Sunteți pe pagina 1din 4

T 6 Determinări asupra nebulozităţii.

Observaţii asupra norilor

• Introducere
• Clasificarea norilor
• Determinarea nebulozităţii
• Determinarea felului norilor
• Determinarea înălţimii norilor

Bibliografie:
• Sterie Ciulache, „Meteorologie. Manual practic”, Facultatea de Geologie-
Geografie, Bucureşti.
• http://images.google.ro

Introducere

Norul reprezintă produsul primar al condensării sau sublimării vaporilor de apă,


alcătuind un ansamblu vizibil de particule minuscule de apă lichidă sau de gheaţă, ori de
ambele în acelaşi timp, care se găsesc în suspensie în atmosferă. De asemenea poate
include particule mai mari de apă, particule neapoase sau particule solide provenite din
impurificarea atmosferei.
Formarea unui nor cuprinde două stadii:
• ascensiunea aerului umed nesaturat până la atingerea nivelului de condensare;
• ascensiunea aerului umed saturat după atingerea nivelului de condensare.
În primul stadiu, pentru formarea unui nor, sunt necesare următoarele elemente:
- condiţii care să producă aerului umed nesaturat un impuls suficient de puternic încât să
imprime forţa necesară ascensiunii până la niveluri cât mai înalte din atmosferă;
- condiţii de stratificare ale atmosferei, care să favorizeze mişcarea ascendentă a aerului
umed nesaturat, începând de la nivelul atins, ca urmare a impulsului iniţial;
- aerul antrenat în mişcarea ascendentă să fie suficient de umed, pentru ca, în timpul
ascensiunii, răcirea datorată destinderii să determine creşterea umezelii lui relative, până
se atinge starea de saturaţie.
Stadiul saturat, care începe de la nivelul de condensare, cuprinde procesele prin
care picăturile germen, formate iniţial prin condensarea vaporilor de apă pe nucleele de
condensare, cresc atât numeric cât şi în mărime, astfel încât ansamblul lor să dea aspectul
vizibil al norilor. De asemenea cuprinde şi procesele prin care, în interiorul norilor, se
produce creşterea particulelor de apă sau de gheaţă până la dimensiunile de la care ele
încep să cadă din nori şi să atingă suprafaţa terestră, constituind astfel precipitaţiile.
Clasificarea norilor

Criteriile care stau la baza diferitelor clasificări ale sistemelor noroase sunt forma,
înălţimea , geneza şi structura lor microfizică.

În funcţie de structura microfizică, norii se grupează în trei categorii:


• nori de apă, alcătuiţi din picături de apă, uneori amestecate cu picături
suprarăcite: Stratus, Stratocumulus, Altocumulus;
• nori de gheaţă, alcătuiţi din cristale sau particule de gheaţă: Cirrus, Cirrostratus,
Cirrocumulus, partea superioară a norilor Altostratus, Nimbostratus,
Cumulonimbus;
• nori mixti, alcătuiţi dintr-un amestec de picături de apă suprarăcite şi particule de
gheaţă: Altostratus, Nimbostratus, Cumulonimbus, Cumulus.

În funcţie de locul de formare şi dezvoltare, există trei etaje:


• etajul inferior (0-20 km): Cumulus, Stratus, Stratocumulus, Cumulonimbus;
• etajul mijlociu (2-6/7 km): Altocumulus, Altostratus, Nimbostratus;
• etajul superior (6/7-12/13 km): Cirrus, Cirrostratus, Cirrocumulus.
În funcţie de aspectul exterior pe care îl îmbracă diferitele sisteme noroase,
grupele de nori au căpătat numele de genuri, iar subdiviziunile lor, specii şi varietăţi:

Genuri Specii Varietăţi Nori anexă Nori origine


Genitus Mutatus
fibratus Cirrocumulus Cirrostratus
uncinus intortus mamma Altocumulus
Cirrus spissatus radiatus Cumulonimbus
castellanus vertebratus
floccus duplicatus
stratiformis virga - Cirrus
Cirrocumulus lenticularis undulatus mamma Cirrostratus
castellanus lacunosus Altocumulus
floccus
fibratus duplicatus - Cirrocumulus Cirrus
Cirrostratus nebulosus undulatus Cumulonimbus Cirrocumulus
Altostratus
stratiformis translucidus virga Cumulus Cirrocumulus
lenticularis perlucidus mamma Cumulonimbus Altostratus
castellanus opacus Nimbostratus
Altocumulus floccus duplicatus Stratocumulus
undulatus
radiatus
lacunosus
- translucidus virga Altocumulus Cirrostratus
opacus praecipitatio Cumulonimbus Nimbostratus
Altostratus duplicatus pannus
undulatus mamma
radiatus
Nimbostratus - - praecipitatio Cumulus Altocumulus
virga Cumulonimbus Altostratus
pannus Stratocumulus
translucidus mamma Altostratus Altocumulus
perlucidus virga Nimbostratus Nimbostratus
stratiformis opacus praecipitatio Cumulus Stratus
Stratocumulus lenticularis duplicatus Cumulonimbus
castellanus undulatus
radiatus
lacunosus
nebulosus opacus praecipitatio Nimbostratus Stratocumulus
Stratus fractus translucidus Cumulus
undulatus Cumulonimbus
humilis pileusvelum Altocumulus Stratocumulus
mediocris radiatus virga Stratocumulus Stratus
Cumulus congestus praecipitatio
fractus arcus panus
tuba
praecipitatio Altocumulus Cumulus
virga Altostratus
pannus Nimbostratus
Cumulonimbus calvus incus Stratocumulus
capillatus - mamma Cumulus
pileus
velum arcus
tuba

Genurile de nori:
• Cirrus (Ci) – nori separaţi sub formă de filamente albe, de bancuri sau benzi
înguste albe, sau în cea mai mare parte, cu aspect fibros sau luciu mătăsos sau cu
ambele.

• Cirrocumulus (Cc) – banc, strat sau pătură subţire de nori albi, fără umbre,
compus din elemente foarte mici având forma de granule, riduri, blană de miel.
• Cirrostratus (Cs) – val noros, transparent şi albicios, cu aspect fibros şi neted,
acoperind parţial sau total cerul, producând în general fenomenul de halou.

• Altocumulus (Ac) – banc, strat ori pătură de nori albi sau cenuşii ori în acelaşi
timp albi şi cenuşii, având în general urme proprii (lamele, rulouri).

• Altostratus (As) – pânză sau strat noros de culoare cenuşie sau albăstrie cu aspect
striat, fibros sau uniform, acoperind în întregime sau parţial cerul şi prezentând părţi
suficient de subţiri pentru a lăsa să se vadă Soarele.

• Nimbostratus (Ns) – pânză noroasă cenuşie, adesea întunecată, a cărei aspect


devine difuz din cauza căderilor de precipitaţii, mai mult sau mai puţin continue.