Temperatura este o marime fizică a unui sistem care exprima dacă sistemul respectiv este mai cald sau mai rece.

Unitatea de măsură a temperaturii este kelvinul (K).

Aerul este amestecul de gaze alcătuind straturile inferioare ale atmosferei Pământului.

Sol - Strat afânat, moale și friabil de la suprafața scoarței pământești, care (împreună cu atmosfera din jur)
constituie mediul de viață al plantelor; suprafața pământului;

Înghețul, este un fenomen natural care se manifestă cu o temperatură mai joasă de zero grade, fenomen de trecere a apei
în stare de gheață.

UMEZEÁLĂ - Vaporii de apă care se află în atmosferă, în aer sau într-un anumit mediu.

Temperatura este una din însușirile fizice esențiale ale materiei.Ea caracterizază starea de încălzire sau
răcire a diferitelor corpuri.

Caracteristică:

Temperatura este principala caracteristică a climei,de ea depinzând într-o foarte mare măsură valoarea
și regimul tuturor celorlalte elemente meteorologice.

La stațiile meteorologice din rețeaua de stat se efectuează măsurători ale temperaturii aerului la orele
de observații: 01,07,13,19 precum și determnări precise ale temperaturilor maxime și minime.În scopul
măsurării temperaturii la orele de observație climatologice se folosesc termometrele meteorologice
:termometre ordinare (sau sihrometrice),termometre de extreme (maximă și minimă) și termometre
înregistratoare (sau termografele).

Terometre cu citire directă

În această categorie se încadrează toate termometrele meteorologice lipsite de mecanism înregistrator

automat,la care valorile temperaturii se citesc și se înscriu în registru de către om.

Termometrele meteorologice ordinare (psihrometrice),termometrele de maximă,termometrele de

minimă și termometrele de minimă și maximă (six-Bellani) sunt instrumente cu citire directă.
Foto 1 : Termometru meteoorologic ordinar

Sursa : Sterie Ciulache (1973),Meteorologie (Manual Practic)

Termometrul de maximă

Este un termometru meteorologic cu mercur care se folosește pentru determiarea celei mai ridicate
temperaturi a aerului din intervalele cuprinse între orele de observație.Construcția lui este
asemănătoare cu cea a termometrului ordinar care se deosebește printr-o îngustare a tubului
capilar.Termometrul de maximă este în general mai scurt decât cel ordinar.Rezervorul are de regulă
forma sferică sau cilindrică.Scara este gradată din 0,5 în 0,5 grade celsius începând începând cu -30
grade celsius și terminându-se cu +50 grade celsius sau chiar mai mult.

Foto 2: Secțiuni prin rezervorul termometrului de maximă

Sursa : Sterie Ciulache (1973),Meteorologie (Manual Practic)

Foto 4 : Termometrul de maximă

Sursa : Sterie Ciulache (1973),Meteorologie (Manual Practic)

Termometrul de minimă

Este un termometru meteorologic cu alcool care se întrebuințează pentru determinarea celor mai
scăzute temperaturi a aerului (minimă) din intervalele cuprinse între orele de observații.Termometrul de
minimă se instalează pe furca inferioară a stativului de termometre din primul adăpost meteorologic în
poziție perfect orizontală,cu rezervorul orientat spre stânga și mansonul metalic spre dreapta,față de
persoana care efectueaza observația.Citirile termometrului de minimă se fac la orele de observații
climatologice 01,07,13,19,fără a atinge sau scoate din suportul său.
Foto 5 : Termometrul de minimă

Sursa : Sterie Ciulache (1973),Meteorologie (Manual Practic)

Termometrul de maximă și minimă Six – Bellani

Este un termometru de construcție specială,care se folosește în scopul determinării rapide a

terperaturilor minime și maxime produse diferite intervale de timp.Termometrul Six – Bellani

Este alcătuit dintr-un tub capilar de forma literei „U”,care se termină la ambele capete cu câte un
rezervor cilindric.Rezervorul din stânga este complet umplut cu alcool sau toluen și joacă rolul
principal,în sensul că numai el sesizează variațiile de temperatură.În schimb,rezervorul din
dreapta,incomplet umplu cu alcool sevește drept supapă cu dublu sens pentru cel dintâi și se numește

din această cauza,rezervor de nivelare.

Foto 6 : Termomerul de minimă și maximă Six – Bellani

Sursa : Sterie Ciulache (1973),Meteorologie (Manual Practic)

Reguli privind efectuarea observațiilor

a. Determinarile de temperatura ce se efectueaza la statiile meteorologice prin mijlocirea

termometrelor cu citire directa trebuie sa respecte intocmai ordinea tip prezentata in capitolul
introductiv. b. Rezervoarele termometrelor nu trebuie atinse cu mana. c. Citirea valorilor de
temperatura trebuie sa se faca foarte rapid, cu respiratia oprita si cu corpul cat mai departat
posibil fata de termometre. d. Pentru evitarea depunerilor de chiciura, care ar impiedica
efectuarea observatiilor, in intervalele din sezonul rece cand acest fenomen este posibil,
termometrele se ung cu glicerina sau alta substanta uleioasa pe portiunea din dreptul scarii.
 Termometre Înregistratoare (Termografe)

Termograful tip R.Fuess

Termografe cu
tub Bourdon

Termograful tip J.Richard

Termograful tip Termometre
URSS – model inregistratoare
vechi

Termograful
tip URSS –
model nou

Termograful
Termografe cu lama
tip Junkalor
bimetalica

Termograful
tip Rossel

Termograful Tip
Fischer
Termograf tip Junkalor

Este format dintr-o cutie metalica, al carei capac are in partea anterioara un gram curbat din plexiglas.
Lama bimetalica curbata este fixata rigid cu unul din capete de peretele posterior al cutiei aparatului,
printr-o garnitura metalica arcuita sau cilindrica. Efectuarea semnelor orare climatologice pe diagrama
se realizeaza cu butonul care prin lama apasa garnitura de cauciuc si deplaseaza cu un unghi mic axul de
suspensie, ceea ce face ca penita inregistratoare sa inscrie pe termograma o liniuta verticala.

Foto 7 : Termograf tip Junkalor

Sursa : Sterie Ciulache (1973),Meteorologie (Manual Practic)

Termograful tip R. Fuess

Tubul Bourdon de forma aproape circulara, care constituie piesa receptoare a acestui termograf, este
fixat de peretele posterior al cutiei aparatului prin intermediul batei metalice. Prin placuta, capatul liber
al tubului Bourdon se leaga cu parghia rasucita care patrunde in interiorul aparatului. La extremitatea ei
exterioara, parghia rasucita are dispozitivul de punere la valoare, format dintr-un surub cu arc si o
piulita, iar la cea interioara, dispozitivul de reglare a amplificatii, alcatuit dintr-un tub cu interiorul filetat
in care se roteste un surub.
Foto 8 : Termograful tip R. Fuess

Sursa : Sterie Ciulache (1973),Meteorologie (Manual Practic)

Întreținerea termografului

Buna functionare a termografului impune mentinerea sa in permanenta stare de curatare. Curatarea

piesei receptore de cristalele de gheata sau picaturile de apa depuse pe ea, ca si curatarea de praf a
mecanismelor de transmisie si inregistrare trebuie sa se faca cu multa atentie, pentru a nu modifica
valoarea amplificarii, care ar duce la inregistrarea unor valori eronate. In cazurile cand penita traseaza
pe diagrama o linie groasa sau dimpotriva nu lasa niciun fel de urma, ea trebuie scoasa de la capatul
parghiei si curatata. In acest scop ea se introduce in alcool (sau apa) unde se lasa pana cand cerneala
uscata este inlaturata, dupa care i se curata despicatura cu ajutorul unei bucati de hartie cretata sau al
unei lame de ras.

Temperatura solului

La suprafata solului se produc cele mai intense schimburi de energie si materie, atat cu straturile
inferioare ale atmosferei, cat si cu orizonturile de sol mai profunde. Ea joaca asadar rolul de suprafata
activa, de care depind in mare masura valoarea si regimul principalelor elemente meteorologice.
Cunoasterea temperaturii solului la suprafata si in adancime, prezinta o importanta deosebita pentru
precizarea legilor propagarii caldurii, atat catre adancime cat si catre atmosfera. Ea este totodata de-a
dreptul indispensabila intr-o agricultura stiintifica moderna.

Termometrele de sol tip Savinov

Sunt cele mai frecvent utilizate, alcatuind serii de cate patru termometre destinate masurarii
temperaturii solului la adancimi de 5, 10, 15 si 20 cm. Ele se instaleaza in sol primavara si se scot
toamna, din cauza ca in perioada de inghet se deterioreaza usor. Termometrele Savinov se introduc in
solul percelei dezgolite de vegetatie, pe o linie orientata est-vest incepand la 20 cm est de termometrele
destinate masurarii temperaturii suprafetei solului. Distanta dintre ele este de 10 cm, cel mai putin
adanc aflandu-se la est, iar cel mai adnc la vest. Termometrele de sol Savinov se verifica o data la doi ani.

Foto 9 : Termometrele de sol tip Savinov

Sursa : Sterie Ciulache (1973),Meteorologie (Manual Practic)

Termometrele de sol tip R.D.G. (fig. 12)

Intra in dotarea statiilor meteorologice si sunt folosite pentru determinarea temperaturii solului la
adancimi cuprinse intre 2 si 100 cm. De regula, se intaleaza pe parcela dezgolita de vegetatie in serii de
cate sase si respectiv zece termometre. Seria de sase, destinata masurarii temperaturii la adancimi de 2,
5, 10, 15, 20 si 30 cm, este alcatuita din termometre cu tubul cotit in unghi de 135o si cu scara pe partea
exterioara a unghiului. La termometrele de sol tip R.D.G., scara este gradata de regula din 0,2 in 0,2o
intre limitele de -30o si +40oC. Zecimile de grad se apreciaza ca si la termometrele obisnuite din ochi.

Determinarea temperaturii solului la diferite adâncimi pe parcela înierbată

In general pe parcela înierbata se detrmina temperatura solului cuprinsa intre 20 si 320 cm.
Termometrul extractiv (fig. 13) se instaleaza pe parcela inierbata,urmarind o linie orientata pe directia
est-vest. Distanta dintre ele este de 50 de cm. Termometrele de sol extractiv raman in sol tot timpul
anului,iar determinarile de temperatura se fac imediat dupa cele efectuate cu termometrele Savinov si
se verifica o data la doi ani.

Foto 10: Termometrul extractiv

Sursa : Sterie Ciulache (1973),Meteorologie (Manual Practic)

Determinarea expeditivă a temperaturii solului arabil

In scopul determinarii rapide a temperaturii solului arabil la adancimi de pana la 20 cm se folosesc

termometrelesonda. Dintre acestea cel mai adecvat este cel de tip Sohin (fig.14). Foloseste ca lichid
termometric toluenul si are scara gradata din 0.5 in 0.5 grade Celsius.Corpul sau este protejat de un tub
metalic foarte rezistent a carui parte superioara are un diametru mare.De regula cu termometrul sonda
tip Sohin se determina temperatura solului arabil la o adancime de insamantare si la cea de 20 cm.

Foto 11 : Termometrul sondă tip Sohin

Sursa : Sterie Ciulache (1973),Meteorologie (Manual Practic)

Determinarea adâncimii de îngheța solului

Cunoasterea adancimii pana la care ingheata solul in semestrul rece al anului este deosebit de
importanta pentru activitatea in domeniul agriculturii si constructilor. Glaciometrul Denilin este alcatuit
dintr-un tub de cauciuc lung de 100-120 cm cu diametrul de 8-10mm. Glaciometrul se instaleaza in sol la
sfarsitul toamnei si se scoate impreuna cu tubul protector primavara, dupa dezghetul total al
solului.Locul sau este pe parcela inierbata,langa termometrele de sol extractive.

Foto 12 : Glaciometrul Danilin

Sursa : Sterie Ciulache (1973),Meteorologie (Manual Practic)

Bibliografie:

1)Ciulache, S., (1973), Meteorologie (Manual Practic), Edit. Centrul de multiplicare al Universitatii din
Bucuresti.

2)www.wikipedia.com

3)www.scribd.com