Subiecte restanță oceanografie Sem I

1.Oceanografia fizică-studiază prop.fizice ale mării(temp.,densitatea,transparența,culoarea,dinamica

apei,valuri,oscilații de nivel,masele de apă etc).

2.Oceanografia chimică(chimia mării)-studiază compoziția chimică a apei de mare și structura și

interacțiunile din ocean considerat ca sistem chimic.

3.Geologia și geofizica marină-se ocupă cu studiul geologic și geofizic al sedimentelor de pe fundul

oceanelor și cu structura fluidelor oceanice.

4.Biologia marină-studiază viețuitoarele și populația marină

5.Ecologia marină

Ramuri secundare derivate din cele prime:

a) Paleo-oceanografia-se ocupă cu cunoașterea prop.fizice,chimice,sedimentologice și geologice

de-a lungul erelor geologice.

b) Geomorfologia marină-se ocupă cu studiul reliefului oceanic și costier

c) Ingineria marină-ramură aplicată,se ocupă cu proiectarea,construirea și întreținerea intervențiilor

umane în mediul marin.

OCEANUL PLANETAR

-reprez.totalitatea mărilor și oceanelor de pe Terra.

-ocupă 70,8% din suprafața Terrei

-are o adâncime medie de 3790 m,volumul oceanului 1370 mil. cm3.

Oceanele

-sunt bazine de mari dimensiuni care despart continentele

-au fundul dezvoltat pe crustă oceanică

-au margine continentală

-prezintă o circulație organizată a maselor de apă sub forma curenților.

Mările Mediterane

-sunt bazine de dimensiuni mai mici

-situate între continente

-comunică cu oceanele prin strâmtori

-fundul cuvetei dezvoltat atât pe crustă oceanică cât și continentală.

-cuveta prezintă o tectonică activă

-circulația apelor este generată de vânt sau caracter geosferic.

Mările marginale

-sunt mări deschise (deschise către ocean)

-fundul dezv.pe crustă continetală

-sunt influiențate de oceanul alăturat

Există 3 tipuri de contacte între plăcile tectonice

-contacte divergente(se depărtează una de cealaltă)-rezultă rifturi,dorsale

-contacte convergente(atunci când o placă se subduce altei plăci) rezultă fose oceanice.

-falii de transformanță-perpendiculare pe axa dorsalelor în care o placă se gliseaza în lungul altei plăci.

1.Contacte divergente

-lava fiind fierbinte sparge crusta oceanică,ea ajungând la suprafață,se răcește și depărtează plăcile

-se formează riftul-reprez.un șanț îngust în zona cutanată a dorsalelor formate la contacte divergente
între 2 plăci.

Dorsala-reprezintă un lanț de munți subacvatici formați din curgeri bazaltice venite din magmă.

-lungime:mai mult de 8000 km,lățime de la 1500-2500 km,2-3 km înălțimea deasupra fundului oceanic.

-cutremure de mică adâncime

-tectonică activă

-sunt întrerupte de fâșii de transformanță.

TIPURI DE DORSALE

1.De tip rise-cu rifturi inactive de tip Pacific sau Galapagos,viteze mari de deplasare,versanți lini și sunt
caracteristici estului Pacific.

2.De tip ridge-cu rift activ de tip Atlantic,viteze mici de deplasare,versanți abrupți,dorsala
Medio.Atlantică.

2.Contacte convergente

-forme asociate=fose oceanice=șanț îngust,adânc,pararel cu marginea unui continent sau arc insular.

Contactele convergente se asociază cu tectonica activa,manifestată prin vulcanism și seismicitate.

3.Contacte de transformanță

a.Câmpii abisale=sunt cele mai netede regiuni de pe suprafața globului pământesc <0.01-formate în
zone în care există curenți turbititici apți să acopere sedimente.

b.Hotspoturi-locație în care magma iese la suprafață

Prezența hots.în cadrul oceanului planetar este asociată cu apariția următoarelor forme de relief:

-munți submarini

-insule vulcanice

-munți erodați prin acțiunea valurilor

c.Insulele coraligene și recifii de corali

Recif de corali etape:

1.Rețeaua de corali atașat

2.Bariera de corali

3.Atali

d.Sedimentele fundurilor oceanice

După origine

1.Litogene-vin de pe continente prin aluviuni

2.Biogene (de origine biologică)-prin descompunerea vietăților

3.Hidrogene-prin prop.chimice de precipitare

4.Cosmogene-venite din spațiu

MARGINE CONTINENTALĂ

Reprezintă forma de racord între continente și fundurile oceanice,dezvoltate pe crusta continentală cu

profil general convex-concav,cu dimensiuni de ordinul sutelor și miilor de kilometri,cu o evoluție la scări
temperate de ordinul milioanelor și sutelor de milioane de ani aflate sub acțiunea factorilor
tectonici,marini și submarini.

Componente:coastă,versant continental,glacis continental.

1.Versantul continental-reprezintă contactul dintre șelful continental și versantul continental.

2.Glacisul continental-racordează versantul cu câmpiile abisale

3.Coastă

-câmpii costiere

-țărm,litoral

-șelf continetal (180-200 m în tot oceanul planetar)

Câmpiile costiere-lagunare

Țărmul (cea mai dinamică componentă a coastei)

-limita maximă este dată de limita maximă la care pot ajunge valurile de furtună

-limita inferioară este dată de adâncimea de închidere a profilului (DEPTH OF CLOSURE)

Tipuri de margine continentală

I.Origini și evoluții-pasivă(se formează unde sunt contacte divergente între plăci tectonice) și activă

a.Margine continentală pasivă(Oc Atlantic)

-șelful cont.este extins

-are un profil bine dezvoltat

-versantul continental este extins și are pante mici

-câmpiile costiere sunt extinse

-glacisurile continentale au frecvent 2 trepte:superioară și inferioară

Se găsesc 3 tipuri de margine continentală pasivă

-americană:procese intense de sedimentare care determină o extensiune mare a tuturor componentelor

-africană:lipsa sedimentelor,șelful îngust

-neoformat:unde procesele de riftogeneză sunt în stadiul inițial

b.Margine continetală activă

-se formează la contacte convergente

-se caracterizează prin procese intense de vulcanism și seismicitate.

-sunt 2 tipuri:

*andiri-se formează când o placă oceanică se subduce unei plăci continentale

*arc insular-atunci când avem subducție între 2 plăci oceanice de vârste diferite (când placa veche se
subduce plăcii noi)

-toate comp.sunt slab dezvoltate

-nu au glacisuri continentale,locul acestora fiind luat de fose

-versant continental abrupt

-uneori prezintă prisma de acreție (contacte compresive între 2 plăci)

I.VERSANTUL CONTINENTAL

-reprezintă o subunitate a marginii continentale cu pante medii de 3-6 grade,lățimi curpinse între 20-100
km și o energie de relief de aprox.1500 până la 3000 m având o natură tectonică.

*Elemente în cadrul versantului continental

1.Platourile marginale-reprezintă discnontinuități majore în profilul versantului sub forma unor trepte
intermediare orizontale situate la adâncimi intermediare.

2.Alunecări submarine

3.Canioane submarine-sunt văi adânci care sunt tăiate în cadrul versantului până sub muchia
șelfului,uneori dezvoldându-se în cadrul acestuia,uneori dincolo de aceasta.
Geneza

A.În fața gurilor de vărsare ale marilor fluvii au 2 condiții:

*zona responsabilă să fie evoluat în reg.subaeriana

*transgresiune(creștere a niv. Mării).

B.Prin modelarea exercitată de curenți turbiditici

Curenții turbiditici reprezintă un amestec de apă,sedimente fine(argile) și grosiere(nisipuri) care se

deplasează cu viteze foarte mari pe axul canioanelor în timpul unor episoade de scurtă durată.

-conuri abisale=forme de acumulare la baza canioanelor submarine fiind compuse din sedimente
transformate de curenții turbititici.

II.GLACISUL CONTINENTAL

-se formează prin alăturarea mai multor conuri abisale

Caracteristici

-profil concav

-lățimi între 20-200 km

-eng.de relief 300-1000 m

Glacisul continental este simplu și compus

III.COASTĂ

Reprezintă partea superioară a marginii continentale

-se dezvoltă în limita superioară a câmpiilor costiere (50-100 m)

- Profil convex-concav

-eng.de relief max. de 300 m

-lățimi sute de km sau zeci de km

a.CÂMPIILE COSTIERE

S-au format prin acumularea sedimentelor marine în timpul transgresiunilor.Compuse din sedimente de
origini marine(nisip) și alte tipuri de sedimente (fluviale,glaciare)

Ex:Costa Rica,Delta Dunării

b.ȘELFUL CONTINENTAL

Reprezintă parea inferioară a coastei având forma unei câmpii foarte netede (pantă mai mică de 0.2
grade)

-se dezvoltă până la muchia șelfului (aflat la o adâncime medie de 180 m)

c.ȚĂRMUL

Reprezintă cea mai dinamică componentă a marginii continentale care se află la interfața marginii
uscatului.

Are dimensiuni de ordinul zecilor și sutelor de km și evoluează de la scări temporale foarte mici,medii și
lungi.

Limitele spațiale ale țărmului sunt date de domeniul de acțiune al valurilor.

Limita superioară este dată de nivelul maxim la care ajung cele mai înalte valuri de furtună.

Limita inferioară poate fi stabilită în funcție de 3 criterii:

*criteriul hidrodinamic în care limita este dată de baza valului

*criteriul morfodinamic este dată de aceea adâncime de închidere a profilului.

*c.morfologic care marchează trecerea de la pante mici și medii ale țărmului la o suprafață
cvaziorizontală.

Creșterea nivelului mării

-eroziv

-mișcare de translație

-banc submers

Plaje-sunt forme de relief create de valuri pe acumulări de sedimente neconsolidate din domeniul
țărmului emers.

Grindurile marine sunt foste linii de țărm.

Fața plajei reprezintă un plan înclinat la interfața mare-uscat fiind ce mai dinamică formă a plajei,este
dominată de procesul de maturare a valurilor (SWASH).

Bermele sunt trepte orizontale ale plajei formate de valuri dar aflate în cea mai mare parte a timpului
sub acțiunea modelatoare a vântului.

Berma de iarnă este afectată de valuri doar iarna la fel si cu vara.

Gradientul plajei:

* granulometria sedimentelor (sed.grosiere pantă mare,sed.subțiri pantă mică)

* înălțimea valurilor:panta crește odată cu creșterea înălțimii valurilor.

* înălțimea mareelor-panta crește odată cu creșterea mareelor

Elemente morfologice ale plajelor

-bara

-curenții tip rip

-ripple

Barele submerse sunt creste de nisip care apar în zona submersă (între flux și reflux),pe țărmurile cu un
stoc important de sedimente și cu pante relativ mici.Se formează în zona de spargere a valurilor.

Dunele litorale

Conditții de formare

-să avem un aport sedimentar mare

-linia țărmului să fie stabilă

-viteza vântului să fie mai mare sau egală cu 6m/s

Conuri de rever

-acumulări de nisip formate în timpul unei furtuni

Factorii care afectează morfologia plajelor:

-valurile

-mareele

-granulometria sedimentelor
CLASIFICAREA ȚĂRMURILOR

1.Țărmuri reflective-panta este mare,sedimentele sunt in general grosiere.

2.Țărmuri intermediare-panta este moderată,sedimentele sunt nisipoase,granulometrie medie,bare

submerse,curenți longitudinali de țărm.

3.Țărmuri disipative-pante mici,sedimente nisipoase fine,morfologia reprez.prin bare submerse.

VALURI

-sunt mișcări ondulatorii ale suprafeței libere a mării

Perioada(T)-perioada de timp scursă la trecerea a 2 valuri consecutive

Frecvența-nr. de creste care trec printr-un anumit loc într-o anumită secundă.

Tipuri de valuri:

-în funcție de perioadă:valuri capilare,valuri de vânt,valuri tsunami

Valurile de vânt reprez.majoritatea valurilor formate la suprafața mării fiind generate de transferul de
energie eoliană către apă.

Hula-reprezintă valurile propagate în afara ariei ei de generare,se caracterizează prin lungimi și perioade
mari.

Climatul valurilor

-valuri mari în regiunea temperată și tropicală din cauza furtunilor

-valuri mici în zona caldă

-valuri foarte mici în mări închise și semiînchise

Tipuri de spargere a valurilor

-spilling (prin împroșcare)

-plunging (prin plonjare)

-surging (prin colapsare)

Refracția valurilor-reprezintă procesul de rotire a crestei valurilor în tendința lor de a deveni paralele cu
linia țărmului.

Difracția valurilor-reprez.procresul de schimbare a direcției de propagare a valurilor ca urmare a unui

obstacol

Reflecția valurilor-se întâmplă mai ales pe țărmurile cu pantă mare.

Tsunami

-sunt valuri cu perioadă mare și amplitudine mică în apă adâncă.Au lungimi foare mari (100 km) și se
deplasează foarte repede (760 km/h).

-sunt generați prin:deplasarea plăcilor tectonice,alunecări submarine,activitate vulcanică,explozii

submarine,asteroizi.

OSCILAȚIILE DE NIVEL ALE OCEANULUI PLANETAR

Transgresiune marină=creșterea nivelului mării

Regresiune marină=scăderea nivelului mării

Nivel mediu al mării

1.Eustatisme=schimbări absolute ale nivelului mării.

2.Izostazia=reprez.mișcări pe verticală a suprafeței terestre datorită factorilor geologici.

3.Glacio-eustatismul=reprezintă schimbările nivelului oceanului planetar datorate creșterii sau scăderii

suprafeței acoperite cu gheață

4.Glacio-izostazia=reprez.mișcări pe verticală ale blocurilor continentale dat.creșterii și topirii ghețarilor.

OSCILAȚIILE DE NIVEL ALE MĂRII

Cauze globale

-expansiunea termală

-glacio eustatis

Cauze regionale

-mișcări izostatice

Cauze locale

-mișcări netectonice

-subsidență

-sedimento-izostazie