 1 

Cum se formează un nor

 2 Nori înalți
o 2.1 Cirrus
o 2.2 Cirrocumulul
o 2.3 Cirrostrat
 3 Nori medii
o 3.1 Altocumulus
o 3.2 Stratus înalt
 4 Nori joși
o 4.1 Nimbostratus
o 4.2 Stratocumulus
o 4.3 Straturi
 5 Dezvoltarea verticală a norilor
o 5.1 Cumulus
o 5.2 Cumulonimbus
 Cum se formează un nor


 Înainte de a începe să descriem tipurile de nori, trebuie să explicăm cum se
formează. Pentru a exista nori pe cer, trebuie să existe o răcire a aerului. „Bucla”
începe cu Soarele. Când razele soarelui încălzesc suprafața Pământului, ele
încălzesc și aerul din jur. Aerul cu temperatură ridicată devine mai puțin dens, deci
tinde să crească și să fie înlocuit cu aer mai rece și mai dens. Pe măsură ce urcați
în altitudine, gradientul termic al mediului face ca temperaturile să fie mai
scăzute. Din acest motiv, aerul se răcește.
 Când ajunge la un strat mai rece de aer, se condensează în vapori de apă. Acest
vapor de apă este invizibil cu ochiul liber, întrucât este compus din picături de apă
și particule de gheață. Particulele au dimensiuni atât de mici încât pot fi ținute în
aer de ușori curenți verticali.
 Diferențele dintre formațiunile diferitelor tipuri de nori se datorează
temperaturilor de condensare. Există niște nori care se formează la temperaturi
mai ridicate și alții mai mici. Cu cât temperatura de formare este mai scăzută, cu
atât norul va fi „mai gros”. Există, de asemenea, unele tipuri de nori care
dau precipitaţii și altele care nu.
 Dacă temperatura este prea scăzută, norul care se va forma va fi format din
cristale de gheață.
 Un alt factor care afectează formarea norilor este mișcarea aerului. Norii care sunt
creați atunci când aerul este în repaus tind să apară în straturi sau straturi. Pe de
altă parte, cele care se formează între vânturi sau aer cu curenți verticali puternici
prezintă o mare dezvoltare verticală. De obicei acestea din urmă sunt cauza
ploilor și furtuni.
 Nori înalți
 Vom diferenția diferitele tipuri de nori în funcție de altitudinea la care se
formează.
 Cirrus


 Sunt nori albi, transparenți și fără umbre interne. Ele apar ca binecunoscutele „cozi
de cal”. Nu sunt altceva decât nori formați din cristale de gheață datorită
altitudinii la care se află. Sunt ca niște filamente lungi și subțiri care au o
distribuție mai mult sau mai puțin regulată sub formă de linii paralele.
 Poate fi văzut cu ochiul liber uitându-se la cer și văzând cum se pare că cerul
fusese pictat cu lovituri de perie. Dacă întregul cer este acoperit de nori cirusi,
este foarte probabil ca în următoarele 24 de ore să se experimenteze o schimbare
bruscă a vremii. În general, acestea sunt de obicei modificări ale scăderilor
temperaturilor.
 Cirrocumulul

 Acești nori formează un strat aproape continuu care are un aspect de suprafață
ridat și cu forme rotunjite ca și cum ar fi mici fulgi de bumbac. Norii sunt complet
albi fără a prezenta nicio umbră. Când cerul apare acoperit cu acest tip de nori, se
spune că este plictisit. Este similar cu țesutul oilor.
 Apar adesea alături de nori cirusi și indică faptul că vremea se schimbă cu
aproximativ douăsprezece ore. Când apar, de obicei o furtună precede. Evident, nu
indică întotdeauna același lucru. Dacă da, meteorologia și prognoza meteo ar fi
mult mai ușoară.
 Cirrostrat


 Pare la prima vedere ca un văl de care este dificil să distingem detaliile. Uneori,
marginile pot fi observate deoarece sunt lungi și largi striate. Sunt ușor de
 identificat deoarece formează un halo pe cer atât în jurul soarelui, cât și al lunii.
De obicei se întâmplă cu nori cirusi și indică vremea rea sau unele frunte caldă.
 Nori medii
 Printre diferitele tipuri de nori de mijloc găsim:
 Altocumulus


 Sunt nori în formă de fulgi de dimensiuni medii, cu o structură neregulată. Acești
nori au fulgi și valuri în partea lor inferioară. Altocumulus indică faptul că începe
vremea rea fie prin ploi sau furtuni.
 Stratus înalt


 Acestea sunt nori cu straturi subțiri și unele zone mai dense. În majoritatea
cazurilor, soarele poate fi văzut prin nori. Aspectul este similar cu petele
neregulate. Presupun ploi fine datorită scăderii temperaturii.
 Nori joși
 Sunt cele mai apropiate de suprafață. Printre acestea avem:
 Nimbostratus


 Ele apar ca un strat regulat de culoare gri închis, cu grade diferite de opacitate.
Aceasta se datorează faptului că densitatea variază de-a lungul norului. Sunt
tipice ploilor de primăvară și vară. Se pot găsi și în precipitații sub formă
de zăpadă.
 Stratocumulus

 Sunt cele care au ondulații similare cu cilindrii alungiți. Au, de asemenea, unele
ondulații în diferite nuanțe de gri. Este rar că aduc ploaie.
 Straturi


 Aspectul este cel al unei ceațe cenușii, fără a putea vedea structurile bine definite.
Are câteva contraforturi de diferite grade de opacitate. În lunile mai reci, sunt
capabili să reziste pe tot parcursul zilei, oferind peisajului un aspect mai sumbru.
Când ajunge primăvara, ele apar în dimineața devreme și se dispersează în timpul
zilei. Indică vreme bună.
 Dezvoltarea verticală a norilor
 Acestea sunt norii care prezintă grade masive de dimensiuni și precipitații.
 Cumulus

 Au un aspect mai dens și umbre foarte marcate, până la blocarea soarelui. Sunt
nori cenușii. Baza sa este orizontală, dar partea superioară are proeminențe mari.
Norii cumulati corespund vremii bune atunci când există puțină umiditate
ambientală și puțină mișcare verticală a aerului. Sunt capabili să provoace ploi și
furtuni.
 Cumulonimbus


 Sunt cei mai mari și mai masivi nori cu o mare dezvoltare verticală. Sunt de
culoare gri și acoperă complet soarele. Acestea sunt cele tipice care apar în
furtuni și chiar produc grindină.
 Sper că cu aceste informații puteți învăța să identificați norii.