PROIECT

Elementele Climatice
 Temperatura aerului

Temperatura aerului atmosferei este determinată de radiația solară. Razele soarelui încălzesc mai
întâi pământul care degajă căldură încălzind aerul.
Temperatura aerului atmosferic variază în funcție de mai mulți factori:
• latitudine: scade treptat de la Ecuator spre cei doi poli.
• anotimpuri
• diferența dintre zi și noapte
• altitudine: când crește altitudinea scade temperatura (la 1000m altitudine, temperatura scade cu
6,4 grade Celsius)
• încălzirea diferită a apei față de suprafețele terestre
• vânturi
• curenții marini.
 Presiune atmosferică
Presiunea atmosferică reprezintă presiunea exercitată de aerul din
atmosferă asupra scoarței terestre. Atmosfera, care înconjoară globul
pământesc, exercită o presiune anumită asupra suprafeței pământului
și asupra tuturor oamenilor, animalelor și obiectelor, care se află pe
el. Presiunea se măsoară cu barometrul și valoarea ei poate fi
exprimată în mai multe unități de măsură, cel mai adesea în milimetri
coloană de mercur (torr), dar și în kiloPascali sau atmosfere.
Presiunea atmosferică la nivelul mării este de cca. 760 mm coloană
de mercur (101325 Pa). De la valoarea de 760 mmHg provine
denumirea de atmosferă fizică.
 Vîntul
Prin ce este important vântul?
Cum se formează vântul?
• Produce energie eoliană – o forma
de energie curată, regenerabilă. Principalul avantaj al energie Vântul reprezintă mișcarea curenților
i eoliene este emisia zero de substanțe poluante și de gaze de aer, în plan orizontal, că urmare a
cu efect de seră, datorită faptului că nu se ard combustibili. diferențelor de temperatură. Diferenț
Mai mult, energia eoliană nu produce deșeuri; a de presiune a aerului asupra scoarț
• Oxigenează întinderile de apă prin agitarea suprafețelor ei terestre în două regiuni va determi
acestora;
na înlocuirea zonei de aer cald cu aer
• Îmbogățeşte culturile agricole în cazul vânturilor cu preci
pitații; ul rece.
• Modelează relieful;
• Duce la formarea rocii sedimentare loess
– premargatoare unui sol fertil, ș.a.

Sursă vântului este Soarele,

care încălzește Pământul diferit la ecuator și poli, dar nu num
ai, în funcție de accesul razelor la scoarța terestră.
 Precipitațiile atmosferice
Precipitațiile atmosferice
reprezintă orice formă de apă
care cade din atmosferă pe
pământ. Formele de precipitații
sunt: ploaia, zăpada (ninsoarea),
lapovița, grindina,
ploaia înghețată, măzărichea,
chiciura și virga. Precipitațiile
sunt o componentă de bază a
circuitului apei în natură
Cum se formează ploaia – curiozități despre acest fenomen
natural
Picăturile de ploaie se formează cu ajutorul aerului cald, atunci când
aerul cald se ridică spre cer și se răcește, iar vaporii de apă sunt tot
timpul în aer. Aerul cald înmagazinează o anumită cantitate de apă,
iar atunci când acumulează suficiente picături se formează norii.
Când norii sunt suficient de mari și au foarte multe picături de apă,
acestea se unesc și formează picături și mai mari care devin grele și
cad din cauza forței gravitaționale și, ulterior, le vezi sub formă de
ploaie.
Picăturile de ploaie au dimensiuni mici, mai mici de un centimetru.
Ele cad cu 3-8 metri pe secundă, atunci când plouă încet și nu
vorbim despre vânt puternic sau furtuni.
Recorduri
• 2012 – În 7 august s-a semnalat cea mai ridicată temperatură a aerului – 42,4ºC
căldură (Faleşti).
1. Precipitațiilei
• 1928 – A căzut cea mai mică cantitate anuală de precipitaţii – 222 mm (Comrat).
1980 – A căzut cea mai mare cantitate anuală de precipitaţii – 934 mm (Corneşti).
2004 – În 23 august s-au semnalat ploi torenţiale cu cea mai înaltă intensitate –
timp de o oră au căzut 149 mm de precipitaţii sau 3 norme lunare (Soroca).
1948 – În 8 iulie s-a semnalat cea mai mare cantitate de precipitaţii pe parcursul a
24 de ore – 218 mm (Chişinău).