Determinarea

temperaturii
aerului si solului
CIUR DUMITRU LUCIAN, ANUL I, IFR
 Temperatura este una dintre însuşirile fizice
esenţiale ale materiei şi caracterizează starea
de încălzire sau răcire a diferitelor corpuri.

Temperatura Temperatura se determină cu ajutorul

termometrelor, pe baza relaţiei dintre
temperatură şi volum.
Alcatuirea termometrelor
• Rezervor de sticlă sferic sau cilindric
• Tub îngust de sticlă
• Lichid:
o Mercur: punct de îngheț: -38,87ᵒ C, punct de fierbere 356,9ᵒ
C (utilizat în termometre cu care se măsoară temperature
ridicate)
o Alcool: punct de îngheț -117,3ᵒC , punct de fierbere 78,5 ᵒ C.
(utilizat în termometre cu care se măsoară temperaturi
scăzute.

Puncte fixe: zero, care s-a stabilit prin introducerea unui instrument
în gheață. Punct zero „loo”, s-a stabilit prin introducerea
termometrului în apă în curs de fierbere.
Scari termometrice
• Scara termometrică Celsius (Cº/centigrade) care este cel mai
frecvent utilizată pe plan mondial (scara universală), aceasta
având două valori importante: t1=0ºC (punctul de îngheţ al apei
la o atmosferă) şi t2=100ºC (punctul de fierbere al apei la o
atmosferă);
• Scara Fahrenheit (ºF) cu un interval de 180 ºF (32ºF-212ºF);
• Scara Kelvin (K) sau scara temperaturii absolute la care 0 K = -
273,15ºC (zero absolut); temperatura în grade Kelvin poate fi
calculată prin adăugarea cifrei 273,15 temperaturii în grade
Celsius;
• Scara Reaumur (ºR), cu gradaţii cuprinse între 0 (punctul de
îngheţ al apei) şi 80ºR (punctul de fierbere al apei);
• Scara Rankine (ºRa), cu punctul de fierbere al apei la 671,67ºRa şi
punctul de îngheţ al apei la 491,67 ºRa.
Temperatura
aerului
• Temperatura este principala
caracteristică a climei, de ea
depinde în mare măsură şi regimul
celorlalte elemente meteorologice,
deci cunoaşterea ei este
indispensabilă. Măsurarea
temperaturilor aerului, precum
maximele şi minimile se efectuează
la orele: 01,07, 13, 19.
 • Este format din:
 tub protector
 Scară
 tub capilar

Termometrul  Rezervor

meteorologic • Este aşezat în primul adăpost

meteorologic alături de un alt termometru
ordinar, alcătuind psihrometrul de staţie.

ordinar Acest termometru se aşează pe verticală

la înălţimea de 2m faţă de sol şi este
mereu pe partea stângă a stativului.
Măsurătorile se fac din 6 în 6 ore.
 • Este un termometru cu mercur folosit pentru
determinarea temperaturilor ridicate, iar
construcţia sa este asemănătoare cu cea a
termometrului ordinar.
Diferente:
• o îngustare a tubului capilar situată în
apropierea locului unde acesta estesudat la
rezervorul cu mercur.
• Termometrul de maximă este mai scurt, iar
rezervorul are formă sferică sau cilindrică
• Scara începe cu -30°𝐶 şi se termină cu 50°𝐶,
gradată din 0,5 în 0,5°𝐶.
Termometrul
de maximă
Este un termometru cu alcool ce ajută la detectarea
celei mai scăzute temperaturi.

Particularităţi de construcţie:
• Rezervorul cu alcool are dimensiuni mai mari
• Forma rezervorului este cilindrică şi asemeni unei
furci sau literei ,,U”
Termometrul de
• În interiorul coloanei de alcool există un indice
mobil de porţelan sau sticlă pentru acumularea
minimă
unei părţi de alcool când temperaturile cresc foarte
mult.
• Scara gradată din 0,5 în 0,5, de la -45°𝐶 LA +45°𝐶.
Termografele
Sunt mult mai complexe decât termometrele cu citire directă.

Alcatuire:
1. Partea receptoare (sesizează variaţiile temperaturii)
2. Partea transmiţătoare (transmite şi amplifică variaţiile)
3. Partea înregistratoare (înscrie variaţiile)

• Piesa receptoare este fie o lamă bimetalică, fie un tub

manometric de tip Bourdon. La majoritatea termografelor,
piesa receptoare se află în afara cutiei aparatului, pentru a
avea contact direct cu aerul înconjurător.
• Se instalează împreună cu higrograful în cel de-al doilea
adăpost meteorologic, în poziţie perfect orizontală, cu piesa
receptoare la 2 m deasupra solului.
 • Cunoaşterea temperaturii solului la
suprafaţă şi în adâncime prezintă o
importanţă deosebită pentru
precizarea legilor propagării căldurii
Determinarea atât către adâncime cât şi către
atmosferă.
temperaturii
solului Variaţiile temperaturii solului depind de:
• Însuşirile fizice proprii
• Caracterul acoperirii sale (cu vegetaţie
sau zăpadă)
Staţii meteorologice:
• Se măsoară temperatura solului lipsit de vegetaţie.
• Temperatura suprafeţei stratului de zăpadă. (cu
termometrul ordinar şi de extremă).
• Temperatura solului lipsit de vegetaţie (la 5, 10, 15,
20 cm)

Staţii agrometeorologice:
• Pe lângă cele ce se măsoară la staţiile
meteorologice, aici se măsoară temperaturi ale
solului la adâncimi mult mai mari, până la 320 cm,
cu ajutorul termometrului de sol cu tragere
verticală.
 Temperatura suprafeţei
solului sau zăpezii pe parcela
lipsită de vegetaţie

Sunt folosite aceleaşi termometre ca şi la determinarea temperaturii aerului numai că limitele sunt mai largi ( -
35°𝐶, + 70°𝐶). Se instalează în centrul parcelei dezgolite cu rezervoarele şi tuburile pe jumătate îngropate în sol,
îndreptate spre est, aşezate la intervale de 5-6 cm în următoarea ordine: termometrul ordinar, termometrul de
minimă şi termometrul de maximă.

Iarna în jurul locului de amplasare al termometrelor se vor pune nişte beţe, pentru ca după viscol, termometrele
să poată fi găsite cu uşurinţă. Citirea se face la 6 ore, iar observatorul se apropie dinspre nord şi le citeşte fără a
le atinge în ordinea aşezării lor.

Parcelă cu termometrele de sol, fără vegetaţie, cu dimenisuni de 6 x 4 m, perfect orizontală, netedă şi expusă
razelor solare. Există un podeţ de şipci pentru evitarea bătătoririi solului, care se înlătură după efectuarea
observaţiilor.

Pentru determinarea temperaturii solului la 320 cm, parcela va fi înierbată, cu dimensiuni de 6 x 8 m, situată la
est de parcela cu sol dezgolită de vegetaţie, iar citirea valorilor se va face tot cu ajutorul podeţului
Determinarea temperaturii
solului pe parcela înierbată
Se face la adâncimi cuprinse între 20-320 cm prin
intermediul termometrelor de sol cu tragere
verticală care stau permanent la sol, de unde sunt
scoase din sol doar când se fac observaţii.
Termometrul extractiv are rezervorul mare, este
protejat de un tub metalic sau din material plastic.
Limitele se află între -15°𝐶 şi +40°𝐶. Termometrele
de sol cu tragere vertical formează o seride de câte 5
la adâncimi de 20, 40,60, 80, 160, 320 cm sau de
câte 8 la adâncimi de 20, 40, 60, 80, 120, 160, 240,
320, cu orientarea estvest la distanţe de 50 cm.