Ministerul sanatatii si al educatiei

Corali
I.P Colegiul de Medicina Cahul

Elaborat de elevul grupei AM 11 Maxim Denis

Profesoara: Rotaru Angela
 Reproducerea si ciclul de viata
Coralii se pot multiplica atît asexutiv, cît și sexual, dar ultima este forma predominantă a reproducerii. Coralii
sunt fie hermaprodiți, fie gonochoriști. Coloniile cu un singur sex sunt formate de aproximativ 25% din coralii
de piatră. Reproducerea este influențată de ciclul lunii, de durata zilei și de semnalele chimice naturale. Despre
75% din coralii pietrișului le eliberează ouăle și spermă în apă, care, după fertilizare, se dezvoltă în mici larve
numite planulae. Aceste larve cresc în apă până când sunt pregătite să se stabilească pe substrat pentru a forma
noi colonii. Înflorirea sincronă este un fenomen interesant expus de corali. Mai multe specii de corali își
eliberează, de obicei, gameții în același timp. Acest fenomen permite formarea de hibrizi care ar putea favoriza
speciația. Un alt tip de coral, brooderii locuiesc în ape cu curenți și valuri puternice. Aceste corali își eliberează
sperma care se scufundă în ape pentru a ateriza pe transportoarele de ouă încărcate cu ouă. Planula care se
dezvoltă după fertilizare se instalează pentru o creștere ulterioară. Divizarea și înmugurirea sunt două forme de
reproducere asexuată în corali. Fenomenul anterior apare când un polip mic mai mic din polipul părinte. În cea
de-a doua metodă, coralul adult se împarte în două polipi de dimensiuni egale. Metodele de reproducere
asexuată oferă abilități de regenerare speciilor de corali, creând mai multe persoane într-o anumită populație.
 Amenințări și conservare
Activitățile antropologice amenință recifele de corali din întreaga lume. Canalul săpat în apropierea golfurilor și golfurilor
interioare reprezintă o amenințare la recifele. Pescuitul excesiv și pescuitul în sălbăticie reprezintă, de asemenea,
amenințări grave la adresa ecosistemului care include coralii și populația de pești. Agricultura și exploatările de pesticide
dăunează de asemenea recifurilor de reținere. Unele coralii sunt foarte sensibile la schimbările de temperatură a apei și la
salinitatea apei. Infestațiile cu alge marine care ajung la atoluri de corali semnificative provoacă, de asemenea, înălbirea
coralului. Izvoarele subacvatice care se îndreaptă direct spre ocean și transformă salinitatea apei amenință și recifele
sensibile care provoacă pierderi de corali și pești. Astăzi, țările care lucrează cu grupuri de conservare au creat multe
oportunități pentru protecția recifelor de corali. Crearea de rezerve marine, parcuri subacvatice și situri de patrimoniu au
contribuit la salvarea și protecția recifelor de corali și a locuitorilor săi. Eforturile suplimentare, cum ar fi protecția
habitatelor și gestionarea pescuitului, au sporit eficiența conservării coralului. Utilizarea coralilor ca materiale de
construcție a fost oprită. Bijuterii și utilizări medicinale pentru anumite tipuri de corali au fost reduse. Acvacultura de
corali a îmbunătățit și mai mult restaurarea coralului. Această metodă implică cultivarea unor fragmente de corali care sunt
readuse în recifele epuizate.
 Dieta si formarea recifelor de coral:
Deoarece majoritatea coralilor sunt atașați de substrat, ele se hrănesc prin folosirea curentului de apă
care le aduce o abundență de hrană. Peștii mici și zooplanctonii mici formează dieta primară a
coralilor. La momentul potrivit, nematocistele tentaculelor coralului sunt folosite pentru a imobiliza
prada. Tentativele apucă apoi prada, aducând-o la gura coralului. Ulterior, părțile necomestibile și
deșeurile din masă sunt eliberate prin gură. Unele specii de corali persistă pe algele dinoflagellate
fotosintetice care se dezvoltă în structura sa polip. Această relație simbiotică alimentează algele în
timp ce coralul primește energie. Procesul fotosintetic efectuat de alge ajută, de asemenea, la întărirea
structurii exterioare a carbonatului de calciu al coralului. Adesea, odată ce încărcarea algei pe polipul
coral devine stresantă, coralul eliberează algele. Pierderea algei de culoare maro duce astfel la
înălbirea coralului. Coralii contribuie semnificativ la activitățile de construcție a recifurilor. Există
recife de mică adâncime și recife de apă adâncă, populate de constructori de corali. Majoritatea
coralilor colonizează recife de mică adâncime cu ajutorul energiei obținute din alge fotosintetice
adăpostite în interiorul lor. Coralii de construcție a recifurilor de apă, însă, nu conțin simbioturile.
Odată cu trecerea timpului, majoritatea coralilor se deteriorează și mor. Următoarele generații de
corali, resturile care se acumulează între coralii morți și alte specii marine contribuie la creșterea
recifurilor.
 Habitat și Range
Coralii în formele lor primitive au apărut pentru prima oară în jurul valorii
de 542 în urmă cu milioane de ani în timpul perioadei Cambrian, dar au
devenit larg răspândite doar după 100, milioane de ani mai târziu.
Majoritatea coralilor moderni trăiesc în recife de barieră, în recife și în
atoluri în apele calde ale oceanelor tropicale și subtropicale. Recifele de
corali au nevoie de milioane de ani pentru a se forma. Astăzi, recifurile de
corali prosperă în Golful Persic, Oceanul Pacific, Oceanul Indian, Marea
Caraibelor și Marea Roșie. Marea Barieră de Corali, cea mai mare formare
de reci din lume, situată în largul coastei Australiei în Marea Coral, se
întinde pe o distanță de kilometri 1,553. Coral Reef Marea Roșie este cel de-
al doilea mare recif de corali din lume care se extinde pentru mile 1,180, în
largul coastelor Israelului, Egiptului și Djibouti. Al treilea în linie este New
Caledonia Barrier Reef de la 932 mile, situat în largul coastei New
Caledonia din Oceanul Pacific.
 Efectele distrugerii coralilor asupra oamenilor
• În primul rand, recifurile de corali sunt esențiale pentru protejarea liniilor de coastă împotriva
valurilor de tip tsunami, catastrofe ce afectează zeci de mii de oameni. Pe lângă cazul extrem al
tsunamiurilor, coralii acționează ca o barieră ce previne eroziunea țărmurilor din cauza valurilor.
•  Un alt aspect foarte important pentru țările insulare și de coastă sunt strâns legate de veniturile pe
care le obțin în urma activității de pescuit și de turism. Recifurile de corali din întreaga lume produc
anual aproximativ 375 de miliarde de dolari. Aceasta sumă este reprezentată de bunurile de
consum, de industria pescuitului și de turism.
•  În prezent 1 miliard de oameni depind în mod direct de resursele oferite de recifurile de corali.
Urmărind evoluția curentă a schimbărilor climatice provocate de activitatea umană în ultimii 50 de
ani, putem observa ca temperatura apei a crescut cu 1 grad și până în 2100 apa va avea o
temperatură mai mare cu 2 poate chiar 4 grade.
•  Temperatura crescută a apei duce la extincția a numeroase specii de vietati marine și a celor care au
nevoie directă de mări și oceane ca să supraviețuiască și să se dezvolte. Nivelul foarte mare de emisii
din atmosferă și vaporii de apă duc în timp la schimbarea curenților de aer și la dezvoltarea unor
furtuni tropicale devastatoare, în calea cărora nu vor mai exista bariere de protecție. Instabilitatea
politică se va accentua din cauza exodului climatic pe care o parte dintre oameni vor fi nevoiți să îl
îndure în căutarea de resurse. Pescuitul și turismul sunt activități importante care contribuie la
stabilitatea economică a țărilor de pe coastele oceanelor.
 Pentru ca lucrurile sa devina si mai ciudate, trebuie spus ca, desi sunt animale,
coralii se folosesc totusi de fotosinteza pentru a supravietui. Insa si aici lucrurile
sunt usor tulburi, intrucat, in realitate, nu coralii sunt cei care fac fotosinteza, ci
algele microscopice regasite in celulele cavitatii lor digestive. Aceasta relatie
simbiotica dintre corali si respectivele alge functioneaza intr-atat de bine, incat
le asigura pana la 90% din energia necesara supravietuirii! Cat despre restul de
10%, coralii si-l extrag din vanarea hranei cu ajutorul tentaculelor mobile.
 Mod de viata:
Coralii sunt alcatuiti dintr-un numar foarte mare de polipi imobili, ce formeaza colonii.
Polipii au forme cilindrice, iar partea superioara prezinta o deschidere, inconjurata de
prelungiri fine. Polipii sunt conectati prin tesut conjunctiv bogat in celulele prin
intermediul caruia transmit hrana digerata.

Scheletul calcaros masiv al coralilor-pietre au ca baza o placa de

fundatie. In caz de pericol, multumita acestei fundatii dure polipul
se poate retrage fulgerator in scheletul calcaros, protector. Exista
si corali „carnosi”, ce sunt miscati de curenti, deoarece scheletul
lor calcaros se insera intr-o materie gelatinoasa. Multumita
structurii ramificate, coralii-evantai filtreaza plancton din apa
 Corali pot fi impartiti in doua grupe:

2)cuprinde polipii ce isi 1)cuprinde polipi prevazuti cu prelungiri

formeaza un schelet calcaros. cu aspect de pene, de exemplu, coralii-
Acestia poarta denumirea de piele
corali-pietre
Multumim pentru
atentie!!!