Norii inferiori

O parte considerabilă a fenomenelor meteorologice petrecute în atmosferă este marcată

prin prezența norilor, aceștia fiind un indicator pentru meteorologi în vederea vremii. Norii sunt
produși ai condensării sau sublimarii din atmosfera liberă, fiind o masă vizibilă de picături de
lichid condensat sau de cristale de gheață condensate.
Formarea norilor este un proces complex, de aceea trebuie îndeplinite următoarele
conditii:
-în atmosferă trebuie să existe o anumită cantitate de umiditate, astfel încât să fie atins punctul de
saturație;
- nucleele de condensare( particule de mici dimensiuni care se găsesc în suspensie în atmosferă-
praf, microorganisme etc.) trebuie să fie prezente și atmosferă;
- trebuie să aibă loc o racire suficientă pentru realizarea sublimării.

Ținând cont de forma și aspectul acestora, geneza, înălțimea de formare și structura

microfizică, norii se clasifică astfel:
–    Familia norilor superiori – baza acestora se află la înălțimi cuprinse între 5000 și 13000 de
metri (aproximativ 16.000 și 43.000 de picioare).
–    Familia norilor mijlocii – baza este situată între 2000 și 7000 de metri (aproximativ 6500 și
23.000 de picioare).
–    Familia norilor inferiori – baza situată între 0 și 2000 de metri (aproximativ 6500 de
picioare).
–    Familia norilor de dezvoltare verticală – baza pleacă de la 500 de metri iar vârful ajunge până
la înălțimea norilor superiori.
Din familia norilor inferiori fac parte nori Stratocumulus, nori Stratus și norii Nimbostratus.

Stratocumulus sunt nori joși, cu ascpect de cocoloașe, dispuși în formă de rânduri, petice
sau mase mari, rotunjite, care permit vederea cerului prin spațiile dintre elementele individuale
ale norilor. Câteodată au aspectul unor plăci sau al unor bolovani de rau imensi. Culoarea
acestora poate varia în funcție de dimensiunea lor, de la gri închis la gri deschis. Norii sunt
compuși din picături de apă, iar din această cauza în sezonul rece pot genera grivraj ușor către
moderat. Turbulențele pot fi ușoare către moderate, iar vizibilitatea este moderată către slabă. Se
deosebesc de norii altocumulus prin dimensiunile componentelor și înălțimea inferioară. De
nimbostratus se deosebesc prin structura ondulată și lipsa precipitațiilor, iar față de stratus prin
înălțimea mai mare și structura clar proeminentă.  
 Norii Stratocumulus

Norii Stratus se prezintă ca un strat de nori de culoare gri care, adesea, acoperă întreaga
boltă cerească. De multe ori sunt asemănați cu un strat de ceață care nu atinge solul. În mod
normal, din acești nori nu cad precipitații, dar uneori sunt însoțiți de ceață sau burniță. Sunt norii
cei mai de jos, cenușii. Aceștia acoperă bolta
cerească, iar în general soarele și luna nu se văd.
Se formează în fronturi reci, ca și ceața, prin
răcirea aerului și creșterea umidității relative.
Apar sub două forme: nebulosus și fractus,
fiecare având varietățile sale: opacus,
translucidus, undulates. Sunt caracterizați prin
dispunerea orizontală a straturilor care se
formează prin convecție.

Nori Stratus

Norii Nimbostratus sunt nori ,,umezi”, de culoare gri închis care dau precipitații ușoare
sau moderate sub formă de ploaie sau ninsoare. Se întind între nivelul solului și 3 km, având o
grosime medie de 2 km. Acești nori nu vor genera niciodată precipitații sub formă de averse. De
cele mai multe ori sunt confundați cu norii Altostratus datorită faptului că baza norilor
Nimbostratus este greu de definit. Grație grosimii lor, nimbostrații nu permit vederea lunii sau a
soarelui. Se dezvoltă, de obicei, la latitudini medii și formează un strat amorf de straturi de
culoare cenușie ce întunecă strălucirea soarelui.
 Norii Nimbostratus

Modelarea schimbărilor climatice este un proces extrem de complex datorită faptului că

și clima Pământului este complexă. Studiile efectuate asupra norilor arată că aceștia furnizează
umbră suprafeței planetei și reflectă radiațiile solare înapoi în spațiu cu eficiență. Norii sunt
făcuți din vapori de apă care reprezintă astfel un puternic gaz cu efect de seră. Cercetările făcute
de meteorologi arată că încălzirea globală ar conduce la evaporarea oceanelor, ceea va  crea si
mai mulți vapori de apă, deci si mai mulți nori. Astfel, studiul norilor este din ce în ce mai variat
și în continuă schimbare.  
 Bibliografie

https://www.ecomagazin.ro/rolul-norilor-in-climatul-pamantului/

http://cuochiipecer.com/clasificarea-norilor-1/

http://www.ecoazimut.ro/index.php/3-resurse/turism-sportiv/156-clasificarea-norilor