Temperatura, termometrul și

tipurile de termometre
Temperatura este o marime care caracterizeaza energia cinetica
medie de miscare a moleculelor gazului ideal.

Temperatura este acea marime fizica prin care se caracterizeaza

starea termica a unui corp aflat in starea de echilibru termodinamic.

Unitatea de masura in SI este Kelvinul (K) sau gradul absolut. In

practica se mai utilizeaza si gradul Celsius ( C). Cand temperatura este
exprimata in grade absolute se noteaza cu T, iar atunci cand este data in
grade Celsius se noteaza cu t.

Instrumentele folosite pentru indicarea temperaturii corpurilor se

numesc termometre .

Termometrul indica temperatura, care datorita echilibrului termic,

este egala tu temperatura corpului cu care este pus in contact. Termometrul
primeste sau cedeaza corpului o cantitate de caldura , care trebuie sa fie
neglijabila pentru ca sa nu modifice sensibil temperatura corpului si indicatia
termometrului sa fie corecta.

Pentru etalonarea termometrelor se poate gasi un numar impresionant

de mare de procedee, dar in practica se utilizeaza numai acelea care
reprezinta avantaje nete.

Unul din procedeele acceptate este si acela propus de Celsius . Gradul

Celsius este tocmai un grad centigrad.

Rezulta ca temperatura masurata in grade Celsius este relativa intrucat

se raporteaza la temperatura de topire a ghetii notata arbitrar cu 0 C.

Pentru construirea termometrelor se utilizeaza fenomene fizice si

substante diferite. Datorita naturii lor diferite, ele prezinta o variatie diferita
a proprietatilor in functie de temperatura. Astfel cu toate ca cele doua puncte
fixe sunt riguros determinate, divizarea intervalului in parti egale nu este
intotdeauna cea mai potrivita .
 Pentru a evita masurarea inexacta a temperaturilor s-a introdus o noua
conventie prin care s-a ales un nou termometru drept termometru etalon iar
toate celelalte termometre s-a inpus sa fie gradate prin comparatie cu
acesta.

S-a convenit ca termometrul etalon sa fie un termometru cu gaz

datorita sensibilitatii lui, iar substanta termometrica sa fie hidrogenul.

Scara normala de temperatura foloseste hidrogenul ca substanta

termometrica. Aceasa scara este definita prin conventia Celsius. Scara de
temperatura Celsius obtinuta prin folosirea termometrului etalon se numeste
scara normala de temperatura.

Scara normala de temperatura este o scara relativa . Cu ajutorul ei

putem stabili starea termica a unui carp prin comparatie cu cea a ghetii care
se topeste fara a o indica exact.

Marimea fizica care caracterizeaza direct starea termica a unui corp,

carese gaseste in echilibru termic se numeste temperatura absoluta.

Temperatura absoluta se masoara in grade Kelvin si se noteaza cu

TK. Definirea gradului Kelvin se face la fel ca si a gradului Celdius. In acest
caz scriem:Tf-Tt=100K si in relatie introducem valorile experimentale
obtinute pentru presiune in cazul termometrului cu hidrogen: Pf-Pt-
Pt=0,3661 atunci se obtine Tt=273,15 K.

Temperatura de topire a ghetii la presiune normala este egala cu

273,15 K si corespunzator, cea de fierbere a apei pure la presiune normala
este de 373,15 K. Schematic legatura dintre temperaturile masurate pe scara
Celsius si Kelvin se exprima prin relatia : t°C=TK-273,15 .

Nivelul de zero al temperaturii pe scara absoluta se numeste zero

absolut.

La temperatura de zero absolut energia cinetica de translatie a

moleculelor este egala cu zero. Totusi miscarea nu se opreste complet
intrucat se pastreaza miscarea de rotatie de oscilatie in interiorul
moleculelor.

Astfel nu se poate trage concluzia ca la zero absolut inceteaza toate

miscarile. Miscarile executate de e molecule la zero absolut sunt denumite
uneori oscilatii la zero care corespund energiei cinetice de oscilatie minime ce
se poate atinge numai la aceasta temperatura . Conform legii lui Charles,
la T=0K si p=0 daca energia cinetica de deplasare a moleculelor este zero.
Atunci din: p0(1+at)=0 avand in vedere ca p0=0, rezulta ca t0=-273 C .

Pentru gaze reale nu avem indeplinita vonditia V=0 la zero absolut,

ceea ce prezica legea lui Gay -Lussac. In realitate toate gazele la aceasta
temperatura sunt in stare lichida sau solida.

Tipuri de termometre:

a. Termometru de sticla de mercur se bazeaza pe variatia lungimii coloanei

de lichid cu temperature. În funcție de lichidul din tubul de sticla, se
masoara temperaturi in diferite interval. Între -190 C și +20 C se
foloseste pentan, între -100 C și +75 C se folosește alcool etilic, iar intre -
30 C și +700 C se poate folosi mercur.

În acest caz, corpul thermometric este un lichid, iar marimea termometrică

este lungimea.

Cele mai utilizate in determinari precise (cu precizie de 0,001 C) sunt

termometrele cu rezistenta și termocuplul. Cel mai precis este termometrul cu
gaz la volum constant, dar nu este folosit decat in masuratori de laborator.

b. Termometrul cu rezistenta și termistorul se bazeaza pe variatia

rezistentei cu temperatura a unor substante conductoare (termometrul
cu rezistenta) sau a unor substante semiconductoare (termistorul).
Metalele folosite pentru termometrele cu rezistenta sunt: platina pura
(masoara temperature temperature intre +200 C si +1100 C); pentru
intervalul de temperatura de la -100 C la 200 C se foloseste nichelul
pur; cuprul se foloseste in domeniul -20 C la +100 C. Termistorii se
confectioneaza din oxizii sau amestecurile de oxizi ai urmatoarelor
substante: fier, nichel cupru, mangan s.a.
c. Termocuplul se bazeaza pe producerea efectului thermoelectric. Prin
incalzirea sudurii a doua metale diferite, galvanometrul, la care sunt
legate capetele firelor care au fost sudate, indica trecerea unui current
electric. In anumite intervale de tempreratura pentru anumite cupluri
sudate, variatia tensiunii termoelectromotoare care ia nastere, in
functie de temperature, este liniara, fiind pozitiva sau negative.
d. Pirometrul optic sau cu disparitie de filament consta dintr- luneta in
tubul careia este montat un filtru de sticla rosie si un mic bec.
Filamentul becului este conectat la o baterie si un rheostat. Rotind
butonul reostatului, marim treptat intensitatea curentului care trece
prin filament. Indreptat spre cuptorul unui furnal, de exemplu, cand
gradul de inrosire a filamentului egaleaza gradul de inrosire a fondului,
varful filamentului “dispare”. Pirometrul optic masoara temperature
intre +700 C si +2100 C.