Norii și precipitațiile atmosferice

-Norii reprezintă produse de condensare sau subliminare sau mixte

aflate în suspensie în atmosfera.Spre deosebire
de ceață,norii sunt în contact cu suprafață terestră și îmbracă o varietate
de forme.

-Norii se formează atunci când un volum de ae aer

devine săturat în vapori de apă.

-Saturarea aerului cu vapori de apă se produce

numai prin destindere adiabatică și în prezența unor nuclee de
condensare.

O dată cu creșterea înălțimii,volumul de

aer se mărește ,temperatura scade,atingandu-se astfel temperatura
punctului de rouă (+,-)care va satură aerul(Destindere adiabatică).

 Nucleele de condensare grăbesc producerea

de precipitații prin saturarea aerului.

Realizând o secțiune a aerului într-un nor

deosebim următoarele nivele:

-nivelul izotermei de 0°C.

-nivelul temperaturii punctului de rouă.

nivelul izotermei de -40°C.

-nivelul de convecție(k)-
înălțimea până la care ajung curenții ascendenti de aur.

 Precipitațiile se produc
atunci când greutatea picăturilor de apă depășește forță de susținere a c
urenților ascensional încât ele cad gravitațional.
 Norii au
culoare albă(refracție,reflexie,difracție)deoarece picăturile de apă în final
descompun razele solare în cele 7 culori ale spectrului
vizibil din recombinarea acestora rezultând culoarea albă.

 Culoarea închisă denotă un nor dezvoltat pe verticală ,iar

o altă culoare galbenă-roșiatică poate indică diverși poluanți în atmosfer
a.

 Culoarea cerului este albastră deoarece radiațiile albastre cu lungimea

de undă sunt difuzate de moleculele de N2 și O2.

 Tipuri de precipitații:

-lichide(burnițe,ploaie,averse).

_solide(ninsoarea,măzărichea,grindină).

-mixte(lapoviță).

 Clasificarea morfologică a norilor.

-nori inferiori:situați până la 2km înălțime.

-stratus(dezvoltare pe orizontală dar nu foarte mult)

-stratocumulus(o pătură compactă)

-cumulus(au dezvoltare în înălțime și lățime)

-nimbostratus(cu
dezvoltare în înălțime și peste 2km generând precipitații-ninsoare).

-nori mijlocii:între 2-8km.

-altocumulus(fragmentate)

-altostratus(rar ninsoare)

-nori superiori:8-14km(în cel mai fericit caz)

 -citus

-cirocumulus(ușor mai dens)

-cirostratus(compuși din particule fine

de gheață fără a genera precipitații)

-nori cu dezvoltare pe verticală:ajungând la limita superioară a

troposferei

-cumulonimbus(vol.pozitive la vol. negative și de

culoare mai închisă,poate fi și cumulus în aceeași categorie)

Polul precipitațiilor.

India(Asam):12.000 mm/an.

Polul ariditatii.

Deșertul Atekeme:unde ploile rare se evaporă înainte de a atinge

solul dat temperaturii ridicate a aerului(fenomen virga).

Pe glob,temperatura maximă 58,5°,iar minimul Terrei -89,5° (Yostok

Antartica).

Pentru Emisfera Nordică -77° (Oimiekon Rusia),inversiune termică.

În România,polul precipitatilor (Stepă de Vale)1456 mm/an,iar polul

ariditatii (Câmpia Bărăganului) 920 zile pe an fără precipitații.

Temperatura cea mai mare 44,5° la Ion Sion lângă Brăila ,cea mai mică -
38,5° la Bod lângă Brașov.

Climatele Terrei

-Climatul ecuatorial:întâlnit la 5° la ecuator în Bazinul

Amazonului,Congoului și Indonezian cu temperaturi uniforme medii
anuale 26°C,precipitații bogate 2000-3000 mm/an ajungând spre m-
ții Anzi la 9000 mm/an.
-Climatul subecuatorial:la latitudinea de 5-15° grade N și S de ecuator
unde alternanțe calmelor ecuatoriale au alizee datorită inclinării axei
polilor generaza două anotimpuri,unul ploios și secetos cu temperaturi
de 20-28 ° și precipitații 700 jmm/an.