Cuprins:

1. Precipitaiile atmosferice
2. Instrumente utilizate pentru determinarea

precipitaiilor atmosferice.
3. Aparate utilizate pentru determinarea
precipitaiilor atmosferice
4. Clasificare precipitatiilor

Precipitaiile atmosferice reprezint produsele

finite ale condensrii i sublimrii vaporilor de ap,
constituind totalitatea particulelor de ap lichid i
solid care cad din sistemele noroase i ating suprafaa
Pmntului. Ele pot fi sub form de ploaie, zpad,
lapovi, burni, mzriche sau grindin. mpreun
cu depunerile pe suprafaa terestr (rou, brum,
chiciur, polei), alctuiesc fenomenele
hidrometeorice.

Pentru caracterizarea regimului precipitaiilor se

utilizeaz o serie de mrimi pluviometrice:
cantitatea de precipitaii, exprimat n mm grosime
strat de ap sau l/m (un strat gros de 1 mm
corespunde unei cantiti de ap de 1 litru repartizat
uniform pe o suprafa de 1 m);
intensitatea precipitaiilor, red cantitatea de ap
czut ntr-o unitate de timp pe o unitate de suprafa
(l/m/min). Dup intensitate, se deosebesc ploi
toreniale i netoreniale;
zi cu precipitaii, este considerat acea zi n care au
czut precipitaii n cantiti msurabile (>0,1 mm);
cantitatea maxim de precipitaii czut n 24 de ore;
numrul zilelor cu anumite cantiti de precipitaii;
frecvena zilelor cu anumite forme de precipitaii
(ploaie, zpad).

 Determinrile asupra precipitaiilor vizeaz aprecierea

felului, cantitii, duratei i intensitii lor.

Msurarea cantitii de ap, provenite din ploi i ninsori, se
efectueaz cu pluviometrul, iar pentru nregistrarea
continu a cantitii de ap czut, precum i a duratei i
intensitii, se utilizeaz pluviograful.

Pluviometru

Pluviograf

Instrumente utilizate pentru determinarea precipitaiilor

atmosferice
Pluviometrul tip

A.N.M.
Pe platformele
meteorologice se
gsesc ntotdeauna
dou pluviometre,
care se
fixeaz pe laturile
de est i de vest ale
unui stlp vertical
de lemn, n centrul
platformei
meteorologice, pe
acelai aliniament
cu pluviometrul
Tretyakov i
pluviograful

Pluviometrul tip Tretyakov

Aparate utilizate pentru determinarea

precipitaiilor atmosferice
Pluviografele sunt aparate complexe, care, prin

intermediul unor dispozitive automate, nregistreaz

continuu cantitatea, durata i intensitatea
precipitaiilor lichide. Cele mai utilizate sunt cele
Fuess, Junkalor i modelul rusesc. Ele pot fi zilnice sau
sptmnale, dup cum execut tamburul cu
mecanism de ceas o rotire complet.

Pluviograful model rusesc

n cazul precipitaiilor lichide continue, cnd nivelul apei acumulate crete

nencetat, penia va nscrie ntre valorile 0 i 10 ale pluviogramei o linie

ascendent, mai mult sau mai puin nclinat, n funcie de intensitatea ploii.
Pluviograma este divizat pe vertical prin linii ce marcheaz cantitatea de
ap ntre limitele de 0-10 mm, iar pe orizontal prin linii care indic timpul n
ore i minute.
nregistratorul este reprezentat de un tambur cu un diametru mai mare, pe
care se fixeaz diagrama de precipitatii numita pluviograma.

Pluviograful tip Fuess

Se deosebete de pluviograful model rusesc prin

dimensiunile sale mai reduse.

Prin modul de construcie, pluviografele nu pot fi
utilizate dect n sezonul cald, astfel c, toamna
nainte de producerea ngheurilor, acestea se
demonteaz, se cur i se pstreaz n magazia
staiei meteorologice pn n primvar, cnd
observaiile se reiau.

Precipitatiile iau nastere atunci cand picaturile ce

formeaza norii ating diametrul de 0,1mm, capabile fiind
astfel sa scape de sub influenta curentilor ascendenti.
Cresterea dimensiunii particulelor se face fie prin
transformarea picaturilor existente in nuclee de
condensare, fie pe baza sarcinilor electrice ale picaturilor
de apa.

Clasificare precipitatiilor:
1. In functie de marimea picaturilor si viteza
(intensitatea) de cadere:
- precipitatii cu caracter general (ploi si ninsori obisnuite,
cu caderi uniforme si continue);
- averse (de ploaie, zapada, lapovita) cu picaturi mari si
cu variatii de intensitate si de viteza;
- burnite numai precipitatii lichide cu picaturi foarte
mici.

2. Dupa compozitie:
- lichide ploaia, aversa de ploaie si burnita;
- solide ninsoarea, aversa de zapada, lapovita, aversa de
lapovita, acele de gheata,

3. Dupa geneza:
- ploi convective sub forma de averse (se formeaza la
Ecuator in fiecare zi si la latitudini medii numai vara);
- ploi frontale cele care insotesc fronturile atmosferice
(sunt caracteristice depresiunilor extratropicale);
- ploi musonice caracteristice musonului de vara (cad
timp de 6 luni si in cantitati foarte mari);
- ploi ciclonice cele care insotesc ciclonii tropicali.
rindina (se formeaza in norii cumulonimbus).

Ce este ploaia?

Din cauza caldurii soarelui apa marilor si oceanelor se evapora,

iar vaporii invizibili de apa se ridica in atmosfera. Pe masura ce
vaporii de apa se ridica in aerul rece, se condenseaza in
micipicaturi de apa. Milioane de picaturi mici de apa se aduna si
formeaza un nor. Cand norii trec prin straturi de aer se formeaza o
precipitatie lichida numita polaie.

Ce este burnita ?

Ceata este insotita adesea de ploaie marunta si deasa

ce duce la formarea burnitei. Burnita este formata din
picaturi fine de apa, care par a pluti in aer.

Ce este roua ?

Roua se formeaza n noptile de vara cnd peste

suprafata racita a Pamntului se deplaseaza o masa
umeda de aer.

Ce este bruma ?

Bruma se realizeaza n aceleasi conditii ca si roua.

Temperatura aerului si a suprafetei trebuie sa fie
negativa, spre deosebire de roua.

Ce este zapada ?

Zpada (numit i omt sau nea) este o forma solid

de precipitaie, care este nimic altceva dect ap ngheat,
aflat n stare cristalin constnd dintr-o multitudine de
fulgi de zpad.

Ce este grindina ?

Uneori vara picaturile de ploaie trec in caderea lor

prin straturi foarte reci de aer. Atunci ele se transforma
in boabe de gheata numite grindina.

Ce este mazarichea ?

Mazarichea este o forma de precipitatie solida care

cade sub forma de graunte de gheata apropae sferici al
caror diametru nu depaseste 5 mm. Mazarichea ia
nastere prin sublimarea vaporilor de apa in jurul
cristalelor de gheata.

Ce este lapovita ?

Uneori iarna cand este cava mai cald (zero grade)

cad picaturi de apa amestecate cu fulgi de zapada.
Aceasta se numeste lapovita.

Ce este poleiul ?

Iarna cand ploua marunt apa ingheata formand o

pojghita alunecoasa deasupra solului si a obiectelor de
pe el.

Ce este chiciura ?

Chiciura reprezinta rezultatul nghetarii picaturilor

de apa ce formeaza ceata.

Ce este ceata ?
Ceata este un fenomen meteorologic care este format

dintr-o aglomeratie de particule de apa aflate in

suspensie in atmosfera, in apropiere de suprafata
solului.

 Bibliografie:
Sterie Ciulache, Meteorologie. Manual practic,

Facultatea de Geologie-Geografie, Bucureti.

http://images.google.ro