Temperatura este o mrime fizic utilizat pentru a caracteriza starea de

ncalzire a unui mediu sau a diferitelor corpuri, valoarea ei depinznd de scara

termometric n care este exprimat.
Radiaia solar, la trecerea prin atmosfer, nclze te foarte pu in aerul
troposferei prin absorie. Principala surs de nclzire a aerului o constituie
suprafaa terestr, unde o parte din radiaia solar este reflectat, iar alta este
absorbit, transformat n radiaie caloric i transmis ascendent aerului i
descendent solului. Concluzia simpl, aerul se nclzete de jos n sus, i nu invers.
Excepie fac straturile superioare (stratosfera superioar, mezosfera i troposfera),
unde aerul se nclzete direct prin absorie.
Prin cunoaterea relaiei dintretemperatura i volumul diferitelor corpuri s-au
putut constitui diferitele tipuri de termometre, iar pe baza acestora s-a definit
gradul de temperatur, stabilit fa de anumite puncte termice ( temperatura de
fierbere a apei distilate la presiune normal- 760 mm Hg i temperatura de topire a
gheii).
Intervalul dintre cele dou puncte termice de referina reprezint scara
termometric, intervalul mprit ntr-un numr variabil de pri egale fiecare dintre
ele reprezentnd un grad de temperatur. Sunt cunoscute mai multe scri de
temperatur:
a) Scara Celsius introdus de astronomul i fizicianul suedez Andres
Celsius n 1742, este divizat de la 0 la 100oC, n 100 de pri egale;
b) Scara Reaumur divizat n 80 de pri egale ( 0-80 o) gradul Reaumur
fiind astfel mai mare dect gradul Celsius;
A fost inventat de fizicianul i naturalistul francez Rene Antoine Ferchault.
c). Scara Fahrenheit mprit n 180 de pari egale ( 32-212 o); a fost
imaginat de fizicianul german Gabriel Daniel Fahrenheit n 1715, el fiind
considerat unul din fondatorii termometriei.
ntre cele 3 scri de temperatur apare o relaie de egalitate.
d). Scara Kelvin numit i ,, scara termometric absolut a lui Kelvin
este o unitate de msur( simbol K) pentru intervalele de temperatur, egale cu

1/273,15 din temperatura absolut a punctului triplu al apei. La aceast scar se

noteaz 0oK cea mai cobort temperatur posibil(-273,15oC). Mrimea gradelor
de temperatur n scara Kelvin este egal cu locul de marcare al valorii zero. A fost
imaginat de lordul William Thompson Kelvin.
n majoritatea rilor lumii se utilizeaz termometre gradate n scara Celsius
i n scara Fahrenheit. Lichidele termometrice cele mai folosite n practic sunt:
mercurul, alcoolul i toluenul.
Mercurul provine din latinescul mercurius, este un matal lichid de culoare
alb-argintie, care se gasete n natur sub form de sulfur( cinabru).
Hidrargirul ( argintul viu) are punctul de nghe la -38,87oC i punctul de
fierbere la 356,95oC. Are un coeficient de dilatare foarte mare, fiind adesea utilizat
n termometrele cu care se msoar temperaturi ridicate ( ordinare i de maxim).
Alcoolul are punctul de fierbere la 78,5oC, iar punctul de nghe la -117,3 oC,
fiind folosit, mai ales, la msurarea temperaturilor minime.
Toluenul este o hidrocarbur aromatic cu miros specific, obinut din
gudroanele crbunilor de pmnt i din fraciunile petroliere mbog ite prin
aromatizare. Are punctul de nghe la -95oC i punctul de fierbere la 110,56oC, fiind
utilizat de termometrele care msoar temperaturile sczute.
La staiile meteorologice din Romania, pentru msurarea temperaturii
aerului se folosesc termometre cu lichid, termometre electrice (cu rezisten
electric, termistori, termometre cu cupluri, termoelectrice) i termometre
nregistratoare, de tipul termografelor.
n scopul masurarii temperaturii la anumite ore, climatologice(01,07,13,19)
sau sinoptice (din ora n ora),se folosesc instrumente cu citire directa(termometre
meterologice ordinare ,termometre de extreme-maxima si minima),iar pentru
nregistrarea varitiilor continuie ale temperaturi aerului ntr-o perioada mai lunga(o
zi sau o saptamana) se utilizeaza termografe.
Termometru meterologic ordinar(psihrometric)
Are o constucie simpla find alcatuiot dintr-un rezervor cu mercur( de forma
sferica ,troconica sau cilindrica),un tub capilar de sticla (0,2-0,3 mm diametru),si o

scara termometrica confectionata din portelan sau din opal . Pe scara termometrica
divizata in grade si zecimi de grad se ncep de la -35 oC si se termina cu 55oC sau
60oC .
Acest tip de termometru este prevazut si cu un tub de sticla protector, care
prezinta la partea superioara ,o garnitura de metal ce permite fixarea termometrului
n stativ .La partea superioara scara termometrica se fixeaza ntr-o garnitura de
ebonita , care este prevazuta cu un mic arc metalic ce mentine scara n pozitie
aproximativ constanta ,permiundui sa se alungeasca atunci cand temperatura
creste.
Termometru ordinar se instaleaza pe un stativ special n primul adapost
meterologic ,find folosit la determinarea temperaturi si umezeli aerului.Din acest
motiv si denumirea de termometru uscat sau psihrometric.
Determinarile de temperatura ce se efectueaza la statile meteorologice
trebuie sa respecte o anumita ordine n sensul ca ,mai intai se citesc zecimile de
grad si apoi gradele ntregi.Pentru ca masuratorile sa fie exacte se inpune ca raza
vizuoala o ochiului observatorului sa cada perpedicular pe capatul coloanei de
mercur .
n perioadele cnd temperatura aerului scade sub -25oC este obligatoriu s se
faca determinari comparative att la termometru psihrometric uscat cat i la
termometru de minima,ntrucat indicatile termometrului uscat nu mai prezinta
siguranta .Atunci temperatura aerului este mai mica de -36 oC,observatile se fac
numai la termometru de minima .Pentru ca valorile de temperatura asfel masurate
sa nu fie influentate de fluxurile radiative, rezervoarele termometrului se protejeaza
cu ajutorul unor plni duble, nichelate sau vopsite n alb(termometrul ordinar cu
ecran).Dupa citirea valorilor de temperatura,acestea se noteaza n registrul de sta ie
RM-1M.
Termometru de maxima
Se foloseste pentru masurarea celei mai ridicate temperaturi a aerului dintrun anumit interval de timp,fiind un termometru ce are ca lichid mercurul.

Termometrul de maxima se deosebeste de cel odinar prin dimensiunea sa

mai redusa ,scara find divizata din 0.5oC n 0,5oC (avand o precizie mai redusa de
ct in cazul celui ordinar),ntre limitele de -30oCsi +50oC.
Se instaleaza n primul adapost meterologic ,pe stativul de termometre ,usor
inclinat spre rezervor,pentru a se evita scurgerea mercurului din tubul capilar catre
cavitatea largita de la capatul acestuia.
Detreminarea celei mai ridicate temperaturi a aerului se bazeaza pe o
particularitate de constructie care consta ntr-o ngustare a tubului capilar ralizata
prin intermediul unui dintre (tift)de sticla sudat la partea inferioara a rezervorului.
Aceasta ngustare reprezinta un orificu inelar , foarte ngust prin care hidragirul din
rezervor poate urca sub form de picaturi ,n tubul capilar ,atunci cnd temperatura
crete (se genereaza o forta de dilatare).ns,atunci cnd temperatura aerului scade
percurul nu se poate retrage in rezervor, deoarece in dreptul orificiului inelar forta
de frecare este mai mare decat dect forta de coeziune a hidragirului .Asfel,coloana
termometric va rmne n dreptul diviziunii celei mai mari temperaturi produse n
intervalul dintre dou observaii.
n privina orarului observaiilor, acestea se fac la orele climatologice, datele
obinute fiind notate n registrele speciale pentru observaii.
Termometrul de minim
Se instaleaz in primul adpost meteorologic, pe furca inferioar a stativului
de termometre n poziie orizontal, cu piesa receptoare orientat spre stnga, fa
de cel care efectueaz determinarea. Aceasta msoar cea mai sczut temperatur
a aerului dintr-un anumit interval de timp, fiind un termometru meteorologic cu
alcool.
Termometrul de minim se caracterizeaz printr-o serie de particulariti de
constructie. O caracteristic importanta a acestui indice este acela c sensul de
deplasare este numai retrograd, adic numai atunci cnd temperatura aerului scade
i deci, cnd alcoolul se contract i se retrage n rezervor. Acest lucru este posibil
deoarece fora de frecare a capetelor sale de pereii tubului capilar este mai mic
dect fora de rezisten a pelicului superficiale.

Temperatura minim a aerului este dat de diviziunea de pe scara

termometric de la captul din dreapta al indicelui( captul opus rezervorului).
Pentru a calcula valoarea real a temperaturii minime se aplic dou tipuri
de corecii( una instrumental i una suplimentar). Corecia suplimentar
reprezint media aritmetic a diferenelor dintre valorile citite la termometrul
ordinar i cele citite la termometrul de minim pentru fiecare or de observaie.