Urmariti

Auten

Numele Acas

Parola:

Norii ...

Norii sunt un amestec coloidal de picturi de ap, amestec de picturi i cristale de ghea sau cristale de ghea n stare de suspensie. Acestia se clasifica dup mai multe criterii :

Video

a) Dup form : nori filamentari ; nori stratiformi ; nori cumuliformi (sub forma de grmezi).

b) Dup genez : nori de convecie termic (majoritatea norilor) ; nori frontali (nsoesc fronturile atmosferice) ; nori de radiaie (iau natere noaptea, dispar repede).

Comu

c) Dup altitudinea la care se formeaz: nori inferiori (502500 m) ; nori mijlocii (25006000 m) ; nori superiori (60008000 m) ; nori cu dezvoltare vertical (50, 1008000 m). Grupa norilor superiori: se formeaz de la 6000 la 8000 de metri altitudine. Sunt de culoare alb din cauza cristalelor de ghea. Nu dau precipitaii.

Vreme

Sfatul

Cirrus (Ci) nori cu form de fibre (filamente). Prevestesc apariia frontului atmosferic cald i apar cam cu 1000 km naintea frontului. Nu reduc strlucirea Soarelui sau a Lunii.

Desca

Cirrostratus (Cs) nori sub form stratificat, sub form de pturi, de benzi. Nu

Direct

dau precipitaii. Prevestesc apariia frontului atmosferic cald. Suprapui peste Soare sau Lun dau fenomenul numit halou (un curcubeu circular).

Cirrocumulus (Cc) nori cu aspect de grmezi mici de culoare alb. Apar odat cu norii Cirrus dar dispar rapid si nu dau precipitaii.

Grupa norilor mijlocii: se formeaz de la 2500 la 6000 de metri altitudine. Au o culoare cenuie deschis. Sunt formai din amestec de picturi de ap i cristale de ghea. Altostratus (As): sunt sub form de pturi sau de pnze suprapuse de culoare gri; suprapui peste Soare sau Lun, atrii se vd ca o pat luminoas; dau precipitaii cu caracter general (ploi obinuite); sunt nori frontali (n cadrul fronturilor atmosferice).

Altocumulus (Ac): sunt nori de culoare gri sub form de grmezi; se nroesc la

apusul i la rsritul Soarelui; nu dau precipitaii; prevestesc vremea bun sau n curs de mbuntire; caracteristici zonei litorale sunt norii altocumulus migdalatus de un cenuiu nchis, ce dau precipitaii cu stropi mari.

Grupa norilor inferiori: se formeaz de la 50 la 2000 de metri altitudine. Nimbostratus (Ns): sunt nori de ploaie, de culoare nchis, formai numai din picturi de ap; au form de voaluri suprapuse; dau precipitaii cu caracter general i sunt nori frontali.

Stratocumulus (Sc): sunt nori sub form de grmezi stratificate; nu dau precipitaii, sunt nori de vreme bun; apar mai ales seara i dimineaa.

Stratus (St): sunt norii cu cel mai jos plafon; au o culoare cenuie deschis; dau precipitaii sub form de burni.

Norii cu dezvoltare vertical: se formeaz de la 50 la 8000 de metri altitudine. Au baza de culoare nchis iar vrful de culoare alb. Cumulus (Cu): sunt nori de vreme bun cu contururile bine precizate; sunt de culoare alb.

Cumulonimbus (Cb): sunt nori de furtun, cu extindere mare pe vertical: au

baza cam la 50100 m i vrful la 8000 de metri; baza lor este ntunecat (neagr), mijlocul cenuiu iar sus sunt albi; genereaz averse de ploaie care, mai ales vara, sunt nsoite de descrcri electrice; sunt nsoii i de vnt puternic i n rafale.

YM

E-mail

Alte produse Temperatura aer. Satelit Radar Analiza fronturilor Prognoze Starea vremii Directia si viteza vantului Nebulozitate Temperatura aerului Presiunea atmosferica Alte harti Temperatura resimtita Indicele de racire Disconfort termic in sezonul rece Dureri reumatice Vremea in Europa Analiza fronturilor Meteograme Banat Crisana Dobrogea Maramures Moldova Muntenia Oltenia Transilvania

Dureri reumatice Starea vremii Vantul Nebulozitate

Presiunea atm.

Vremea acum DigiStation Satelit Radar Indicele de racire Detalii Banat si Crisana Detalii Bucuresti Detalii Crisana si Maramures Detalii Dobrogea Detalii Moldova Detalii Oltenia Detalii sudul Moldovei Detalii Transilvania Temperatura aerului in tara

Articole Atmosfera si meteorologie Curcubeul Fenomene mete Meteorologia in Meteorologie populara Nivometeorolog Omul si vremea Sfaturi de sezon Stiati ca ? Valul de caldur

Nebulozitate, nori, fenomene meteorologice

Nebulozitatea Pentru un observator situat astfel sa poata percepe in orice directie linia orizontului, acoperirea cerului de nori este variabila in timp. Cerul poate fi in intregime senin, partial acoperit de nori, sau in intregime acoperit de nori. Nevoia unor caracterizari mai precise a determinat pe specialisti sa recurga la scari conventionale in care cerul senin este notat cu 0, iar cerul complet acoperit cu 8 sau 10.

DEFINITIA 17.10 Nebulozitatea este gradul de acoperire a cerului cu nori. Variatia nebulozitatii este diurna si sezoniera, functie de anotimp. In general variatia diurna are doua maxime, una dimineata si cealalta, dupa amiaza. Deasupra marii variatia diurna a nebulozitatii este inversa celei de la uscat, ziua predomina norii de genul Stratos si Stratocumulus si noaptea, cei de tip convectiv. Conditiile locale de mediu conditioneaza variatia anuala a nebulozitatii (astfel pe latitudini medii nebulozitatea inregistreaza valoarea minima vara si cea maxima, iarna. Codificarea Ship iRixhVV iR indicativ privind precipitatiile atmosferice; ix indicativ privind dotarea statiei; h indicativ privind plafonul norilor; VV vizibilitatea iR (1,2,3,4) 1,2 - precipitatii incluse; 3 - precipitatii omise; 4 - nu sunt date disponibile. ix (1,2,3,4,5,6) 1,2,3 - statii cu personal; 4,5,6 - statii automate. h(l,2,3,4,5,6,7,8,9) 0 < 50 m 1 50 - 100m 2 100 - 200m 3 200 - 300m 4 300 - 600m 5 600 - 1000m 6 1000 - 1500m

7 1500 - 2000m 8 2000 - 2500 m 9 > 2500 m (cer senin). VV 90 - 98 m vizibilitate exprimata vizual; 01 - 80 m vizibilitate determinata instrumental; Nddff N - indicativ referitor la nebulozitate (0 - 9); dd - indicativ referitor la directia vantului (10); ff - indicativ referitor la viteza vantului. Notarea conventionala Nebulozitatea este reprezentata pe harti sinoptice de "gradul de innegrire" al cerului. Norii Norii sunt formatiuni constituite din picaturi de apa care iau nastere prin condensarea sau sublimarea vaporilor de apa din atmosfera. Mentinerea lor la diferite inaltimi deasupra marii sau a uscatului este posibila numai ca urmare a miscarilor verticale ascendente ale aerului. Inaltimea la care se formeaza depinde de factorii mentionati mai jos: - nivelul de condensare; - nivelul izotermei de 0 C; - nivelul nucleelor de gheata; - nivelul de convectie. Culoarea norilor difera in functie de structura lor, de inaltimea Soarelui si de pozitia observatorului. Clasificarea norilor Norii se clasifica dupa geneza (dupa fenomenul fizic care duce la formarea norilor) si dupa aspectul exterior, purtand nume provenite din limba latina. Dupa geneza, norii pot fi stratiformi - mari aglomeratii de nori migratori, ce insotesc perturbatiile ciclonice in miscare (de exemplu norii Cirrostratus, Altostatus, Nimbostratus); ondulati - ce se formeaza in interiorul straturilor de aer cu mare stabilitate termodinamica dispuse deasupra straturilor turbulente, ca urmare a miscarilor ondulatorii ce apar aici (de exemplu norii Status de toate speciile si varietatile, Stratocumulus si Altostatus cu diferite specii, Cirrocumulus cu speciile stratiformis si lenticularis). In cadrul clasificarii internationale a norilor se definesc genurile, speciile si varietatile de nori. Genurile de nori sunt: Cirrus - Ci; Cirrocumulus - Cc; Cirrostratus - Cs; Altocumulus - Ac; Altostratus - As; Nimbostrtus - Ns; Statocumulus - Sc; Stratus - St; Cumulus - Cu; Cumulonimbus - Cb. Speciile de nori sunt: Fibratus, Uncinus, Spissatus, Castellanus, Floccus, Nebulosus, Lenticularis, Fractus, Calvus, Capillatus. Varietatile definesc caracteristici particulare ale norilor si pot fi: Intortus, Vertebratus, Undulatus, Radiatus, Duplicatus; translucidus, perlucidus, sau opacus atunci cand se fac referiri la gradul de transparenta al norilor. Functie de inaltimea bazei lor deasupra suprafetei solului (plafonul norilor) norii se

clasifica astfel: 1. Norii superiori (inaltime 5.13 km) Norii superiori sunt: Cirrus (ci) - se formeaza la inaltimi de 8000.11000 m fiind alcatuiti in cea mai mare parte din microcristale de gheata: - fibratus (fib), aceastia indica de obicei ca vremea rea se afla inca la o distanta relativ mare de locul unde se observa; - uncinus (unc), specie caracterizata prin prezenta la unele din capetele norilor, a unei forme scamosate asemanatoare unui carlig sau gheare; - spissatus (spi), specie ce prezinta pentru observatori in directia Soarelui o culoare cenusie; - castellanus (cas), in partea superioara prezinta forme asemanatoare unor creneluri sau a unor mici turnuri; - floccus (flo), nori mici care apar destramati. Cirrocumulus (Cc) - se formeaza intre 5000.7000 m la latitudini medii, fiind alcatuiti din cristale de gheata si picaturi de apa in stare de supraracire. Cand observatorul se afla sub ei distinge o serie de "lenticule" asemanatoare unor ghemotoace de lana grupate ori dispuse in siruri paralele. Prezinta uneori si o dispunere pe inaltimi mici. In cadrul acestui gen de nori se identifica urmatoarele specii: stratiformis (stra); lenticularis (len); costellanus (cos); floccus (flo). Cirrostratus (Cs) - se formeaza la inaltimi situate intre 6000.11000 m, fiind aproape in intregime alcatuiti din cristale de gheata. Se infatiseaza sub forma unor straturi subtiri sub aspectul unui voal fin, abia vizibil, sau sub forma unor petice rupte, destramate de vant, dand cerului un aspect laptos. In cadrul acestei grupe se intalnesc urmatoarele specii: fibratus (fib);nebulosus (neb). 2. Norii mijlocii (inaltimea 2.7 km) Norii mijlocii sunt: Altocumulus (Ac) - se formeaza la inaltimi situate intre 3500.6500 m, infatisandu-se adeseori pe cer in grupuri aparent echidistante. Cand acesti nori prezinta pe cer o dispunere in benzi paralele, ei preced un front cald asociat cu precipitatii, ploi sau ninsori de durata. Acest gen de nori cuprinde urmatoarele specii: stratiformis (str); lenticularis (len); costellanus (cos); floccus (flo). Altostratus (As) - se formeaza la inaltimi de 3500.6000 m si au in genere culoarea gri deschis, iar discul Soarelui sau al Lunii nu poate fi distins prin ei de observator. Acesti nori sunt considerati de meteorologi si marinari ca fiind cei mai buni indicatori ai vremii. Ei aduc caderi de precipitatii de lunga durata, indeosebi cand se constata ca stratul de nori devine din ce in ce mai gros si coboara. 3. Norii josi (inaltimea 80.2000 m) Norii josi sunt: Nimbostratus (Ns) - sunt rezultatul coborarii plafonului unor nori altostratus si a ingrosarii puternice a acestora. Inaltimea lor medie este de aproximativ 800 m. Au infatisarea unui strat continuu fara relief, de culoare cenusie, aproape uniforma. Acesti nori nu pot fi socotiti indicatori ai evolutiei vremii deoarece in momentul in care

observatorul constata existenta lor pe cer, vremea rea s-a instalat (ploi torentiale, ninsori intense sau viscole, vanturi cu rafale puternice). Stratocumulus (Sc) - se formeaza la altitudini prin coborarea norilor specifici altor inaltimi sau prin ridicarea unui strat de ceata. Acest tip de nori cuprinde urmatoarele specii: stratiformis (str); lenticularis (len); costellanus (cos). Prezenta norilor stratocumulus pe cer indica burnita sau ninsori slabe (fulgi mici si nori). Stratus (St) - se formeaza la inaltimi cuprinse intre cateva sute de metri si 1000 m. Cand acesti nori se formeaza inaintea unui front cald, vor cadea precipitatii sub forma de ploaie, caz in care exista posibilitatea ca ploaia sa suprasatureze aerul mai rece de sub frontul cald. Norii cu dezvoltare pe verticala In aceasta categorie fac parte norii care se formeaza in general prin procese convective (convectia termica si dinamica), fapt care explica extensia lor pe verticala, pe distante care ating uneori mii de metri. Cumulus (Cu) - sunt nori care la latitudinile medii incep sa se formeze la cateva ore dupa rasaritul Soarelui, se dezvolta puternic in orele amiezii si dispar de regula odata cu inserarea sau in timpul noptii. Au un aspect pufos, se modifica continuu si au o culoare alb stralucitoare cand sunt iluminati de razele Soarelui. Daca se constata dezvoltarea lor puternica pe verticala devin foarte probabile ploi torentiale si rafale puternice de vant in apropierea zonelor in care cad aversele de ploaie. Din aceasta specie fac parte: humilis (hum) - nori cu dimensiuni mici; mediocres (med) - nori cu dezvoltare medie; congestus (con) - nori prezentand protuberante si bucle mari; fractus (fra). Cumulonimbus (Cb) - sunt nori grei, densi, caracterizati printr-o puternica dezvoltare pe verticala. Priviti de la distanta au aspectul unor turnuri sau munti uriasi, albi sau gri pal la varf si cenusiu inchis la baza. Baza lor se poate afla la aproximativ 1000 m, iar extinderea pe verticala poate depasi 11000 m., observarea lor pe cer constituie totdeauna un indiciu de inrautatire a vremii, caracterizata frecvent prin rafale de vant puternice, ploi torentiale, fulgere, tunete si trasnete. Din aceasta cauza ei mai sunt denumiti "capete de tunete". Din aceasta specie de nori fac parte: calvus (cal) - cu protuberante in curs de destramare; capillatus (cap) - cu forme asemanatoare norilor cirrus in partea superioara.

Copyright Contact | Trimite referat