UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE
SPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI

TEMA 5
Mijloace si metode de masurare a precipitatiilor atmosferice, a
stratului de zapada si a depunerii de chiciura.

Profesor coordonator: Echipa numarul 5:

Elena Grigore Cami Greavu
Daiana Giorgi
Calin Gheorghe
 CUPRINS

• Definirea elementelor din titlu

• Consideratii generale asupra precipitatiilor atmosferice
• Aprecierea cantitativa si calitativa a precipitatiilor
atmosferice in meteorologie
• Prognoze si statistici referitoare la precipitatiile
atmosferice din Romania
• Bibliografie
 DEFINIREA ELEMENTELOR DIN TITLU
Mijlocul reprezinta ceea ce serveste
pentru realizarea unui scop; posibilitati
de care dispune cineva pentru un
anumit scop (cale, metoda, procedeu)
Masurarea reprezinta a determina cu
instrumente sau aparate de masura,
etaloane etc. valoarea unei marimi
(lungime, masa, greutate, tensiune
electrica, etc.); a evalua, a aprecia
valoarea, marimea
Stratul de zapada este format dintr-o
precipitatie atmosferica solida sub
forma de fulgi albi, alcatuiti din cristale
de apa inghetata (zapada), strat
provenit din aglomerarea acestor fulgi,
cand temperatura solului este sub zero
grade celsius
Metoda mod (sistematic) de cercetare,
de cunoastere si de transformare a
realitatii oboiective; procedeu sau
ansamblu de procedee folosite in
realizarea unui scop; metodologie
(maniera de a proceda)
Precipitatiile atmosferice reprezinta
vaporii de apa condensati care cad din
atmosfera pe suprafata Pamantului sub
forma de: ploaie, ceata, bruma,
zapada, grindina sau alte forme
Chiciura sau promoroaca este o forma
de precipitatii produsa prin
condensarea cetii pe fulgii de zapada
formand un bulgare de chiciura sau
acumulandu-se pe ramurile copacilor,
pe conductorii liniilor electrice sau pe
alte obiecte de pe sol
CONSIDERATII GENERALE ASUPRA PRECIPITATIILOR ATMOSFERICE
Ce sunt si cum iau nastere precipitatiile atmosferice?

• Precipitaţiile atmosferice reprezintă produsele finite ale condensării şi sublimării

vaporilor de apă, constituind totalitatea particulelor de apă lichidă şi solidă care cad
din sistemele noroase şi ating suprafaţa Pământului. Ele pot fi sub formă de ploaie,
zăpadă, lapoviţă burniţă măzăriche sau grindină. Împreună cu depunerile pe suprafaţa
terestră (rouă, brumă, chiciură, polei) alcătuiesc fenomenele hidrometeorice. Atat
cantitatea de apa provenita din precipitatii, cat si durata si intensitatea precipitatiilor
reprezinta un interes deosebit in determinarile meteorologice.

• Precipitatiile atmosferice iau nastere atunci cand picaturile ce formeaza norii ating
diametrul de 0,1mm, capabile fiind astfel sa scape de sub influenta curentilor
ascendenti. Cresterea dimensiunii particulelor se face fie prin transformarea
picaturilor existente in nuclee de condensare, fie pe baza sarcinilor electrice ale
picaturilor de apa.
CONSIDERATII GENERALE ASUPRA PRECIPITATIILOR ATMOSFERICE
Clasificarea precipitatiilor atmosferice

In functie de marimea picaturilor si viteza (intensitatea) de cadere

PRECIPITATII CU CARACTER GENERAL – ploi si ninsori obisnuite, cu caderi uniforme si continue;

AVERSE (de ploaie, zapada, lapovita) – cu picaturi mari si cu variatii de intensitate si de viteza;
BURNITE – numai precipitatii lichide cu picaturi foarte mici.
CONSIDERATII GENERALE ASUPRA PRECIPITATIILOR ATMOSFERICE
Clasificarea precipitatiilor atmosferice

In functie de compozitie (starea de agregare a apei)

LICHIDE – ploaia, aversa de ploaie si burnita

SOLIDE – ninsoarea, aversa de zapada, lapovita, aversa de lapovita, acele de gheata, grindina
CONSIDERATII GENERALE ASUPRA PRECIPITATIILOR ATMOSFERICE
Clasificarea precipitatiilor atmosferice

Dupa geneza

PLOI CONVECTIVE – sub forma de averse (se formeaza la Ecuator in fiecare zi si la latitudini
medii numai vara);
PLOI FRONTALE – cele care insotesc fronturile atmosferice (sunt caracteristice depresiunilor
extratropicale);
PLOI MUSONICE – caracteristice musonului de vara (cad timp de 6 luni si in cantitati foarte
mari);
PLOI CICLONICE – cele care insotesc ciclonii tropicali.
CONSIDERATII GENERALE ASUPRA PRECIPITATIILOR ATMOSFERICE
Clasificarea precipitatiilor atmosferice

Precipitatii orizontale

ROUA – se formeaza in noptile de vara cand peste suprafata racita a Pamantului se deplaseaza
o masa umeda de aer; conditia ca sa se formeze roua este sa fie cald si sa nu bata deloc vantul;
BRUMA – se formeaza in aceleasi conditii ca si roua; temperatura aerului si a suprafetei trebuie
sa fie insa negativa, spre deosebire de roua;
CHICIURA (promoroaca) – reprezinta rezultatul inghetarii picaturilor de apa ce formeaza ceata.

Roua Bruma
CONSIDERATII GENERALE ASUPRA PRECIPITATIILOR ATMOSFERICE
Clasificarea precipitatiilor atmosferice

CEATA – este tot o precipitatie orizontala – un complex de picaturi fine de apa, rezultat al condensarii
vaporilor in apropierea suprafetei terestre; prezenta cetii reduce vizibilitatea sub 1 km

- conditiile de formare a cetii

sunt: saturatia aerului cu vapori
de apa si scaderea temperaturii
pana la atingerea punctului de
roua; saturatia se poate
produce prin evaporare sau
prin racirea aerului; o influenta
deosebita o are si vantul cu
viteze de pana la 2 – 3 m/s,
care determina cresterea
vitezei de evaporare

- dimensiunea picaturilor de apa

este de la cativa microni la 60
microni; la temperaturi
pozitive, diametrul este intre 10
– 30 microni, iar la temperaturi
negative sub 10 microni.
 CONSIDERATII GENERALE ASUPRA PRECIPITATIILOR ATMOSFERICE
Caracteristicile si provenienta diferitelor tipuri de precipitatii atmosferice

TIPUL PRECIPITATIEI CARACTERISTICI PROVENIENTA

PLOAIA Precipitatie constituita din picaturi de apa cu diametrul in
general mai mare de 0,5 mm, a caror cadere se observa usor
Nimbostratus (uneori Altostratus,
Stratocumulus)

AVERSA DE PLOAIE Ploaie de scurta durata, cu inceput si sfarsit brusc, care prezinta
in intervalul producerii ei schimbari de intensitate foarte rapide
Cumulonimbus
(adesea violente)

PLOAIA CARE INGHEATA Este o ploaie cu picaturi supraracite (avand temperaturi sub
zero grade Celsius) care ingheata in momentul atingerii solului
sau obiectlor de pe sol si formeaza astfel poleiul

BURNITA Precipitatie uniforma constituita exclusiv din picaturi dense si

fine de apa, al caror diametru nu depaseste 0,5 mm
Stratus

BURNITA CARE INGHEATA Este o burnita care are picaturi supraracite care ingheata in
momentul atingerii solului sau obiectlor de pe sol si formeaza
astfel poleiul

NINSOAREA Precipitatie constituita din cristale de gheata care formeaza cel

mai adesea fulgi de diferite forme si dimensiuni
Nimbostratus (uneori Altostratus,
Stratocumulus, Stratus, etc.)

AVERSA DE NINSOARE este o ninsoare de scurta durata, cu inceput si sfarsit brusc, care
prezinta in intervalul producerii ei schimbari de intensitate
Cumulonimbus
foarte rapide. Este constituita din fulgi mari

LAPOVITA Precipitatie compusa dintr-un amestec de picaturi de apa si fulgi

de zapada care cad concomitent pe suprafata terestra. Caderea
este linistita si are loc la temperauri apropiate de zero grade
Celsius

AVERSA DE LAPOVITA Lapovita de scurta durata, cu inceput si sfarsit brusc, care

prezinta in intervalul producerii ei schimbari de intensitate
Cumulonimbus
foarte rapide.
CONSIDERATII GENERALE ASUPRA PRECIPITATIILOR ATMOSFERICE
Caracteristicile si provenienta diferitelor tipuri de precipitatii
atmosferice

TIPUL PRECIPITATIEI CARACTERISTICI PROVENIENTA

MAZARICHEA MOALE Precipitatie constituita din graunte albe si opace de gheata avand forme
sferice sau conice si diametre cuprinse intre 2 si 5mm. Particulele de
Cumulonimbus (la temp. de 0
grade Celsius)
mazariche moale sunt usor deformabile prin strangerea intre degete, iar
cand cad pe suprafete tari ricoseaza inapoi si se sfarama

MAZARICHEA TARE Prcipitatie formata din particule transparente sau translucide de gheata,
avand forma sferica, neregulata sau conica si diametre de pana la 5mm.
Cumulonimbus (totdeauna
insotita de ploaie)
Boabele de mazariche tare iau nastere din granule de mazariche
moalesau zapada care se imbraca intr-un strat de gheata transparenta,
fie prin inghetarea pe suprafata lor a picaturilor de apa interceptate in
timpul caderii, fie prin reinghetarea apei provenite din insasi topirea
granulelor respective

ZAPADA GRAUNTOASA Precipitatie constituita din granule albe si opace de gheata avand forme
relativ plate sau alungite si diametre mai mici de 1mm
Stratus

GRANULELE DE GHEATA Precipitatie formata din granule transparente sau translucide de gheata,
avand forme sferice sau neregulate si diametre cuprinse intre 1 si 5mm.
Altostratus, Nimbostratus
Rezistente la sfaramat, granulele de gheata iau nastere prin inghetarea
unor picaturi de apa sau prin reinghetarea apei provenite din topirea
fulgilor de zapada aflati in cadere spre Pamant

GRINDINA Precipitatie constutuita din sferule sau fragmente de gheata cu diametre

cuprinse intre 5 si 50 mm (uneori mai mari), care se asociaza cateodata in
Cumulonimbus
blocuri neregulate
CONSIDERATII GENERALE ASUPRA PRECIPITATIILOR ATMOSFERICE
Caracteristicile si provenienta diferitelor tipuri de precipitatii
atmosferice
TIPUL PRECIPITATIEI CARACTERISTICI
ACELE DE GHEATA Precipitatie formata din cristale de gheata neramificate avand forme de ace, coloane sau lamele, adesea atat
de subtiri si usoare incat caderea lor pare a fi o plutire lenta prin atmosfera. Aceste cristale pot cadea dintr-un
nor dar potdeasemenea sa apaara si pe timp senin. Caracteristice pentru masele de aer stabile cu temperaturi
foarte scazute (mai ales in regiunile polare)

CHICIURA MOALE Precipitatie (cristalina sau pufoasa) este o depunere constituita din granule de gheata albicioasa separate intre
ele prin incluziuni de aer si ornate uneori de ramificatii cristaline cu aspect de ghirlande pufoase, ciucuri, frunze
de feriga sau ramuri de vasc. Ea se formeaza prin sublimarea vaporilor de apa pe obiecte subtiri cum ar fi
ramurile arborilor, conductorii aerieni, fibre, etc. Temperaturi cele mai favorabile sunt sub -15 grade Celsius. -30

CHICIURA TARE Precipitatie (granulara) depunerea de gheata granulara alba-mata care prezinta initial aspect de zapada sau
mazariche, devenind apoi compacta si sticloasa. Se formeaza intre -2 si -7 grade Celsius pe timp cetos si vant
puternic.

Ace de gheata Chiciura

 APRECIEREA CANTITATIVA SI CALITATIVA PRECIPITATIILOR
ATMOSFERICE IN METEOROLOGIE
Unitati de masura / Tipuri de masuratori sau observatii
Pentru caracterizarea regimului precipitaţiilor se utilizează o serie de mărimi pluviometrice:
Cantitatea de precipitaţii este exprimată în mm grosime strat de apă sau l/m² (un strat gros
de 1 mm corespunde unei cantităţi de apă de 1 litru repartizată uniform pe osuprafaţă de 1
m²); 
Intensitatea precipitaţiilor redă cantitatea de apă căzută într-o unitate de timp pe o unitate
de suprafaţă l/m²/min; după intensitate, se deosebesc ploi torenţiale şi netorenţiale; 
Zi cu precipitaţii este considerată acea zi în care au căzut precipitaţii în cantităţi măsurabile
(>0,1 mm); se au in vedere deasemenea si urmatoarele inregistrari:
- cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 de ore
- numărul zilelor cu anumite cantităţi de precipitaţii
- frecvenţa zilelor cu anumite forme de precipitaţii (ploaie, zăpadă)

Astfel, determinările asupra precipitaţiilor vizează aprecierea felului, cantităţii, duratei şi

intensităţii lor. Măsurarea cantităţii de apă provenita din ploi şi ninsori se efectuează cu
pluviometrul, iar pentru înregistrarea continuă a cantităţii de apă căzută, precum şi a duratei
şi intensităţii, se utilizează pluviograful.
 APRECIEREA CANTITATIVA SI CALITATIVA PRECIPITATIILOR
ATMOSFERICE IN METEOROLOGIE
Unitati de masura / Tipuri de masuratori sau observatii
Referitor la stratul de zapada se fac urmatoarele tipuri de masuratori si observatii
Gradul de acoperire cu zapada se exprima in zecimi si se Densitatea zapezii se masoara in g/dm3 si se determina cu
efectueaza zilnic la ora 07 sau mai tarziu, cand lumina zilei ajutorul densimetrului de zapada cu cantar.
devine suficienta, determinarile fiind vizuale Structura zapezii se defineste in functie de starea acesteia
Determinarea caracterului asezarii stratului de zapada in zece categorii distincte dupa cum urmeaza:
1) uniform - zapada proaspata, in pulbere
2) moderat neuniform - zapada proaspata, afânata
3) foarte neumiform - zapada proaspata, lipicioasa
4) cu pete de sol fara zapada - zapada veche
5) numai pe alocuri - zapada veche, densa
Determinarea grosimii stratului de zapada este puternic - zapada veche, umeda
influentata de actiunea vantului si prezenta diferitelor - crusta de zapada care nu este in contact cu zapada de
obstacole motiv pentru care se determina cu 3 rigle fixe sub ea
dispuse in asa fel incat sa formeze un triunghi ecilateral cu - zapada densa cu crusta la suprafata
laturi de 10 m. Riglele sunt numerotate pentru a fi citite in
- zapada umeda cu crusta la suprafata
ordine iar observatiile se efectueaza in fiecare dimineata
dupa determinarea gradului de acoperire. Citirile se fac de - zapada inghetata, compacta
la 2-3 m distanta.

Depunerea de chiciura se masoara cu ajutorul chiciurometrului avand in vedere

diametrul si grosimea in mm si greutatea exprimata in g.
 APRECIEREA CANTITATIVA SI CALITATIVA PRECIPITATIILOR
ATMOSFERICE IN METEOROLOGIE
Locul determinarii

Chiciurometrul se amplaseaza in partea de nord a

platformei meteorologice, pe prima linie de instrumente
alaturi de cele mai inalte instrumente de pe platforma
(giruetele).

Determinarea gradului de acoperire cu strat de zapada

a imprejurimilor statiei si a caracterului asezarii
acestuia se efectueaza zilnic la observatia climatologica
de la ora 07 sau putin mai tarziu, cand lumina zilei
devine suficienta. Punctul ales pentru observatii trebuie
sa permita o buna vizibilitate asupra imprejurimilor
statiei si sa ramana intotdeauna acelasi. Ambele
determinari sunt vizuale.

Pe platformele meteorologice se găsesc întotdeauna două pluviometre de tip I.M.

care se fixează pe laturile de est şi de vest ale unui stâlp vertical de lemn. In centrul
platformei meteorologice, pe acelaşi aliniament cu pluviometrul Tretyakov şi
pluviograful. Unul este descoperit (pluviometru de serviciu), iar celălalt este de
rezervă. În ultima perioadă, la staţiile meteorologice există un al treilea
pluviometru numit „pluviometru avertizor”
 APRECIEREA CANTITATIVA SI CALITATIVA PRECIPITATIILOR ATMOSFERICE IN
METEOROLOGIE
INVENTARUL INSTRUMENTELOR - Precipitatii
Element meteorologic determinat/Amplasare/Metoda de masurare/Reguli de intretinere

Pluviometrul de tip I.M. – citire directa este instrumentul meteorologic care măsoară cantitatea de precipiații. El este
alcatuit din trei parti mari:
1. Receptorul sau corpul pluviometrului 2. Colectorul 3. Dispozitivul pentru zapada 4. Eprubeta
pluviometrica

Metoda de masurare: fiecare pluviometru I.M. are
doua corpuri receptoare cu diametrul de 159.2 mm,
un vas colector si un dispozitiv pentru zapada folosit
pe timp de iarna pentru a impiedica spulberarea
zapezii din pluviometru.
Cantitatea de apa colectata in vasul pluviometrului
se masoara folosind eprubeta pluviometrica.
Aceasta este gravata cu 100 de diviziuni a cate 2
cm3. Corelatia dintre dimensiunile pluviometrului
este data de relatia S X x = s X h in care s reprezinta
sectiunea eprubetei, h este inaltimea stratului de
apa provenita din precipitati, iar h este inaltimea
coloanei de apa masurata in eprubeta. Astfel,
inaltimea stratului de apa provenita din precipitatii
este astfel x = s/S X h determinand astfel cantitatea
de precipitatii.
Efectuarea observatiilor
Determinarea cantitatilor de apa provenite din
precipitatii se face la orele 7 si 19 timp local in toate
zilele in care fenomenul respectiv s-a produs.
Colectorul pluviometrului I.M. se controleaza iar
vasul pluviometrului Tretiakov se schimba la orele de
observatii, chiar daca in ziua respectiva nu au cazut
precipitatii.
Cand apa aflata in colector sau cea obtinuta prin
topirea zapezii din pluviometru depaseste
capacitatea eprubetei (10mm) aceasta din urma se
umple de mai multe ori, cantitatile masurate
insumandu-se.
In situatiile sinoptice cu roua abundenta sau ceata
densa pe fundul pluviometrelor se pot gasi cantitati
mici de apa care se masoara ca si preciptatiile
atmosferice mentonate pentru a fi incluse mai apoi
in sumele decadice lunare si anuale respective.
Reguli de intretinere
Pentru a pastra acuratetea datelor obtinute cu
ajutorul pluviometrului acesta trebuie mentinut in
conditii optime. Astfel trebuie verificata in
permanenta verticalitatea stalpului de sustinere si a
celor doua pluviometre, orientarea lor pe directia
est-vest si buna fixare a stalpului in sol. In scopul
indepartarii prafului sau a nisipului fin de pe peretii
pluviometrului (praf ce poate retine o parte din
precipitatii) acesta trebuie spalat o data, de doua ori
pe luna. In acelasi timp trebuie verificat daca vasele
colectoare ale pluviometrelor nu curg.
 APRECIEREA CANTITATIVA SI CALITATIVA PRECIPITATIILOR ATMOSFERICE IN
METEOROLOGIE
INVENTARUL INSTRUMENTELOR - Precipitatii
Element meteorologic determinat/Amplasare/Metoda de masurare/Reguli de intretinere

Pluviometrul de tip Tretiakov – citire directa este instrumentul meteorologic care măsoară cantitatea de precipiații. El
este alcatuit din trei parti mari:
1. Receptorul sau corpul pluviometrului 2. Ecran protector 3. Trepied sau stalp de sustinere 4. Eprubeta pluviometrica

Metoda de masurare: Corpul pluviometrului este un Efectuarea observatiilor Reguli de intretinere

vas cilindric cu diametrul de 159,5 mm si suprafata
receptoare de 200 cm2. In interiorul lui se afla o
diafragma tronconica al carei orificiu se inchide in
sezonul cald cu o palnie destinata sa reduca
evaporarea apei colectate.
Cantitatea de apa colectata in vasul pluviometrului
se masoara folosind eprubeta pluviometrica.
Aceasta este gravata cu 100 de diviziuni a cate 2
cm3. Corelatia dintre dimensiunile pluviometrului
este data de relatia S X x = s X h in care s reprezinta
sectiunea eprubetei, h este inaltimea stratului de
apa provenita din precipitati, iar h este inaltimea
coloanei de apa masurata in eprubeta. Astfel,
inaltimea stratului de apa provenita din precipitatii
este astfel x = s/S X h determinand astfel cantitatea
de precipitatii.
Determinarea cantitatilor de apa provenite din
precipitatii se face la orele 7 si 19 timp local in toate
zilele in care fenomenul respectiv s-a produs.
Colectorul pluviometrului I.M. se controleaza iar
vasul pluviometrului Tretiakov se schimba la orele de
observatii, chiar daca in ziua respectiva nu au cazut
precipitatii.
In zilele de vara cu temperaturi ridicate de peste
25°C se fac determinari suplimentare imediat dupa
incetarea caderii precipitatiilor pentru evitarea
pierderilor de apa prin evaporare si pentru
determinarea intensitatii precipitatiilor.
Pentru a pastra acuratetea datelor obtinute cu
ajutorul pluviometrului acesta trebuie mentinut in
conditii optime. Astfel trebuie verificata in
permanenta verticalitatea stalpului de sustinere si a
celor doua pluviometre, orientarea lor pe directia
est-vest si buna fixare a stalpului in sol. In scopul
indepartarii prafului sau a nisipului fin de pe peretii
pluviometrului (praf ce poate retine o parte din
precipitatii) acesta trebuie spalat o data, de doua ori
pe luna. In acelasi timp trebuie verificat daca vasele
colectoare ale pluviometrelor nu curg.
 APRECIEREA CANTITATIVA SI CALITATIVA PRECIPITATIILOR ATMOSFERICE IN
METEOROLOGIE
INVENTARUL INSTRUMENTELOR - Precipitatii
Element meteorologic determinat/Amplasare/Mod de citire/Reguli de intretinere

Pluviograful este instrumentul care inregistreaza continuu

cantitatea, durata si intensitatea precipitațiilor.
Pluviograful de tip U.R.S.S. Are in alcătuirea sa un receptor si un
înregistrator. Receptorul este un vas cilindric de metal, care se
termină la partea inferioară cu o pâlnie, prin care precipitaţiile sunt
canalizate spre colector. Înregistratorul este reprezentat de un
tambur cu un diametru mai mare, pe care sefixează diagrama de
precipitatii numita pluviograma. Pluviograma este divizată pe
verticală prin linii ce marchează cantitatea de apăîntre limitele de 0-
10 mm, iar pe orizontală prin linii care indică timpul în ore şi
minute. 

Metoda de masurare: Apa cazuta in
receptorul pluviografului se scurge din
palnia lui intr-o alta palnie apartinand
tubului vertical care face legatura cu
recipientul. In interiorul acestuia exista un
tub metalic gol care se ridica pe masura ce
nivelul apei creste. De parte lui superioara
este fixata o tija metalica verticala care
strabatand capacul recipientului se ridica
odata cu plutitorul antrenand si parghia
penitei care marcheaza astfel inregistrarea
pe pluviograma.
Efectuarea observaţiilor: Marcarea
pe pluviogramă a semnelor de timp
se face la toate cele 4 ore de
observatii climatologice, iar
schimbarea pluviogramei la ora 19,
indiferent daca a plouat sau nu.
Schimbarea pluviogramei se face
abia dupa incetarea ploii iar la fiecare
schimbare se face golirea artificiala a
cilindrului cu plutitor dupa ce in
prealalbil apa existenta in vasul de
control a fost masurata cu ajutorul
eprubetei pluviometrice
Întreţinere şi depozitare: Prin modul
de construcţie, pluviografele nu pot
fi utilizate decât în sezonul cald,astfel
că, toamna înainte de producerea
îngheţurilor, acestea se demontează,
se curăţă şise păstrează în magazia
staţiei meteorologice până în
primăvară, când observaţiile sereiau.
 APRECIEREA CANTITATIVA SI CALITATIVA PRECIPITATIILOR ATMOSFERICE IN
METEOROLOGIE
INVENTARUL INSTRUMENTELOR - Precipitatii
Element meteorologic determinat/Amplasare/Mod de citire/Reguli de intretinere

Alte tipuri de pluviografe folosite la statiile meteorologice din Romania sunt:

Tip R. Fuess – se deosebeste de pluviograful de tip U.R.S.S. numai prin dimensiunile sale mai reduse. Suprafata
lui receptoare masoara 200 cm2, capacitatea recipientului receptor fiind modificata corespunzator.
Tip Junkalor – este foarte asemanator cu cele doua pluviografe descrise anterior.
Cu cupe basculante – functioneaza pe principiul umplerii si golirii alternative cu apa din precipitatii a unui
recipient basculant anume construit. Acest recipient confectionat dintr-un metal usor este impartit in doua
compartimente si instalat exact sub tubul palniei cu care se termina receptorul pluviografului. Prin bascularea
repetata a recipientului, prin intermediul unui sistem de parghii se face margarea pe pluviograma a golirii
succesive a acestuia, inregistrandu-se astfel cantitatea de precipitatii cazute.

In categoria aparatelor speciale pentru determinarea cantitatii precipitatiilor amintim:

Pluviometrul toalizator cu contor – este un aparat construit in cadrul serviciului tehnic al institutului
meteorologic din Bucuresti si functioneaza pe principiul pluviometrului cu cupe basculante. Suprafata lui
receptoare este de 1000 cm2, iar capacitatea cupelor de 50 cm3, adica 0,5 l/m2. Golirea succesiva a cupelor
marcheaza cantitatea de precipitatii cazute.
Pluviometrul automat cu transmisie prin telefon functioneaza ca si pluviometrul cu contor iar golirile sunt
transmise prin telefon prin semnale morse care reprezinta numarul de cupe golite.
 APRECIEREA CANTITATIVA SI CALITATIVA PRECIPITATIILOR ATMOSFERICE IN
METEOROLOGIE
INVENTARUL INSTRUMENTELOR - Chiciura
Element meteorologic determinat/Amplasare/Mod de citire/Reguli de intretinere

Chiciurometrul este un instrument meteorologic folosit

pentru determinarea depunerilor solide.
El reprezinta o instalatie formata din trei stalpi metalici cu o
lungime de 425 cm și un diametru de 50 mm. Stalpii sunt
fixați in sol astfel incat sa se inalte deasupra acestuia la
325cm. Distanta dintre stalpi este de 90cm, iar ei sunt
asezati pe doua directii perpendiculare, formand un unghi
drept Astfel unul din stalpi este asezat in varful unghiului
drept altul spre nord (notat cu N). iar celalalt spre est
(notat cu E).
Prin intermediul unor suporturi metalice, pe stalpi se
instaleaza, la diferite inaltimi In raport cu nivelul stratului
de zapada, conductori (confectionau din sarma de oțel) cu
diametrul de 5mm si lungimea de 90cm, care formeaza
intre ei, de asemenea unghiuri drepte. Conductorii
orientati de la nord la sud sunt notati cu N si se numesc
meridionali, iar cei orientați de la est la vest sunt marcati cu
majuscula E si te numesc latitudinali.
Pe stalpii chiciurometrului se monteaza trei perechi de
conductori (fiecare dintre perechi fiind prevazuta cu doua
suporturi lungi si doua suporturi scurte).
Astfel primul aliniament situat in Nord cuprinde cele mai
înalte instrumente.
 APRECIEREA CANTITATIVA SI CALITATIVA PRECIPITATIILOR ATMOSFERICE IN
METEOROLOGIE
INVENTARUL INSTRUMENTELOR - Chiciura
Element meteorologic determinat/Amplasare/Mod de citire/Reguli de intretinere

Chiciurograful M-28 este un instrument meteorologic folosit pentru

determinarea intensitatii depunerilor de chiciura pe conductori.
Principiul de functionare
Functionarea se bazeaza pe masurarea greutatii depunerilor de
chiciura formate pe o tija metalica verticala. Aceasta patrunde partial
intr-un cilindru protector fixat pe o piesa metalica rezistenta.
Extremitatea inferioara a tijei metalice are forma unui cutit de
balanta care se sprijina mobil pe btratul principal al sistemului
parghiilor de transmisie. Prin intermediul unei articulatii metalice,
sistemul respectiv se cupleaza cu sistemul parghiilor legate de arcul
dinamometric si parghia penitei inregistratoare. Aceasta din urma
inscrie pe chiciurograma fixata pe cilinndrul cu mecanism de
ceasornic o linie continua mai inalta sau mai coborata, dupa cum
greutatea chiciurii depuse pe tija verticala este mai mare sau mai
mica.
Amplasare
Chiciurograful se fixeaza pentru inregistrari pe o consola instalata in
spatiul platformei meteorologice sau intr-un alt loc liber di apropiere.
Inalta de 320mm si lata de 200mm consola este formata din doua
lame metalice fixate la extremitatea superioara a unui stalp de lemn
cu inaltimea de 1280mm. De ea se prinde cu suruburi chiciurograful,
care avand inaltimea de 595mm ajunge cu tija metalica verticala la
2200mm deasupra suprafetei solului. Pentru schimbarea diagramei si
ingrijirea chiciurografului in timpul folosirii lui, langa stalpul de lemn
ingropat la 500mm in sol, se aseaza o scara cu patru trepte. La fixarea
sa pe consola, chiciurograful se orienteaza catre nord.
 APRECIEREA CANTITATIVA SI CALITATIVA PRECIPITATIILOR ATMOSFERICE IN
METEOROLOGIE
INVENTARUL INSTRUMENTELOR - Chiciura
Element meteorologic determinat/Amplasare/Mod de citire/Reguli de intretinere

Piesele auxiliare folosite pentru masurarea depunerilor solide sunt:

1. Subelrul 2. Sabloanele Ponomarev 3. Acesorii ale chiciurometrului

Efectuarea masuratorilor directe asupra depunerilor de gheata pe conductori

Se realizeaza in etape in functie de stadiul dezvoltarii acestora:
2. Inceputul depunerii – se stabileste felul depunerii, se curata gheata pe o portiune de 20 de cm si se efectueaza alte determinari
auxiliare.
3. Cresterea depunerii – se examineaza conductorii chiciurometrului, se determina felul depunerii si se curata conductorii ficsi pe o
portiune de 20 de cm
4. Cand cresterea depunerii inceteaza – se examineaza conductorii chiciurometrului, se efectueaza observatiile auxiliare
(temperatura, vant, etc.), se masoara diametrul si grosimea depunerii de pe conductorii chiciurometrului, se scot conductorii
demontabili si se inlocuiesc cu cei de rezerva, masurandu-se apoi cantitatea de apa rezultata din topirea ghetii.
5. Etapa de mentinere si descrestere – cand cresterea depunerii inceteaza se trece la efectuarea determinarilor de pe ambii
conductori ficsi ai chiciurometrului.
Dimensiunile depunerii se masoara cu ajutorul instrumentelor auxiliare mentinate mai sus pentru determinarea greutatii, diametrului
si grosimii aceseia. Diametrul este directia pe care depunerea prezinta dezvoltarea maxima, iar grosimea se masoaraperpendicular pe
diametru. Greutatea se determina cantarind cantitatea de apa rezultata din topirea ghetii 1cm 3 de apa cantareste 1g.
 APRECIEREA CANTITATIVA SI CALITATIVA PRECIPITATIILOR ATMOSFERICE IN
METEOROLOGIE
INVENTARUL INSTRUMENTELOR – Stratul de zapada
Element meteorologic determinat/Amplasare/Mod de citire/Reguli de intretinere

Consideratii generale asupra stratului de Determinari referitoare la stratul de zapada:

zapada
Caracterul asezarii stratului de zapada se apreciaza prin cinci
Grosimea si durata lui se afla in raport direct proportional calificative distincte:
cu latitudinea si altitudinea locului. - uniform (fara troiene)
- Repartitia geografica, grosimea, densitatea, durata si - moderat neuniform (troiene mici) cu sau fara suprafete
modul de topire a stratului de zapada prezinta o dezgolite
insemnatate deosebita pentru diferite ramuri ale activitatii - foarte neuniform (toiene mari) cu sau fara suprafete dezgolite
umane si mai ales pentru agricultura si transporturi. - cu pete de sol, fara zapada (datorita topirii zapezii)
- Datorita conductiblitatii calorice foarte mici, stratul de - zapada numai pe alocuri.
zapada protejeaza semanaturile de toamna impotriva Gradul de acoperire cu zapada se exprima in zecimi si se
inghetului. efectueaza zilnic la ora 07 sau mai tarziu, cand lumina zilei
- El constituie de asemenea o importanta rezerva de apa, devine suficienta, determinarile fiind vizuale
folosita din plin de culturile agricole, mai ales in regiunile cu Structura zapezii
primaveri secetoase. 0 - zapada proaspata, in pulbere
- Astfel un strat gros de zapada, depus peste solul inghetat, 1 - zapada proaspata, afânata
provoaca sufocarea semanaturilor de toamna, iar crusta de 2 - zapada proaspata, lipicioasa
gheata formata pe sol in urma topirii zapezii, distruge 3 - zapada veche
tulpinile plantelor, compromitand recoltele viitoare. 4 - zapada veche, densa
5 - zapada veche, umeda
6 - crusta de zapada care nu este in contact cu zapada de sub ea
7 - zapada densa cu crusta la suprafata
8 - zapada umeda cu crusta la suprafata
9 - zapada inghetata, compacta
Densitatea zapezii
APRECIEREA CANTITATIVA SI CALITATIVA PRECIPITATIILOR ATMOSFERICE IN
METEOROLOGIE
INVENTARUL INSTRUMENTELOR – Stratul de zapada
Element meteorologic determinat/Amplasare/Mod de citire/Reguli de intretinere
 APRECIEREA CANTITATIVA SI CALITATIVA PRECIPITATIILOR ATMOSFERICE IN
METEOROLOGIE
INVENTARUL INSTRUMENTELOR – Stratul de zapada
Element meteorologic determinat/Amplasare/Mod de citire/Reguli de intretinere

Rigla fixa de zapada – instalarea acesteia se fecepe platforma nivometrică - terenul

degajat din jurul platformei meteorologice unde se fac observații asupra stratului de
zăpadă. Ora pentru determinarea observațiilor asupra stratului de zăpadă este ora
7.
Rigla fixa de zapada este folosita pentru determinarea grosimii stratului de zapada:
- grosimea este puternic influentata de actiunea vantului si prezenta diferitelor
obstacole
- se determina cu 3 rigle fixe dispuse incat sa formeze un triunghi ecilateral cu laturi
de 10 m.
Primavara ,cand caderea zapezii nu mai este posibila,riglele se scot de pe
parcela,ramanand numai tarusii.
Observatiile se fac in fiecare dimineata, dupa determinarea gradului de acoperire cu
zapada a imprejurimilor statiei. Citirile se fac de la 2-3 m distanta cu ochii cat mai
apropiati de suprafata stratului de zapada. Grosimea medie a stratului de zapada
dintr-o zi oarecare se calculeaza impartit la trei, suma grosimilor citite la toate cele
trei rigle,chiar daca la una sau doua dintre acestea nu a existat zapada. In cazurile
exceptionale, cand riglele fixate nu au fost instalate, ori au fost scoase de pe
parcela, grosimea stratului de zapada se determina cu ajutorul riglei portabil.

Rigla de zapada portabila

Aceasta este utilizata in mod obisnuit pentru masuratorile efectuate in cadrul
expeditiilor de ridicari nivometrice.Ea este o sipca de lemn uscat si lustruit cu
lungime de 180 cm,latimea de 4 cm si grosimea de 2 cm.La capatul inferior
determina printr-un varf metalic lungimea de 10 cm,care permite afundarea usoara
in stratul de zapada.
 APRECIEREA CANTITATIVA SI CALITATIVA PRECIPITATIILOR ATMOSFERICE IN
METEOROLOGIE
INVENTARUL INSTRUMENTELOR – Stratul de zapada
Element meteorologic determinat/Amplasare/Mod de citire/Reguli de intretinere

Densimetrul de zapada cu cantar

Este alcatuit dintr-un cilindru cu capac, un cantar si o lopatica.
Cilindrul este confectionat din tabla de fier si are inaltimea de
60 cm si sectiunea de 50 cm². La unul din capete el se termina
printr-un inel de alama cu muchia bine ascutita si zimtata.
Determinarea stratului de zapada
Se efectueaza periodic, in zilele de 5, 10, 15, 20, 25 si ultima
din fiecare luna, daca stratul de zapada are grosimi mai mari de
5 cm. Probele se iau atat de pe parcele degajata, cat si de pe
parcele adapostita, care au cate o suprafata de 50-60m² anume
destinata acestiu scop.
Efectuarea observatiilor
Densitatea zapezii se determina dimineata, dupa efectuarea
determinarilor privind grosimea stratului de zapada. Pentru ca
zapada sa nu se lipeasca de peretii cilindrului metalic si
densimetrului, acesta trebuie sa aiba temperatura mediului
unde se face determinarea. In acest scop el se scoate afara din
biroul statiei, cu 30 minute inaintea determinarii.
- In situatiile cand grosimea stratului de zapada depaseste
inaltimea cilindrului (60cm) coloana respectiva se taie pana la
suprafata solului din doua sau mai multe incercari.
- In timpul dezghetului, cand la baza stratului de zapada se
constata prezenta apei, probele pentru determinarea densitatii
zapezii se iau prin scufundarea cilindrului pana la nivelul
acesteia.
 PROGNOZE SI STATISTICI REFERITOARE LA PRECIPITATIILE
ATMOSFERICE DIN ROMANIA
Regimul precipitatiilor
Precipitațiile anuale
Precipitațiile din România sunt moderate media precipitațiilor anuale căzute pe teritoriul țării fiind de 637 mm
anual. Precipitațiile anuale medii din zona de câmpie variază între 400 mm în Dobrogea, 500 mm în Câmpia
Română și până la 600 mm în Câmpia de Vest. Odată cu altitudinea, precipitațiile cresc, atingând 1000 –
1200 mm/an la altitudini mai mari de 1800 m.
Frecventa precipitațiilor
Se consideră “zile cu precipitații” cele în care se înregistrează cantități ≥ 1,0 mm.
Numărul mediu anual de zile cu precipitații variază pe teritoriul țării între sub 100 și 200. Cele mai puține astfel de
zile (<100) se înregistrează în estul Dobrogei și centrul Bărăganului. În regiunile de câmpie din sud, Podișul
Bârladului și extremitatea vestica a Câmpiei Aradului, numărul anual de zile cu precipitații se ridică la 125 iar în
Câmpia și Dealurile Vestice, Podișul Transilvaniei, în Subcarpați și Piemontul Getic, în Subcarpații Moldovei și în
restul Podișului Moldovei se înregistrează până la 150 zile. Cele mai multe zile cu precipitații, peste 190, se
înregistrează în zona montană și cu deosebire în grupa nordică a Carpaților Orientali, pe culmile masivelor Bihor-
Vlădeasa și în Carpații Meridionali. În depresiunile intramontane și în sud-vestul Podișului Transilvaniei numărul
mediu al zilelor cu precipitații este mai mic decât în zonele învecinate, însumând între 100-120.
În cursul anului, lunile septembrie și octombrie au cel mai mic număr mediu de zile cu precipitații caracterizează ,
iar lunile mai-iunie și decembrie cel mai mare. În multe luni din anii deosebit de ploioși, numărul maxim lunar de
zile cu precipitații a însumat 16-30 de zile în regiunile muntoase, 15-25 în cele deluroase și 14-20 în cele de
câmpie. În intervalul septembrie-octombrie, în iulie-august și uneori în martie-aprilie există ani în care nu s-a
înregistrat nicio zi cu precipitații.
PROGNOZE SI STATISTICI REFERITOARE LA PRECIPITATIILE
ATMOSFERICE DIN ROMANIA
Regimul precipitatiilor
PROGNOZE SI STATISTICI REFERITOARE LA PRECIPITATIILE
ATMOSFERICE DIN ROMANIA
Temperaturi si precipitatii medii in Bucuresti

Temperaturile și precipitațiile
medii anuale ale capitalei
României in ultimii 30 de ani
 PROGNOZE SI STATISTICI REFERITOARE LA
PRECIPITATIILE ATMOSFERICE DIN ROMANIA

Prognoza pentru Bucuresti

12.12.2017

*sursa www.accuweather.com
 BIBLIOGRAFIE

CIULACHE S., – “METEOROLOGIE”, 1973

www.wikipedia.org
www.meteoromania.ro
VA MULTUMIM!