Fenomene ale naturii: ploaie, ninsoare, vânt, fulger, tunet

Științe ale naturii, clasa a III-a

Așa cum ai învățat, apa circulă în natură având stări de agregare diferite:
lichidă, gazoasă și solidă. Niciun strop de apă nu se pierde, ci se transformă dintr-o
stare de agregare în alta.

Vrei să ştii cum se formează precipitațiile?

Când norii iau contact cu straturi mai reci de aer din atmosferă, vaporii de
apă din care sunt constituiți se condensează, transformându-se în picături. Când
picăturile devin prea mari și norii nu le mai pot susține, acestea cad pe sol sub
formă de ploaie.

(foto: www.blingee.com)
Ca să înțelegi mai bine fenomenul, mergi la bucătărie când mama gătește și
observă picăturile de apă care se formează pe capacul oalei care fierbe. Aburul care
iese din oală se condensează pe capacul rece și se transformă în picături, ca o
ploaie în miniatură.
Dacă picăturile de ploaie întâlnesc, în căderea lor spre sol, straturi de aer
foarte reci, se solidifică și cad sub forma unor bucăți mici de gheață. Acest fenomen
se numește grindină. Grindina se produce de obicei în timpul verii și este
dăunătoare culturilor agricole, deoarece distruge plantele.

(foto: www.realitatea.net)
Dacă norii întâlnesc straturi de aer extrem de reci, vaporii se transformă în
mici cristale de gheață care formează fulgii de zăpadă. Aceștia cad pe sol sub formă
de ninsoare. Ninsoarea este specifică anotimpului iarna.

(sursa: Capital)

Uneori precipitațiile sunt însoțite de alt fenomen numit vânt. În timpul iernii
vântul puternic spulberă zăpada și o depune sub formă de troiene. Acest fenomen
se numește viscol. Alteori, în timpul verii, când se apropie ploaia, vântul bate cu
atâta putere încât poate rupe crengile copacilor. Acest fenomen se numește
furtună.
 ( foto: ANM)

Ce este vântul? Vântul reprezintă mișcarea maselor de aer dintr-o zonă mai
rece spre o zonă cu aer mai cald.
Cum se produce el? Soarele încălzește masele de aer, dar razele lui nu
distribuie căldura în mod egal pe suprafața Terrei. Masele de aer încălzite, fiind mai
ușoare, se ridică în atmosferă și aerul rece le ia locul. Vântul este cu atât mai
puternic cu cât masele de aer se deplasează mai rapid. Adierile ușoare ale vântului,
numite briză, arată că Soarele nu a încălzit prea puternic masele de aer și înlocuirea
lor se face mai lent.
Pentru a înțelege cum se mișcă masele de aer în atmosferă, privește schema
următoare și descoperă cum aerul circulă similar într-o cameră încălzită de un
radiator (calorifer).

(imagine: www. wordpress.com)

Uneori vara plouă cu fulgere și tunete.

Fulgerul este o descărcare a electricității acumulate de norii de furtună. Se
produce atunci când baza norilor se încarcă cu sarcini electrice diferite.
 Trăsnetul este o descărcare electrică între nori de furtună încărcați electric și
pământ. Producerea unui trăsnet este însoțită de fulger și tunet.

Trăsnetele sunt periculoase pentru om și celelalte viețuitoare, de aceea se

recomandă se ne adăpostim în casă când are loc o furtună cu descărcări electrice.
Clădirile sunt echipate cu paratrăsnete, niște dispozitive care ne apără de pericolul
reprezentat de trăsnet. Nu este recomandat să ne adăpostim sub copaci, deoarece
aceștia sunt loviți adesea de fulgere.
Tunetul este zgomotul produs de descărcarea electrică care are loc în timpul
fulgerului.
Așadar, fulgerul și tunetul se produc concomitent, dar noi observăm întâi
fulgerul și după un timp auzim tunetul, deoarece viteza luminii este mult mai mare
decât viteza sunetului. Cu cât acest timp este mai scurt, cu atât descărcarea
electrică este mai aproape.

Exerciții:
1. Scrie în casete A pentru enunțurile adevărate și F pentru cele false:
 Norii sunt formați din vapori de apă.
  Ploaia se formează prin solidificarea vaporilor de apă din nori.
 Ninsoarea este specifică anotimpului vara.
 Masele de aer încălzite de soare se ridică în atmosferă.
 Fulgerul este o descărcare a electricității acumulate de nori.
 Trăsnetul nu este periculos pentru viețuitoare.

2. Rezolvă rebusul următor:

A – B: Picături de apă care cad din nori.

1. Se găsește în natură sub forma celor trei stări de agregare: lichidă, solidă și
gazoasă.
2. Descărcare a electricității acumulate de norii de furtună.
3. Cad fulgi de zăpadă.
4. Fenomenul de mișcare a maselor de aer dintr-o zonă mai rece spre o zonă cu
aer mai cald.
5. Precipitații sub formă de gheață în timpul verii.
6. Zgomotul emis de fulger.

3. Calculează la ce distanță s-a produs un trăsnet, știind că viteza sunetului

este de aproximativ 330 metri pe secundă, iar timpul scurs între fulger și
tunet este de 10 secunde. Dar dacă timpul este de numai 2 secunde?