UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE 

IDENTIFICAREA SI DEFINIREA
PRINCIPALELOR ELEMENTE
METEOROLOGICE

Serban Denisa Alexandra 

Grupa 109 
 1.Definitii 
2.Elemente meteorologice
2.1. Radiatia
2.2. Presiunea atmosferica
2.3.Vizibilitate
CUPRINSUL  2.4. Tensiunea vaporilor de apa 
2.5. Cantitatea de precipitatii
2.6. Vantul
2.7. Temperatura aerului 
2.8. Evapotranspiratia
2.9.  Nebulozitatea
2.10. Fenomene atmosferice 
3. Metode de investigare 
4.Bibliografie 
1.DEFINITII

     Element meteorologic – termen

meteorologic care defineşte
parametrii ce în ansamblul lor
caracterizează starea vremii într-un
interval de timp (presiunea,
temperatura şi umezeala aerului,
vântul, nebulozitatea, precipitaţiile
etc.).
2. ELEMENTE
METEOROLOGICE
1.PRESIUNEA ATMOSFERICA

2.TEMPERATURA AERULUI 

3.  VIZIBILITATEA

4. TENSIUNEA VAPORILOR DE APA 

5. CANTITATEA DE PRECIPITATII

6. VANTUL

7. RADIATIA

8. EVAPOTRANSPIRATIA

9.  NEBULOZITATEA

10. FENOMENE ATMOSFERICE 

 2.1 PRESIUNEA ATMOSFERICA

•     Presiunea atmosferica este  forța

exercitată de aerul atmosferic pe
suprafața pământului. 
•     Cu cât înălțimea suprafeței pământului
este mai mare față de nivelul mării, cu
atât este mai mică presiunea aerului.
•     Se măsoară în atmosfere, milibari sau
mm Hg (milimetri de mercur). În mod
normal, presiunea atmosferică care există
la nivelul mării este luată ca referință.
Acolo este nevoie de o valoare de 1
atmosferă, 1013 milibari sau 760 mm Hg
și un litru de aer cântărește 1,293 grame.
Unitatea cea mai folosită de meteorologi
este cea a milibarilor.
2.2 TEMPERATURA AERULUI 

     Temperatura aerului este una din mărimile

principale de care se ocupă
meteorologia. Temperatura aerului atmosferei este
determinată de radiația solară. Razele soarelui
încălzesc mai întâi pământul care degajă
căldură încălzind aerul .
         Cele mai   cunoscute sunt scările Kelvin, 
Celsius,  Fahrenhit și Rankine dintre care scara Kelvin,
numită și scară de temperatură  termodinamică  este
o scară remarcabilă datorită faptului că are originea
în punctul numit zero absolut, adică cea mai mică
temperatură care poate exista în natură; motiv
pentru care unitatea ei de măsură a fost adoptat ca
unitate fundamentală.
 2.3. VIZIBILITATEA
• Vizibilitatea reprezinta distanta maxima pana la
care un obiect cu insusiri diferite poate fi vazut si
identificat in orice imprejurare. 
• Factorii care influenteaza vizibilitatea sunt 

Luminozitatea
Transparenta
fondului si a
aerului 
reperului 

Culoarea
reperului si Calitatile vederii
dimensiunea sa observatorului 
geometrica
 2.4. TENSIUNEA VAPORILOR DE APA 

• Tensiunea vaporilor de apă sau forța elastică (e sau pv)

• Presiunea parţială ce revine vaporilor de apă dintr -un volum de aer. Ea se exprimă în milimetri coloană de
mercur sau în milibari(hectopascali).
• Conform legii lui Dalton, care precizează că presiunea totală a unui amestec de gaze este egală cu suma
presiunilor parţiale ale gazelor componente, rezultă că presiunea parţială a vaporilor de apă (pv), plus
presiunea parțială a aerului uscat (pu)constituie presiune loială a atmosferei (P):
• P = pv + pu
• La o anumită temperatură, cantitatea de vapori dintr-un volum de aer poate creste până la o valoare limită
numită tensiune maximă a vaporilor sau tensiune de saturaţie (E). Ea se definește ca presiunea vaporilor de
apă ce saturează un volum de aer . În funcţie de relaţiile care se stabilesc între tensiunea maximă (E) şi
tensiunea reală din momentul observaţiei (e), aerului poate fi
• • Nesaturat, când e < E;
• • Saturat, când e = fi,;
• • Suprasaturat, când e > E.
 2.5. CANTITATEA DE PRECIPITATII 
• lichide; 
• - solide; 
după starea de • - mixte (lapoviţă). 
• Precipitaţiile se înregistrează atunci când agregare: 
temperatura unor mase mari de aer
scade sub punctul de condensare. Acest
• - slabe; 
lucru nu se produce prin simpla răcire a
• - moderate;
aerului datorită pierderii de căldură prin după intensitate:  • Puternice  
radiaţie în timpul nopţii, ci este nevoie ca
o mare masă de aer să se înalţe la
• de tip convectiv
altitudini superioare. 
• de tip ciclonic
după felul cum • de tip orografic
se formează norii
ce le generează: 
 2.6. VANTUL
     Vântul este un element meteorologic vectorial, deosebit de
variabil în timp şi spaţiu, condiţionat de contrastul baric orizontal
creat în cadrul circulaţiei generale a atmosferei. Deplasarea
curenţilor de aer dintr-un loc în altul (regimul vântului) este
determinată în principal de dezvoltarea diferitelor sisteme barice şi,
în primul rând, de activitatea centrilor de acţiune principali. În
meteorologie, vântul se defineşte prin două elemente extrem de
variabile în timp şi spaţiu: direcţia şi viteza sa. 
     Viteza vântului se exprimă în m/s şi avem: 
•vânt uniform - când viteza sa în timpul observaţiei (două minute)
fie că rămâne mai mult sau mai puţin constantă, fie că oscilaţiile
plăcii la girueta cu placă uşoara se limitează între doi dinţi învecinaţi,
fie că placa oscilează în dreptul unui singur dinte. 
•Vânt în rafale - când viteza se schimbă brusc în timpul observaţiei,
adică oscilaţiile plăcii uşoare depăşesc intervalul dintre doi dinţi
consecutivi. 
 2.8. EVAPOTRANSPIRATIA

• Evapotranspirația este suma dintre evaporarea și

transpirația plantelor. Evaporația reprezintă cantitatea
de apă care intră în atmosferă de pe suprafața corpurilor
de apă, de pe suprafața solului sau din apa interceptată
de frunziș. Transpirația este cantitatea de apă care intră în
atmosferă prin stomatele din frunzele plantelor.
Evapotranspirația este un element principal al circuitului
apei în natură.
 2.9. NEBULOZITATEA

        Nebulozitatea reprezinta gradul de acoperire al cerului cu nori.

Norul constituie un sistem coloidal format din picaturi de apa sau
cristale de gheata de diferite dimensiuni, aflate in suspensie la diferite
inaltimi. Nebulozitatea se exprima in optimi din bolta cereasca
(1/8...8/8). Astfel, daca pe bolta cereasca exista doar "urme" de nori,
gradul sau de acoperire este mai mic de 1/8. Nebulozitatea este maxima
atunci cand, intr-o regiune, cerul este acoperit in intregime cu nori
(gradul de acoperire este de 8/8).
     In functie de plafonul norilor, adica de inaltimea bazei lor deasupra
suprafetei solului, putem vorbi de nori josi, medii si inalti. Partea
atmosferei in care se observa de obicei norii a fost impartita in acest
sens in trei "etaje" (superior, mijlociu si inferior). Spre exemplu, la
latitudini mijlocii, inaltimile aproximative ale limitelor etajelor sunt
urmatoarele: - etajul superior: de la 5 la 13 km; - etajul mijlociu: de la 2
la 7 km; - etajul inferior: de la suprafata terestra la 2 km.
 2.10. FENOMENE ATMOSFERICE 
• Fenomenele atmosferice  au loc în întreaga lume și depind de cantitatea de radiație solară,
gradul de înclinație al razelor solare, presiunea atmosferică, regimul vântului, temperatura și
multe alte variabile.
Fenomene atmosferice ele au loc în întreaga lume și depind de cantitatea de radiație solară, gradul
de înclinație al razelor solare, presiunea atmosferică, regimul vântului, temperatura și multe alte
variabile.

Există 3 tipuri principale de nori în funcție de forma și consecințele lor:

• Cirrus: Sunt nori care apar la mare înălțime; sunt subțiri, delicate, cu o
structură fibroasă; adesea cu pene și întotdeauna albe.
• Clustere: Sunt nori care apar întotdeauna ca mase individuale de nori, cu baza
plată, și se dezvoltă frecvent sub formă de cupole verticale
• Straturi: Sunt nori care se extind sub forma unui strat, acoperind tot sau o mare
parte a cerului. 
• Curcubeu
      Este unul dintre cele mai faimoase și frumoase fenomene care apar pe cer. Ele apar atunci când
plouă, când picăturile de ploaie acționează ca niște oglinzi, împrăștiind lumina în toate direcțiile,
descompunându-se și formând curcubee. Acesta este format din arcul format de razele soarelui care
lovesc picătura de apă și împrăștiați la un unghi de ~ 138 de grade.
• Aurore
        Aurorele sunt fenomene care apar la latitudini apropiate de polii magnetici ai pământului,
deoarece sunt produși prin interacțiunea polilor magnetici ai pământului și a particulelor
transportate de vântul solar. Când particulele ajung pe pământ, ele se ciocnesc cu moleculele din
atmosfera superioară, excitându-le (ionizându-le), fapt care produce cunoscuta aurora. În funcție de
emisfera în care se află, ele se numesc aurore nordice sau sudice. Obișnuit, aurora poate fi văzută
doar la latitudini peste 65º (de exemplu, alaska, canada), dar în perioadele de activitate solară activă
(cum ar fi furtunile solare), poate fi văzut chiar și din latitudini joase în jurul valorii de 40º. Aceste
fenomene pot dura aproximativ o oră și, dacă sunt active, pot dura toată noaptea.
 3. METODE DE INVESTIGARE

• Metodele de bază în cercetarea fenomenelor şi

proceselor fizice din atmosferă
sunt observaţia şi experimentul.
• Observaţiile meteorologice pot
fi vizuale şi instrumentale. Cele vizuale permit
aprecierea calitativă asupra unor fenomene
atmosferice care nu pot fi determinate instrumental:
nebulozitatea (gradul de acoperire a cerului cu nori şi
felul norilor), producerea unor hidrometeori (ceaţa,
roua, bruma, poleiul), a unor fenomene optice (halo),
a stării solului, a caracterului stratului de zăpadă etc.
   Zotopii radioactivi oferă meteorologiei o nouă metodă de cercetare, îndeosebi a circulaţiei maselor de aer, dar şi a microfizicii norilor, ceţii şi
precipitaţiilor.
    Radiosonda recepţionează de la sol valorile variabilelor meteorologice de la înălţimi de peste 30 km.
    Radarul meteorologic, sistem electromagnetic activ, foloseşte la depistarea şi urmărirea fronturilor atmosferice, a direcţiei şi vitezei de
deplasare a acestora, la descoperirea zonelor cu precipitaţii şi cu perturbaţii atmosferice, la cercetarea microfizicii norilor şi precipitaţiilor, a
fenomenelor periculoase etc.
    Laserul, tot un sistem electromagnetic activ, perturbă controlat mediul şi măsoară răspunsul la o excitare optică. Fasciculul luminos
determină cu o precizie mult mai mare regiunea de la care se primeşte răspunsul. Cu instalaţii laser se măsoară concentraţia în aerosoli,
înălţimea bazei norilor, compoziţia lor, dar şi a ceţii, prezenţa şi variaţia concentraţiei unor gaze, depistarea de la distanţă a unor perturbaţii
atmosferice (cicloni tropicale, furtuni etc.), Direcţia şi viteza vântului etc.
    Spectroscopia este o metodă optică folosită în meteorologie pentru determinarea aurorelor polare, dar şi a altor fenomene referitoare la
compoziţia şi starea atmosferei la înălţimi mari.
   Rachetele meteorologice sunt, de asemenea, folosite pentru cercetarea atmosferei înalte, valorile elementelor măsurate fiind transmise prin
radio.
   Sateliţii meteorologici studiază atmosfera din spaţiul extraterestru pe suprafeţe mari şi pe timp îndelungat. Se transmit fotografii ce
furnizează informaţii asupra sistemelor noroase, maselor de aer şi fronturilor atmosferice aflate în deplasare, ciclonilor tropicali, altor
fenomene meteorologice utilizate în prognoza meteorologică.
    Experimentul reprezintă o metodă aplicată în condiţii naturale pentru stimularea artificială a precipitaţiilor atmosferice şi pentru disiparea
ceţii şi a grindinii cu ajutorul rachetei antigrindină. Cercetările experimentale în laboratoare se efectuează în scopul aflării structurii microfizice
a norilor şi precipitaţiilor atmosferice, a unor fenomene aerodinamice, electrice, acustice şi optice din atmosferă.
 4. BIBLIOGRAFIE
• HTTPS://BLOG-BOOM.COM/METODE-SI-MIJLOACE-DE-CERCETARE-IN-METEOROLOGIE/
• HTTPS://HGIM.TUIASI.RO/WP-CONTENT/UPLOADS/2021/03/CLIMATOLOGIE_2020.PDF
• HTTPS://WWW.METEOROLOGIAENRED.COM/RO/FENOMENOS-ATMOSFERICOS.HTML
• HTTPS://ROMETEX.WORDPRESS.COM/TAG/RADIATIA-ATMOSFEREI/
• HTTPS://WWW.METEOROLOGIAENRED.COM/RO/EVAPOTRANSPIRACION.HTML
• HTTP://METEOROMANIA.NET/TAXONOMY/TERM/16
• HTTPS://RO.SCRIBD.COM/PRESENTATION/435681452/3-PRINCIPALELE-ELEMENTE-METEOROLOGICE-SI-METODE-DE-OBSEV
ATIE-A-ACESTORA
• HTTPS://WWW.ACADEMIA.EDU/5437639/UMIDITATEA_AERULUI
• HTTPS://GRADUO.RO/CURSURI/TRANSPORTURI/METEOROLOGIE-HIDROLOGIE-SI-OCEANOGRAFIE-361407#&GID=NULL&PI
D=7
• HTTPS://WWW.STUDOCU.COM/RO/DOCUMENT/UNIVERSITATEA-DIN-BUCURESTI/GEOGRAFIE-FIZICA-GENERALA/CURS-ME
TEOROLOGIE/10347123
• HTTPS://RO.SCRIBD.COM/DOC/267424998/TEMPERATURA-AERULUI
• HTTPS://WWW.METEOROLOGIAENRED.COM/RO/PRESION-ATMOSFERICA.HTML
VA MULTUMESC!!!