CURS nr.

4
PRELUCRAREA DATELOR PRIVIND UMEZEALA
AERULUI SI NEBULOZITATEA ATMOSFERICA

Umezeala aerului reprezinta, de fapt, continutul in vapori de apa al

aerului. Dupa modul in care se exprima, pot fi deosebite:
A. umezeala absoluta sau masa vaporilor de apa raportata la
unitatea de volum de aer (g/cm3);
B. umezeala specifica sau cantitatea de vapori de apa raportata
la unitatea de masa a aerului (g/kg);
C. umezeala relativa (%) sau raportul procentual dintre tensiunea
reala (e) si tensiunea maxima de saturatie (E) a vaporilor de apa;

Umezeala aerului este caracterizata prin mai multe marimi:

tensiunea vaporilor de apa;

umezeala absoluta, specifica si relativa;

deficitul de saturatie;

starea higrometrica;

punctul de roua

Aceste marimi au o mare importanta in studierea conditiilor de

evaporare de la suprafata solului si apei, in studiul secetelor etc.

principalele marimi care se uziteaza in aceste calcule sunt:

umezeala absoluta, umezeala relativa si deficitul de
saturatie;

Mai frecvent se utilizeaza umezeala relativa, pentru care se

determina urmatorii parametri:

valorile medii zilnice, decadale, lunare si anuale;

frecventa medie a zilelor cu diferite valori ale umezelii relative

variatiile de lunga durata ale umezelii aerului;

PRELUCRAREA DATELOR PRIVIND NEBULOZITATEA

ATMOSFERICA

Nebulozitatea sau gradul de acoperire cu sisteme noroase a boltii

ceresti constituie un important element climatologic, care
influenteaza desfasurarea celorlalte procese atmosferice;

principalii parametri calculati in studiile de specialitate sunt:

valorile medii zilnice, decadale, lunare si anuale; frecventa medie a
zilelor cu diferite grade de innourare; frecventa genurilor de nori si
variatiile de lunga durata ale nebulozitatii;

cand cerul este senin, nebulozitatea este zero, iar cand este
complet acoperit are valoarea zece;

valorile intermediare arata cate zecimi din suprafata boltii

ceresti sunt acoperite cu nori (observatiile se realizeaza
prin apreciere vizuala);

in practica meteorologica, se deosebeste o nebulozitate

totala, cand aprecierile asupra nebulozitatii se fac global si, o
nebulozitate partiala, cand aprecierea se refera la cantitatea
norilor situati in etajul inferior;

nebulozitatea are o importanta deosebita in schimbul radiativ

caloric din cadrul sistemului Soare-Pamant-Atmosfera, in
sensul ca, norii reduc intensitatea radiatiei solare directe
prin reflexie, maresc radiatia difuza, slabesc radiatia
efectiva, luminozitatea si limiteaza vizibilitatea in altitudine;

identificarea tipurilor de nori are importanta pentru

prevederea vremii;

datele privind nebulozitatea indica oscilatii zilnice si anuale

ale acesteia;

Oscilatiile zilnice ale nebulozitatii depind de aspectul

suprafetei active, de momentul din an si de latitudinea
geografica;

deasupra suprafetelor continentale, ziua, datorita convectiei

se dezvolta nori Cumulus, care au dezvoltare maxima dupaamiaza;

noaptea apar norii Stratus si Stratocumulus, care dispar

ziua prin incalzire solara;

Deci, pe continente, mersul zilnic al nebulozitatii prezinta

doua maxime si doua minime, marcate bine in anotimpul
cald al anului;

primul maxim (mai slab) putin inainte de rasaritul Soarelui si,

al doilea maxim mai pronuntat, dupa-amiaza, intre ele
inregistrandu-se cele doua minime;

in anotimpul rece, convectia fiind slaba, predomina norii

stratiformi, iar nebulozitatea diurna prezinta un maxim de
dimineata;

in zona calda, unde nebulozitatea se datoreaza convectiei,

noaptea

norii stratiformi nu se pot forma si astfel

nebulozitatea are un singur maxim in primele ore ale dupaamiezii;

deasupra marilor si oceanelor, nebulozitatea diurna are un

mers invers celei de deasupra uscatului;

noaptea apare o slaba convectie, care genereaza nori

convectivi, cu o maxima in a doua jumatate a noptii, iar ziua
se formeaza norii stratiformi;

Oscilatiile anuale ale nebulozitatii sunt dependente de conditiile

zonale si de cele locale.

la latitudini medii si superioare pe continente, nebulozitatea este

maxima in sezonul rece, datorita activitatii ciclonice si minima, in
sezonul cald;

in interiorul marilor suprafete continentale (Asia, America de

Nord), unde iarna predomina regimul barometric anticiclonic,
nebulozitatea maxima este vara si toamna, si cea minima iarna;

pe oceane, la aceleasi latitudini, mersul anual al

nebulozitatii este similar cu cel din zonele continentale,
aparand o maxima de vara sau toamna si o minima de
primavara;

in zona subtropicala, minima este vara, cand predomina

regimul anticiclonal, iar maxima iarna, cand se intensifica
activitatea ciclonica;

in zona tropicala a alizeelor, maxima este iarna iar minima

apare in vara emisferei respective;

in muntii inalti din zona temperata, iarna apare o

nebulozitate minima, deoarece norii stratiformi se instaleaza
pe vai, iar culmile raman insorite, pe cand vara, culmile sunt
acoperite de nori de convectie orografica, dand o
nebulozitate maxima;

versantii muntilor expusi vanturilor dominante au

nebulozitate ridicata tot anul;

In functie de valoarea medie zilnica a nebulozitatii, in practica

meteorologica se disting zile: senine, noroase si acoperite.

zilele senine sunt acelea in care media zilnica a nebulozitatii

este cuprinsa intre 0 si 3,5;

zilele noroase sunt considerate acelea in care media zilnica

a nebulozitatii este cuprinsa intre 3,6 si 7,5, iar cele acoperite
au valoarea nebulozitatii intre 7,6 si 10;

in cursul unui an, numarul zilelor senine si noroase este mai

mare in sezonul cald si mai redus in cel rece, pe cand zilele
acoperite au un mers invers, cu frecventa maxima iarna si
minima vara;

Frecventa genurilor de nori

forma, marimea, inaltimea, frecventa diferitelor genuri de

nori variaza in functie de altitudine, latitudine, tipul masei de
aer sau al frontului atmosferic, intensitatea convectiei termice
si dinamice, particularitatile fizico-geografice locale etc.;

frecventa genurilor de nori intereseaza in mod deosebit la

validarea datelor climatologice (regimul precipitatiilor, al
umezelii aerului), in lucrarile de sprijinire a transportului aerian,
precum si in cercetari actinometrice;

Clasificarea internationala a norilor

GENURI

SPECII

VARIETATI

Cirrus

fibratus, uncinus,
castellanus, densus

vertebratus, radiatus

Cirrostratus

nebulosus, fibratus

duplicatus, undulatus

Cirrocumulus

stratiformis, lenticularis,
castellanus

undulatus, lacunossus,
nebulosus

Altocumulus

stratiformis, lenticularis

perlucidus, opacus,
undulatus, translucidus
undulatus, radiatus,
translucidus, opacus,

Altostratus
Nimbostratus
Stratocumulus

stratiformis, lenticularis,
castellanus

undulatus, radiatus,
translucidus, opacus,

Stratus

nebulosus, fractus

opacus, translucidus,
undulatus

Cumulus

humulis, mediocris, fractus,

congestus

radiatus

Cumulonimbus

calvus, capillatus

incus, arcus, mamma, pileus,

velum