
custodelui.

Fixarea prin fotografiere este un procedeu tehnic deosebit de valoros nu att prin
caracterul su ilustrativ, ci mai ales prin obiectivitatea i precizia cu care sunt
redate caracteristicile obiectelor, precum i a ascun- ztorilor n care au fost
descoperite.
nregistrarea pe band videomagnetic, ca i filmarea, sunt modaliti tehnice de
fixare a rezultatelor percheziiei (care se dovedesc superioare fotografierii)
modaliti devenite, n prezent, aproape indispensabile suprin- derii de secvene, de
momente cheie ale unor percheziii dificile, efectuate n cazuri doesebite,
complexe.
Desenul-schi va cuprinde locul percheziiei, n ntregime, indicndu-se punctele
n care au fost descoperite obiectele sau nscrisurile, ntr-o manniere asemntoare
schiei efectuate cu ocazia cercetrii la faa locului.
PERCHEZITIA CORPORALA
Perchezitia corporala, dupa cum se cunoaste, este destinata cautarii de obiecte si de
inscrisuri aflate asupra unei persoane. Potrivit prevederilor art. 106. C pr.pen., ea se
efectueaza de catre organul judiciar care a dispus-o, cu respectarea
dispozitiilor art.104 C.pr.pen. alin.1 sau de persoana desemnata de acest organ.
Perchezitia orporala se face numai de catre o persoana de acelasi sex cu persoana
perchezitionata. Ea are un caracter distinct, efectuandu-se in multe imprejurari,
separat de alte acte procedurale, insa este facuta frecvent si cu ocazia perchezitiei
domiciliare sau a arestarii. Perchezitia corporala, in calitatea sa de act de urmarire
penala, nu trebuie confundata cu acte cum ar fi, de exemplu, controlul vamal
efectuat la punctele de trecere a frontierei de stat ori in locurile supuse unui regim
special.
Datorita particularitatilor, ca si metodele de efectuare, din punct de vedere tactic
criminalistic, perchezitia persoanei este impartita, conventional, in perchezitia
imbracamintei si perchezitia corpului.
Perchezitia preliminara sumara este destinata preintampinarii unei actiuni violente
a persoanei perchezitionate ceea ce presupune, in primul rand, dezarmarea acesteia,
respectiv verificarea imprejurarii daca are sau nu asupra sa o arma alba sau de foc,
precum si orice alte obiecte sau substante ce ar putea pune in pericol organul
judiciar, permitand celui perchezitionat sa fuga.
Tactic, trebuie sa se procedeze astfel incat persoana sa fie pusa in imposibilitatea
de a reactiona. Pentru aceasta, cel perchezitionat va fi asezat cu fata la perete, la o
distanta de cel putin un metru, in functie de inaltimea sa. In continuare, i se cere sa
ridice mainile deasupra capului, sa se sprijine de perete si sa desfaca picioarele.
Se cerceteaza, pe rand, partea dreapta si stanga a corpului, organul de urmarire
penala, asezandu-se intr-o pozitie laterala si punand un picior in fata piciorului din

partea corpului cercetata. Acest procedeu permite dezechilibrarea rapida a celui

perchezitionat, in ipoteza unei incarcari de atac. In cazul infractorilor periculosi,
cunoscuti sau banuiti ca pot reactiona violent, perchezitia se va face cu o singura
mana, in mana cealalta fiind tinuta arma.
Perchezitia amanuntita se efectueaza de sus in jos, incepand cu obiectele de pe cap
(palarie, caciula, sapca). In continuare, se cerceteaza spatele, portiunile de sub
brate, mainile de la umar pana la degete, pieptul. Vor fi verificate picioarele prin
interior si exterior, pana la glezna, precum si mansetele pantalonilor, ciorapii (in
care deseori se introduc obiecte mici, bani, cutite etc.), iar la urma pantofii.
Cercetarea se face si prin palpare ferma, prin strangerea portiunilor de
imbracaminte mai groasa (umeri, revere, masete) intrucat, la o simpla pipaire,
obiectele subtiri inclusiv metalice, pot trece deseori nesesizate. Deasemenea, vor fi
golite toate buzunarele, verificandu-se daca imbracamintea nu are si buzunare
secrete, organul de urmarire penala ridicand nu numai eventuale arme descoperite,
ci si obiectele sau inscrisurile gasite, in acest mod, evitandu-se o posibila incercare
de aruncare a lor.
Perchezitia obiectelor de imbracaminte presupune verificarea in parte a fiecarei
piese din care este formata, a lenjeriei si a incaltamintei, la nevoie, acestea putand
fi scoase de pe corpul persoanei. Dezbracarea este necesara atat pentru faptul ca
permite o verificare minutioasa a imbracamintei cat si pentru posibilitatea
perchezitionarii separate a corpului. Cu ocazia dezbracarii este posibila, totodata,
descoperirea eventualelor obiecte atarnate sau infasurate in jurul corpului. La
imbracaminte se verifica captuseala, cusaturile, buzunarele, gulerele, vatelina de la
umeri, tesaturile interioare de la piept, de care pot fi lipite inscrisurile, valuta etc.,
greu de sesizat la o simpla pipaire. Daca se considera necesar, imbracamintea poate
fi descusuta, atat cat sa permita verificarea interioara. La incaltaminte se verifica
captuseala, braturile, talpa, tocurile ce pot fi transformate in ascunzatori de obiecte
mici, in special bijuterii sau valuta. Aceeasi atentie va fi acordata obiectelor aflate
curent asupra unei persoane: portomenee, curele de pantofi, ceasuri, brichete,
tabachere, agende, tocuri de ochelari, diverse articole de papetarie, podoaba etc.
Servietele, posetele, geamantanele s.a., vor fi cercetate amanuntit, atat ele ca atare
(interesand captuseala, manerele, eventuale funduri duble, ornamentele), cat si
continutul lor care este deosebit de divers. Si in acest caz, posibilitatile de
ascundere sunt nenumarate. De pilda, frecvent sunt utilizate ca ascunzatori tuburile
de pasta de dinti sau ras, obiectele de cosmetica din trusele de machiaj, de
barbierit, spary-urile, cutiile cu medicamente, instrumente muzicale, umbrele,
bastoane etc.
Perchezitia corpului ca atare se efectueaza, dupa cum am mentionat, de catre o
persoana de acelasi sex cu persoana perchezitionata, la nevoie, apelandu-se la
sprijinul medicului. Principala modalitate de ascundere o reprezinta introducerea
obiectelor in orificiile naturale, iar cateodata, chiar inghitirea obiectelor, mai ales

daca pot fi eliminate cu usurinta . fata de aceste modalitati, se va cere medicului, sa

verifice, in primul rand, orificiile naturale, iar dupa accea se va recurge la
examenul radiologic.
Totdata, vor fi cercetate si protezele de maini, de picioare, inclusiv cele dentare,
alte dispozitive sau aparate medicale, aflate asupra persoanei (corsete, centuri
pentru hernie, aparate auditive etc.)
Precizam ca si animalele de apartament (caini, pisici) care insotesc persoanele
perchezitionate trebuie sa li se faca un control, daca este cazul, indici ca ar putea fi
folosite in scop criminal, intrucat acestea pot fi folosite pentru ascunderea de
obiecte, recurgandu-se inclusiv la operatii de introducere sub piele a inscrisurilor
sau obiectelor plate, de marime mica.
Consemnarea rezultatelor perchezitiei persoanei se face potrivit regulilor mai sus,
atat prin procesul-verbal, cat si prin fixarea lor cu ajutorul fotografiei sau
inregistrarii video. Ele vor fi insotite si de o declaratie luata imediat persoanei.
PERCHEZITIA ELECTRONICA
Activitatile de perchezitionare a sistemelor informatice si suporturilor de stocare a
datelor informatice sunt efectuate de regula de specialisti din cadrul
compartimentului de specialitate din Serviciul de Combatere a Criminalitatii
Informatice la care pot apela si politistii de la celelalte formatiuni de politie
judiciara. Pentru aceste activitati se mai poate apela si la specialisti de la S.R.I. sau
D.G.I.P.I.
Aceasta activitate se realizeaza cu respectarea acelorasi reguli stabilite de Codul de
Procedura Penala pentru perchezitia domiciliara, care se completeaza cu
prevederile Legii nr.161/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii
informatice, titlul III,art.56.
Procedura ridicrii sistemelor informatice este urmtoarea:
Etapa 1: nchiderea sistemului. Dac sistemul a fost gsit nchis n
momentul ptrunderii investigatorilor, nu trebuie sub nici un motiv pornit. Se va
proceda n continuare trecnd la celelalte etape. Dac sistemul a fost gsit deschis,
el trebuie nchis pentru a se putea proceda la ridicarea lui. Pentru nchiderea
sistemului se pot folosi urmtoarele procedee:
deconectarea de la alimentarea cu energie electric;
nchiderea conform procedurii normale.
Prima alternativ este de preferat n cazul n care investigatorul nu are

cunotine de informatic. Unele calculatoare dispun de surse de alimentare

neintreruptibile (UPS). n acest caz, pe lng deconectarea de la sistemul de
alimentare cu energie electric, trebuie oprit i acest sistem. Deconectarea nu va
produce, n cele mai multe cazuri, pierderea de date, dar poate provoca tergerea
unor informaii relevante, cum ar fi fiierele temporare, care se pot pierde n cadrul
procesului normal de nchidere a calculatorului.
Cea de-a doua alternativ este de preferat atunci cnd calculatorul este conectat n
reea sau atunci cnd investigatorul este asistat de o persoan ce are cunotine
asupra modului de funcionare a sistemului respectiv, precum i asupra
procedurilor ce sunt folosite pentru nchiderea lui.
Etapa a 2-a: etichetarea componentelor. n cazul n care se impune
dezasamblarea, fiecare component a sistemului trebuie etichetat nainte de
modificarea configuraiei n vederea ridicrii probelor. n cazul cablurilor, se
eticheteaz att cablul, ct i suporturile de unde a fost debranat. n
cazul existenei unor suporturi care nu au conectate cabluri, este recomandabil ca
s fie etichetate neocupat. Se poate realiza i o schi a componentelor, cu
precizarea simbolurilor folosite pentru etichetare.
Etapa a 3-a: protejarea la modificare. Toate suporturile magnetice de
stocare a datelor trebuie protejate mpotriva modificrii coninutului lor. Unele
tipuri de hard-diskuri au contacte speciale care realizeaz protejarea la scriere. n
cazul dischetelor, protejarea se va face prin mutarea martorului de permitere a
modificrilor n poziia nchis.
Etapa a 4-a: ridicarea propriu-zis. Ridicarea probelor trebuie fcut
cu mult grij, evitndu-se orice avariere a componentelor. Este recomandabil
mpachetarea componentelor n ambalajul original, dac acesta poate fi gsit, sau
n ambalaj special ce asigur protecia electrostatic a acestora. De asemenea, toate
suporturile magnetice de stocare a datelor vor fi ambalate i sigilate n aa fel
nct accesul la ele s nu fie permis pn la desfacerea n laborator.
n timpul perchezitiei, dac suspectul este prezent, organul de urmrire penal
trebuie s mpiedice orice apropiere a acestuia de sistemul informatic mai ales dac
suspectul are pregtire superioar n domeniul informatic, acesta putand altera voit
datele aflate pe calculatorul su, fr ca investigatorii s poat sesiza acest lucru.
Calculatorul suspectului poate conine unele comenzi ce pot produce pierderea
datelor, comenzi ce pot fi mascate sub numele unor comenzi uzuale ale sistemului
de operare folosit.

Dac suspectul insist s ajute investigatorii n procesul de nchidere a

calculatorului sau n procesul de ridicare a componentelor sistemului, acetia pot
cere suspectului s le descrie operaiunile pe care acesta dorete s le execute, i
chiar s le scrie pe hrtie. Investigatorii nu vor urma indicaiile suspectului, ci le
vor remite experilor ce efectueaz analiza probelor. Astfel, acetia vor putea fi
avertizai de eventualele capcane introduse de suspect.
Transportarea probelor reinute trebuie fcut cu mult grij, avnd n
vedere fragilitatea lor. Este necesar s fie luate precauii legate de protejarea de
ocuri fizice, umiditate, cldur i, mai ales, de influena undelor electromagnetice.
n legtur cu acest din urm aspect, trebuie evitat plasarea echipamentelor n
apropierea surselor de radiaii electromagnetice, cum ar fi aparate de fax,
copiatoare, staii radio, telefoane celulare. Este recomandabil msurarea cu
instrumente speciale a cmpului electromagnetic n spaiile unde sunt depozitate
echipamentele ridicate.
Reguli referitoare la modul de efectuare:
a. Se verific autorizaia de percheziie n sistem informatic, n ceea ce privete
autoritatea emitent, perioada de valabilitate i sistemele informatice i /sau
respectiv mediile de stocare a datelor la care se face referin n cuprinsul acesteia;
b. Se verific asigurarea prezenei martorilor asisteni i a persoanei de la care s-a
ridicat sistemul informatic de percheziionat. n situaia n care persoana n cauz
nu este prezent i nu este cercetat n stare de arest preventiv, se verific existena
procesului-verbal de citare pentru prezentarea la data i locul de efectuare a
percheziiei n sistem informatic, iar n cazul n care persoana n cauz este n stare
de arest preventiv sau detenie, este necesar asigurarea prezenei acesteia la locul
de desfurare a perchezitiei n sistem informatic, cu escort.
c. n situaia n care persoana n cauz este asistat de aprtor, acestuia i se va
aduce la cunotin data i locul efecturii percheziiei n sistem informatic, iar n
msura n care aprtorul va fi de acord, va fi prezent pe timpul percheziiei n
sistem informatic.
d. Dup verificarea ndeplinirii condiiilor de mai sus, se vor prezenta persoanelor
de fa autorizaia de percheziie n sistem informatic i sistemul informatic de
percheziionat, pentru verificarea integritii sigiliului.
e. Persoana n cauz va fi ntrebat dac pe sistemul informatic ce urmeaz a fi
percheziionat exist date sau infonnaii interzise la deinere conform legii sau care
ar putea interesa dosarul, iar n cazul n care rspunsul este afirmativ, i se va
solicita s indice verbal locatia n care aceste date exist.
Asigurarea integritatii datelor informatice

Se verific integritatea sigiliului aplicat sistemului informatic / mediului de stocare

a datelor ce unneaz a fi percheziionat, dup care acesta se desigileaz;
Percheziia n sistem infonnatic se va efectua folosindu-se aplicaii informatice
dedicate i asigurndu-se protejarea la scriere a datelor de pe mediul ce urmeaz a
fi percheziionat, att prin dispozitive speciale (writeblockers) ct i n funcie de
caracteristicile mediului respectiv.
Mediile de stocare a datelor se vor manevra cu atenie, prevenindu-se expunerea
acestora la cmpuri electromagnetice puternice, ocuri, contactul cu lichide etc.
n situaia n care prin autorizaia de percheziie se dispune efectuarea percheziiei
cu efectuarea de copii, copierea datelor de pe mediul de stocare n cauz se va
efectua, de asemenea, folosindu-se aplicaii informatice dedicate pentru efectuarea
de percheziii n sistem informatic.
Rezultatele perchezitiei electronice vor fi consemnate intr-un proces verbal
asemanator ca modalitate de intocmire cu cel de perchezitie domiciliara.