Masurarea temperaturii aerului si a solului

Temperatura reprezinta o insusire fizica esentiala a materiei si de valorile ei depinde starea de incalzire si de
racire a diferitelor corpuri. Cunoasterea valorilor de temperatura este absolut necesara in numeroase domenii
din sfera socio-econimica. Temperatura aerului e cel mai important parametru meteo-climatic si se utilizeaza in
toate caracterizarile, asupra timpului pe termen scurt si a climei, la macroscara temporala.
Determinarea valorilor de temperatura porneste de la presupunerea cunoasterii si observarii relatiilor
existente intre temperatura corpurilor si volumul acestora. Pentru a putea sesiza si inregistra toate modificarile
temperaturii intr-un anumit interval de timp, au fost alese acele corpuri care intrunesc anumite conditii:
-

densitatea mare si doarte mare care confera o inertie termica mai mult decat satisfacatoare.
slaba volatilitate; corpurile/substantele volatile nu sunt agreate dar sunt preferate in conditiile in care
este absolut necesara si determinarea valorilor de temperatura foarte scazuta.
coeficienti de dilatare constanti pe toata durata manifestarii variatiilor de temperatura

Lichidele termometrice cele mai folosite in practica, sunt: mercurul, alcoolul si toluenul.
Mercurul (Hg) provine din latinescul mercurius, este un metal lichid de culoare alb-argintie, care se gaseste
in natura sub forma de sulfina.
Alcoolul (C2H2OH) are punctul de fierbere la 78,5C iar punctul de inghet la -117,3C, fiind folosit mai ales

la masurarea temperaturilor minime.

Toluenul (C7H8) este o hidrocarbura aromatica cu miros specific obtinut din gudronele carbunilor de
pamant si din fractiunile petroliere imbogatite prin aromatizare. Are punctul de inghet la -95C si
punctul de fierbere la 110,56C, fiind utilizat de termometrele care masoara temperaturile scazute.
Intervalul dintre cele doua puncte termice reprezinta scara termometrica, intervalul impartit intr-un
numar variabil de parti egale, fiecare dintre ele reprezentand un grad de temperatura. Sunt cunoscute
mai multe scari de temperatura:
Scara Celsius, introdusa de astronomul si fizicianul suedez Anders Celsius in 1742, este divizata de la
0-100, in 100 de parti egale.
Scara Reamur, introdusa de fizicianul si naturalistul Rene Antoine Ferchault, este divizata in 80 de
parti egale (0-80), gradul Reamur fiind astfel mai mare decat gradul Celsius.
Scara Fahrenheit, introdusa de fizicianul german Gabriel Daniel Fahrenheit in 1715, este impartita in
180 de parti egale (32-212).
Scara Kelvin, numita si scara termometrica absoluta a lui Kelvin, a fost imaginata de lordul William
Thompson Kelvin si este o unitate de masura pentru intervalele de temperatura, egala cu 1/273,15 din
temperatura absoluta a punctului triplu al apei. La aceasta scara se noteaza cu 0K cea mai coborata
temperatura posibila. Marimea gradelor de temperatura in scara Kelvin este egala cu cea a gradelor din
scara Celsius.

In majoritatea tarilor lumii se utilizeaza termometre gradate in scara Celsius si in scara Fahrenheit.
La statiile meteorologice din Romania, in scopul masurarii temperaturii la anumite ore, climatologice
(01,07,13,19) sau sinoptice (din ora in ora), se folosesc instrumente cu citire directa iar pentru
inregistrarea variatiilor continue ale temperaturii aerului intr-o perioada mai lunga, se utilizeaza
termografe.
Instrumente cu citire directa utilizate pentru masurarea temperaturii aerului:
-

Termometrul meteorologic ordinar T.M.O. este format din:

Rezervorul este umplut cu lichid termometric (mercur). Forma sa poate fi diferita, de la cilindrica
pana la sferica si tronconica.
Tubul capilar este un cilinfru subtire de sticla prin care coloana de mercur poate inainta sau se poate
retrage fara a intampina niciun obstacol. La partea inferioara, tubul capilar este sudat cu rezervorul, iar
la partea superioara se termina cu o concavitate nefunctionala.
Scara gradata este reprezentata de o bucata de portelan sau opal alb pe care sunt marcate diviziuni.
Tubul protector este un cilindru de dimensiuni mult mai mari decat cele ale tubului capilar. Tubul
protector inglobeaza practic intreg ansamblul termometrului.
Mansonul metalic are rolul de a preintampina transferul de caldura dintre operator si termometru.
Nu se intalneste la toate tipurile de termometre.
-

Termometrul de maxima (T max)

T max se aseamana destul de mult cu T.M.O., insa are fata de acesta cateva caracteristici de
specifitate. Asemanarea este data de lichidul termometric si de configuratia generala foarte apropiata
de cea a T.M.O.: rezervor, tub capilar, tub protector, scara gradata intre -30 si +50 etc.
T max este mai scurt decat T.M.O., are precizie mai slaba (0,5C). El este instalat pe furca superioara
a stativului cu termometre din primul adapost meteorologic.

Determinarea celei mai ridicate temperaturi a aerului cu ajutorul T max se face la orele de
observatii climatologice 01, 07, 13, 19. In prealabil se impune verificarea pozitiei coloanei de mercur
din tubul capilar deoarece aceasta poate fi deplasata catre dreapta fata de locul intreruperii, ca urmare
a trepidatiilor adapostului meteorologic sau pozitiei gresite a termometrului.
Aparate inregistratoare (termografe):
Termografele sunt aparate inregistratoare complexe care permit inregistrarea continua a variatiilor
de temperatura si care sunt alcatuite din urmatoarele parti: partea receptoare, partea transmitatoare
si partea inregistratoare.
Exista mai multe tipuri: Rossel, Junkalor, Fischer, Fuess, Bourdon etc.
-

Termograful tip Fischer

Are piesa receptoare in interiorul aparatului, ventilatia facandu-se prin orificiile practicate in peretii
de plexiglas ai capacului. Cele doua lame bimetalice care constituie piesa receptoare sunt fixate rigid la
unul din capetele de garnitura metalica. Capetele lor libere se unesc prin lamela rasucita cu dispozitivul
de amplificare, care la etalonare se fixeaza de axul de suspensie intr-o anumita pozitie cu ajutorul
surubului. De axul de suspensie este fixata si parghia penitei care se pune in valoare prin intermediul
surubului.

Termografele cu tub Bourdon

Sunt inregistratoare de temperatura, mai putin raspandite care au drept piesa receptoare, un tub
Bourdon plat, cu sectiune eliptica al carui interior este umplut complet cu alcool sau alt lichid organic
cu insusiri asemanatoare.

Temperatura solului reprezinta elementul de care depinde incalzirea aerului din imediata apropiere
a solului, ea influentand procesele de evaporare, de transformare a materiei organice din sol, de
dizolvare sau precipitare a unor saruri solubile.
Procesele termice care se produc in sol, respectiv incalzirea si racirea sa, sunt contitionate de
proprietatile calorice ale solului: capacitatea calorica, conductivitatea calorica si conductivitatea
termica. Acestea sunt strans legate de proprietatile fizice ale solului: compozitie, structura, culoare si
grad de umectare. Aceste proprietati fac ca la aceleasi valori ale radiatiei solare, solurile sa se
incalzeasca si sa se raceasca diferit pe distante orizontale mici.
La statiile meteorologice se determina temperatura suprafetei solului lipsit de vegetatie,
temperatura suprafetei stratului de zapada si temperatura solului lipsit de vegetatie la adancimi de 1020 cm. La statiile agrometeorologice se efectueaza, in plus, determinari la adancimi mult mai mari,
ajungand pana la 320 cm.