TERMOTEHNICĂ

TERMOMETRIE

FISĂ DE LUCRU
>

Fiecare student, pe baza documentului aferent lucrării de laborator:

1. Răspunde la următoarele întrebări?

o În ce constă termoelectricitatea?
Termoelectricitatea constă în apariţia unui curent electric într-un circuit închis, format
din două metale diferite, pe toată durata menţinerii punctelor de joncţiune ale acestora
la temperaturi diferite.
o Prin ce este caracterizat orice circuit termoelectric?
Fiecare circuit termoelectric se caracterizează printr-o anumită tensiune termoelectromotoare
(t.t.e.m.), de care depinde mărimea curentului ce traversează circuitul.
o Ce este un termocuplu?
O pereche de conductori astfel legaţi încât să producă o t.t.e.m., atunci când joncţiunile
lor sunt la temperaturi diferite
o Ce reprezintă efectul Seebeck? Ilustraţi schematic.
Figurând schematic un astfel de circuit (figura 1) curentul va circula de la metalul A către B,
traversând întâi joncţiunea mai rece. În acest caz, se spune că din punct de vedere termoelectric
metalul A este pozitiv, în raport cu metalul B. Prin urmare, în circuitul deschis, între cele două
fire există o diferenţă de potenţial (tensiunea Seebeck) care este funcţie atât de temperatura
joncţiunii, cât şi a compoziţiei celor două metale.

o Care este relaţia de calcul ce defineşte tensiunea Seebeck?

E=αt
unde α – coeficientul Seebeck
o Care sunt legile fundamentale ale fenomenului termoelectric? (doar enumerate)
Legea I sau legea omogenităţii circuitului
Legea a II-a sau legea metalelor intermediare
Legea a III-a sau legea temperaturilor succesive (intermediare)
o Pornind de la cele trei legi, cum poate fi, definit în mod concis, fenomenul
termoelectric?
Toate cele trei legi enunţate pot fi combinate într-una singură: suma algebrică a tensiunilor
termoelectromotoare, generate în orice circuit, conţinând un număr oarecare de metale omogene,
diferite între ele, depinde de temperaturile la care sunt menţinute joncţiunile.
o Câte tipuri de termocuple se întâlnesc în practică şi la ce se utilizează fiecare?
S - Sunt termocuple standard denumite termocuple 90 Pt - 10 Rh/Pt.
R - Acest tip de termocuple este utilizat pentru măsurarea temperaturilor înalte şi foarte
înalte. Termocuplul 87Pt-13Rh/Pt cu o comparare similară cu a temocuplului de tip S
poate fi folosit până în apropierea punctului de topire al platinii (1769°C)
 J - Sunt destinate termometriei industriale. Reprezentantul tipic este termocuplul
fier/constantan.
T – Reprezentantul principal este termocuplul cupru/constantan a cărui sensibilitate
creşte de la 15 pV/grad pentru -200°C la 60 pV/grad la 350°C
K – Reprezentantul acestei grupe este termocuplul cromel/alumel ce poate fi utilizat între
-200°C şi 1370°C. Cromelul este aliajul 90 Ni-10 Cr caracterizat printr- o t.t.e.m.
puternic pozitivă în raport cu platina, iar alumelul este aliajul 94 Ni-3 Mn-2 Al-1 Si,
care are o t.t.e.m. negativă în comparaţie cu platina.
E - Tipul reprezentativ este termocuplul cromel/constantan, caracterizat prin sensibilitate
mare, care creşte de la 68 pV/grad la 100°C la 81 pV/grad la 500°C şi apoi scade la
aproximativ 77 pV/grad la 900°C.
o Care este relaţia ce descrie tensiunea electromotoare?
E = a + bt + ct2
unde a, b, c sunt constante ce depind de natura metalelor care formează termocuplul.
o Schiţaţi termocuplul de tip E. Cum se numeşte acesta şi la ce se utilizează?
Stabilitatea termocuplului este bună pe întreg intervalul, iar conductivitatea mică a
cromelului, reprezintă un avantaj. Datorită sensibilităţii sale mari, acest termocuplu se
foloseşte pentru măsurători diferenţiale de temperatură. Termocuplul de tip e se numește
cromel.

o Care este relaţia care descrie sensibilitatea termocuplului?

DE
s =--- -
Dt

o În ce constă lucrarea de laborator?

Etalonarea termocuplului (ridicarea curbei de variaţie a t.t.e.m E în funcţie de temperatura t).
Determinarea sensibilităţii medii, s, a termocuplului.
Măsurarea temperaturii unei cantităţi de apă dintr-un recipient cu ajutorul termocuplului.

2. Prezintă mersul de lucru al lucrării (inclusiv schiţa montajului)

Etalonarea termocuplului
• Se realizează montajul din figura 4. Etalonarea se va face în intervalul de temperaturi 30 -
100°C.
• Se introduce într-un vas gheaţă pisată, apoi se toarnă apă până aproape de umplere. În apa cu
gheaţă se introduce una din suduri care va avea deci tot timpul temperatura 0°C.
• Cealaltă sudură se introduce într-un vas umplut cu apă şi care poate fi încălzită cu ajutorul
unui reşou electric. În apropierea sudurii calde se fixează şi un termometru. Rezervorul
termometrului trebuie să fie fixat alături şi la acelaşi nivel cu sudura pentru a măsura corect
temperatura sudurii.
• Capetele libere se conectează la un milivoltmetru digital (scara 0...15mV), astfel încât
valorile afişate de acesta să fie pozitive, în caz contrar se inversează contactele. Apoi, se
conectează reşoul la priză.
• Un observator citeşte temperatura indicată de termometru din 10 în 10 grade, iar celălalt
citeşte simultan valorile tensiunii furnizate de milivoltmetrul digital.
 • Cu datele obţinute se alcătuieşte o tabelă. Se reprezintă grafic dependenţa: t.t.e.m E de
temperatura t °C (curba de etalonare a termocuplului).

Figura 4.

3. Prezintă instalaţia experimentală (schiţă+mod de funcţionare)

Instalaţia pentru etalonare (fig 2 2) se compune din termocuplul 1, care are sudură caldă
plasată într-un vas cu lichid 2, încălzit cu ajutorul unei rezistenţe electrice .1 (prevăzută cu
întrerupătorul 8) şi având un circuit de răcire cu apă 5 Uniformizarea temperaturii se face cu
ajutorul unui agitator 7, iar temperatura se măsoară cu ajutorul unui termometru etalon 6 Cel mai
adesea sudura caldă se introduce intr-un ultratermostat, care permite o încălzire treptată
uniformă, prin intermediul unui termometru de contact şi releu cu mercur 4 Sudura rece se
aşează într-un vas umplut cu apă cu gheaţă 9, pentru a menţine temperatura de 0°C
Etalonarea se poate efectua şi prin menţinerea temperaturii sudurii reci la o altă
temperatură constantă, mai ridicată faţă de 0°C (de exemplu, temperatura camerei, de 20 °C)
Tensiunea termoelectromotoare indusă se măsoară cu milivoltmetrul 10

4. Pe baza tabelului cu măsurători ridică diagrama E = f(t) (conform cu mersul lucrării) şi

apoi se determină sensibilitatea termocuplului conform indicaţiilor din ”Mersul lucrării”.

Temperatura
Temperatură sudură Temperatură sudură Tensiunea
Nr.crt t = tc -tR
rece tR [°C] caldă tc [°C] termoelectromotoare E [mV]
[°C]
1 O 30 30 0,53
2 40 40 1,14
3 50 50 1,58
4 60 60 2,19
5 70 70 2,62
6 80 80 3,21
7 90 90 3,75
8 100 100 4,31
5. Determină temperatutra apei ta dacă s-a măsurat o tensiune termoelectromotoare de E = 1,33 mV.