Sunteți pe pagina 1din 16

UNIVERSITATEA DIN

BUCURESTI
Facultatea de
Geografie
Specializarea:
Cartografie

Metode si mijloace utile in determinarea temperaturii aerului, temperaturii solului si a


inghetului in sol

- PROIECT LA METEOROLOGIE-

Autori:
CÎRSTEA Maria Elena
Grupa 111
CUPRINS:

1.1 DEFINITIA TERMENILOR.............3


1.2 UNITATILE DE MASURA-SCARILE.........4
1.3 LOCUL DETERMINARII.............5
1.4 TERMOMETRE CU CITIRE DIRECTA...........7
1.5 SUPRAFATA SOLULUI................13
1.6 ADANCIMEA DE INGHET A SOLULUI...14
Definitia termenilor

TEMPERATURA ESTE UNA DIN INSUSIRILE FIZICE ESENTIALE ALE


MATERIEI. EA CARACTERIZEAZA STAREA DE INCALZIRE
SI DE RACIRE A DIFERITELOR CORPURI, DETERMINATA DE
ACUMULAREA SAU PIERDEREA DE CALDURA LA CARE SUNT SUPUSE
ACESTEA IN TIMPUL EXISTENTEI LOR.

TEMPERATURA AERULUI REPREZINTA UN PARAMETRU


METEOROLOGIC EXTREM DE IMPORTANT, DEOARECE ACEASTA
INFLUENTEAZA SAU DETERMINA O SERIE DE PROCESE FIZICE ,
CHIMICE SI BIOLOGICE LA NIVELUL SCOARTEI TERESTRE.

TEMPERATURA SOLULUI REPREZINTA ELEMENTUL DE CARE DEPINDE


INCALZIREA AERULUI DIN IMEDIATA
APROPIERE A SOLULUI, EA INFLUENTAND PROCESELE DE
EVAPORARE, DE TRANSFORMARE A MATERIEI ORGANICE DIN SOL,
DE DIZOLVARE SAU PRECIPITARE A UNOR SARURI SOLUBILE.
UNITATILE DE MASURA - SCARILE

UNITATEA DE MASURA ESTE GRADUL DE TEMPERATURA, CORESPUNZATOR UNEI DIVIZIUNI


DE LUNGIME A SCARII LINEARE.
INTERVALUL DINTRE CELE DOUA PUNCTE TERMICE (TEMPERATURA DE FIERBERE A APEI LA
PRESIUNE NORMALA SI TEMPERATURA DE TOPIRE A GHETII) REPREZINTA SCARA
TERMOMETRICA, INTERVAL CE A FOST IMPARTIT INTR-UN NUMAR VARIABIL DE PARTI EGALE,
FIECARE DINTRE ELE REPREZENTAND UN GRAD DE TEMPERATURA.
SUNT CUNOSCUTE MAI MULTE SCARI DE TEMPERATURA:

1. SCARA CELSIUS ( ) – INTRODUSA DE ASTRONOMUȘL SI FIZICIANUL SUEDEZ ANDERZ


CELSIUS IN 1972, FIIND DIVIZATA DE LA 0 LA 100, IN 100 DE PARTI EGALE.

2. SCARA REAMUR – INTRODUSA DE FIZICIANUL RENE ANTOINE FERCHAULT, ESTE DIVIZATA


IN 80 DE PARTI EGALE (0-80)

3. SCARA FAHRENHEIT- INTRODUSA DE FIZICIANUL GERMAN GABRIEL DANIEL FAHRENHEIT,


IN 1715, IMPARTITA IN 180 DE PARTI EGALE (32-212).

4. SCARA KELVIN- INTRODUSA DE FIZICIANUL ENGLEZ WILLIAM THOMPSON KELVIN. EA


NOTEAZA CU 0 GRADE CEA MAI
COBORATA TEMPERATURA POSIBILA, FAPT PENTRU CARE A CAPATAT NUMELE DE SCARA
TERMOMETRICA ABSOLUTA A LUI KELVIN.
LOCUL DETERMINARII

INSTRUMENTELE DE MASURARE A
TEMPERATURII AERULUI SUNT AMPLASATE LA
INALTIMEA DE 2 M FATA DE SUPRAFATA SOLULUI
IN INTERIORUL ADAPOSTURILOR
METEOROLOGICE.
ADAPOSTUL METEOROLOGIC ESTE ASTFEL
CONCEPUT INCAT SA PRERMITA LIBERA
CIRCULATIE A AERULUI IN JURUL
TERMOMETRULUI , FIIND PE UN TEREN
ACOPERIT DE VEGETATIE, LA O ANUMITA
DISTANTA DE CLADIRI SAU ALTE SURSE DE
CALDURA.

PENTRU DETERMINARILE TERMICE DE LA


SUPRAFATA SOLULUI SI DE LA ADANCIMILE DE 5,
10, 15, 20 CM SE AMENAJEAZA IN PARTEA DE
SUD A PLATFORMEI METEOROLOGICE, O
PARCELA DEZGOLITA DE VEGETATIE CU
DIMENSIUNEA DE 6X4M. Fig. 1- ADAPOSTUL
ACEASTA TREBUIE SA FIE PERFECT METEOROLOGIC
ORIZONTALA, NETEDA SI EXPUSA RAZELOR
SOLARE IN TIMPUL ZILEI.
TEMPERATURA AERULUI

FIG. 2- INSTRUMENTE UTILIZATE IN


DETERMINAREA TEMPERATURII
AERULUI
TERMOMETRE CU CITIRE DIRECTA

IN ACEASTA CATEGORIE SE INCADREAZA TOATE


TERMOMETRELE LIPSTE DE MECANISM INREGISTRATOR
AUTOMAT, LA CARE VALORILE TEMPERATURII SE CITESC SI
SE SCRIU IN REGISTRU DE CATRE OM, FIIND VALABILE
NUMAI PENTRU MOMENTUL CAND AU FOST EFECTUATE
DETERMINARILE.
TERMOMETRELE METEOROLOGICE ORDINARE,
(PSIHROMETRICE), TERMOMETRUL DE MAXIMA,
TERMOMETRELE DE MINIMA (SIX-BELLANI) SUNT
INSTRUMENTE CU CITIRE DIRECTA.
TERMOMETRUL METEOROLOGIC ORDINAR

PRINCIPALELE PARTI MARI DIN CARE ESTE ALCATUIT


TERMOMETRUL ORDINAR SUNT
sunt: rezervorul, tubul capilar, scara si tubul protector.

Rezervorul (R.) constituie terminatia inferioara a termometrului


si are de regula forma sferica, cilindrica sau troconica.

Tubul Capilar (T.) formeaza corp comun cu rezervorul la care


este sudat. Sectiunea lui poate fi circulara (0,2-,0,3 mm diametru),
eliptica sau prismatica.

Scara Termometrului (sc.) este o placuta alungita de portelan


alb, care se fixeaza de tubul capilar cu ajutorul a doua bucati de
sarma fina.

Tubul Protector (P.) este construit asemenea rezervorului si


tubului capilar, dintr-o sticla speciala cu coeficienti de dilatare si
contractie extrem de redusa, pentru ca deformarile suferite sub
influenta variatiilor de temperatura sa fie minime.
Fig. 2 TERMOMETRUL
METEOROLOGIC ORDINAR
TERMOMETRUL DE MAXIMA

Este un termometru meteorologic cu mercur care se foloseste


pentru determinarea celei mai ridicate temperaturi a
aerului din intervalele cuprinse intre orele de observatie.
Constructia lui este asemanatoare cu cea a termometmlui
ordinar care se deosebeste printr-o ingustare a tubului capilar
situata in imediata apropiere a locului. Termometrul de
maxima este in general mai scutt decat cel ordinar. Rezervorul
are de regula forma sferica sau cilindrica. Scara
este gradata din 0,5 in 0,5 grade incepand cu -30C si terminandu-se
cu +50C sau chiar mai mult.

Fig. 3
Termometrul de maxima
Termometrul de minima
Este un tennometru meteorologic cu alcool care se
intrebuinteaza pentru determinarea celei mai
scazute
temperaturi a aerului din intervalele cuprinse intre
orele de observatii. Termometrul de minima (fig. 6) se
instaleaza
pe furca inferioara a stativului de termometre din
primul adapost meteorologic in pozitie perfect
orizontala, cu
rezervorul orientat spre stanga si mansonul metalic
spre dreapta, fata de persoana care efectueaza
observatia. Citirile
termometrului de minima se fac la orele de observatii
climatologice 01, 07, 13, 19, fara a-I atinge sau scoate
din suportul sau.

FIG. 4 TERMOMETRUL DE MINIMA


Termometrul de minima si maxima Six-Bellani
Este un tennometru de constructie speciala, care se
foloseste in scopul determinarii rapide a termperaturilor
minime si maxime produse in diferite intervale de timp.
Termometrul Six-Bellani este alcatuit dintr-un tub
capilar de forma literei "U", care se termina la ambele
capete cu cate un rezervor cilindric. Rezervorul din stanga
este complet umplut cu alcool sau toluen si joaca rolul
principal, in sensul ca numai el sesizeaza variatiile de
temperatura. In schimb, rezervorul din dreapta, incomplet
umplut cu alcool serveste drept supapa cu dublu sens
pentru cel dintai si se numeste din aceasta cauza, rezervor
de nivelare.

FIG. 5
Termometrul de
minima si maxima Six-
Bellani
Termograf tip junkalor
Este format dintr-o cutie metalica, al carei capac are
in partea anterioara un gram curbat din plexiglas.
Lama bimetalica curbata este fixata rigid cu unul din
capete de peretele posterior al cutiei aparatului,
printr-o gamitura metalica arcuita sau cilindrica.
Efectuarea semnelor orare climatologice pe
diagrama
se realizeaza cu butonul care prin lama apasa
garnitura de cauciuc si deplaseaza cu un unghi mic
axul de suspensie, ceea ce face ca penita
inregistratoare sa inscrie pe termograma o liniuta
verticala. FIG. 5
Termograf tip junkalor
Suprafata solului

La suprafata solului se produc cele mai intense


schimburi de energie si materie, atat cu
straturile inferioare ale atmosferei, cat si cu
orizonturile de sol mai profunde. Ea joaca
asadar rolul de suprafata activa, de care depind in
mare masura valoarea si regimul
principalelor elemente meteorologice.
Cunoasterea temperaturii solului la suprafata si
in adancime, prezinta o importanta
deosebita pentru precizarea legilor propagarii
caldurii, atat catre adancime cat si catre
atmosfera. Ea este totodata de-a dreptul
indispensabila intr-o agricultura stiintifica
moderna.
k
DETERMINAREA ADANCIMII DE
INGHET A SOLULUI

Cunoasterea adancimii pana la care ingheata


solul
in semestrul rece al anului este deosebit de
importanta pentm activitatea in domeniul
agriculturii
si constructilor. Glaciometml Denilin este
alcatuit
dintr-un tub de cauciuc lung de 100-120 cm cu
diametrul de 8-1 mm. Glaciometrul se
instaleaza in
sol la sfarsitul toamnei si se scoate impreuna
cu tubul
protector primavara, dupa dezghetul total al
solului.Locul sau este pe parcela
inierbata,langa Fig. 6
termometrele de sol extractive
BIBLIOGRAFIE

CIULACHE, S. (1973), METEOROLOGIE- Manual practic, ED. Universitatii din Bucuresti


VA MULTUMESC!

S-ar putea să vă placă și