Cirrus (Ci),

nori subţiri cu aspect de filamente sau fibre albe şi subţiri sau de benzi transparente, formaţi din cristale
mici de gheaţă. Nu reduc strălucirea Soarelui sau Lunii. Apariţia lor prevesteşte frontul cald al unei
perturbaţii atmosferice.

Cirrocumulus (Cc),
nori cu formă de pături sau bancuri subţiri, dând cerului aspect vălurit, încreţit, asemănător unei plaje cu
nisip. Apar şi dispar rapid. Transparenţi. Însoţiţi, cel mai adesea, de nori Cirrus.

Cirrostratus (Cs),
cu aspect văluros, albicios, pot ocupa total sau parţial cerul. Formaţi din cristale degheaţă, uneori pot fi
atât de subţiri, aproape neobservaţi, dând cerului aspect lăptos.

Altocumulus (Ac),
cu forme variate: rulouri, benzi de culoare albă sau cenuşie, pături, suprapuse uneori, de culoare
cenuşiu-deschis. Au aspect continuu sau sunt separate prin mici spaţii între ele. Pot fi transparenţi dar
uneori Soarele nu este vizibil din ei. La apus şi răsărit se colorează în roşu-aprins.
Pot genera ploaie cu picături mari şi rare sau ninsoare cu fulgi mari, pe o bandă de 70-80km.

Altostratus (As),
formează pânze noroase albăstrui sau cenuşii. Pot acoperi cerul total sau parţial. Soarele şi Luna se pot
observa ca pete luminoase. Pot fi formaţi din două sau mai multe straturi suprapuse. Din ei pot cădea
precipitaţii continue sub formă de granule de gheaţă, ninsoare sau ploaie pe o bandă de 70-80km.

Nimbostratus (Ns),
pinze întunecate de culoare cenuşie, cu aspect vaporos. Dau naştere la precipitaţii continue sub formă
de ploaie sau de ninsoare, pe o bandă de 70-80km. Acoperă în întregime Soarele, dând de multe ori
impresia că sunt iluminaţi din interior. Se formează din norii Altostratus, Altocumulus, Stratocumulus.

Cumulonimbus,
mase noroase dense cu puternică dezvoltare pe verticală, în sensul că baza norului poate fi la câteva
sute de metrii înălţime în timp ce vârful lui poate ajunge în etajul norilor superiori.
Baza este de obicei netedă iar vârfurile au formă de turnuri, creneluri de culoare albă sau de nicovală.
Fragmente din masa norului se desprind şi se deplasează foarte repede la suprafaţa Pământului,
formând trombe şi vijelii.
Din acesti nori cad precipitaţii sub formă de aversă (vara), însoţită de multe ori de tunete şi fulgere
puternice sau degrindină.

Cumulus - nori cu contur bine definit, asemănători unor grămăjoare de vată au culoarea albă şi se
deplasează repede pe cer. Vârfurile sunt albicioase şi în formă de conopidă, prezentând numeroase
inmuguriri. Uneori, norii Cumulus pot da naştere la precipitaţii sub formă de ploaie de scurtă durată.

Stratocumulus - nori sub formă de pături sau de bancuri albicoase sau cenuşii, de rulouri sau de bolovani
de râu. Uneori prin ei se poate observa poziţia Soarelui alteori sunt opaci. Se formează numai dimineaţa
şi seara. Nu se găsesc pe cer în timpul zilei.
Din aceşti nori pot cădea ploi slabe şi ninsori cu fulgi mici şi rari.

Nori Status,
reprezentaţi de norii cenuşii care apar în zilele întunecate şi au aspectul de pânză continuă; uneori baza
norilor este atât de joasă încât poate ajunge la nivelul dealurilor.
În mod obişnuit sunt opaci şi rareori se poate zări Soarele sau Luna. Norii Stratus au o înălţime şi grosime
mică, dând naştere astfel la precipitaţii slabe cum este burniţa, iar iarna formând fulgi de zăpadă mari
sau ace de gheaţă.

Prevederea vremii. Semne de înrăutăţire.

Norii descrişi mai jos aduc ploaie deoarece se formează atunci când aerul este rece, umezeala
ridicată, în general când sunt influenţe ale aerului maritim sau oceanic.

 norii de tip Cirrus, formaţi din cristale fine de gheaţă la o altitudine de 6-8km, ne arată că
timpul se va înrăutăţi. După un număr de zile frumoase, apariţia lor vara ne face să ne
gândim la ploaie, iar iarna la ninsoare. Dacă cerul se acoperă încet cu aceşti nori,
precipitaţiile vor cădea în prima sau a doua zi de la apariţia lor, iar dacă cerul se acoperă
repede, atunci precipitaţiile îşi vor face apariţia în mai puţin de o zi;
 dacă pe cer apar şi alţi nori la o înălţime mijlocie şi au o culoarea albicioasă cu aspect de
turnuleţe sau grămăjoare (Altocumulus cumulogenitus, atunci este semn că în câteva ore
se poate dezlănţui o furtună cu fulgere sau o ploaie puternică;
 prezenţa mai multor tipuri de nori la înălţimi diferite, deplasându-se haotic;
 când în dimineţile de vară apa nori albicioşi în formă de benzi, ploaia nu va fi departe.
Dacă apar după-amiaza, ploaia va fi de lungă durată.
 când se înseninează seara după o zi în care cerul a fost acoperit, a doua zi va ploua;
 dacă pe crestele munţilor observăm seara ceaţă sau nori, atunci timpul în zona montană
va fi ploios;
 când apusul de soare ne arată norii într-o coloraţie roşcată, dimineaţa următoare va ploua;
 când observăm ziua, în jurul Soarelui sau noaptea, în jurul Lunii, fenomene de coroană
sau halo sub forma unor cercuri, în cel mult două zile va ploua sau va ninge;
 când vântul bate liniştit iar deodată îi sporeşte puterea şi îşi schimbă direcţia, ploaia va
veni în curând deoarece se apropie o depresiune;
 după o perioadă de secetă, dacă dimineaţa sau seara se aşează rouă, va ploua deoarece
umezeala aerului a crescut;
 dacă praful sau nisipul de pe drum sau sarea din solniţă se umezeşte, dacă apar
radioparaziţi, va ploua în curând, poate cu averse;

Prevederea vremii. Semne de ameliorare.

o când cerul este senin sau foarte puţini nori sunt prezenţi, vremea se păstrează frumoasă
un timp mai îndelungat;
o când cerul este senin în timpul după-amiezii, până a doua zi nu va ploua;
o dacă răsăritul de Soare se produce pe un cer roşcat-portocaliu, ziua va fi frumoasă iar
dacă în timpul zilei va adia vântul din sud, vremea se menţine frumoasă;
o când vântul împrăştie norii care au produs o ploaie puternică, vor urma zile frumoase;
o dacă dimineaţa apar pe cer nori Cumulus, atunci timpul se va menţine frumos;
o apariţia curcubeului arată o îndreptare a vremii.