www.referat.

ro

STUDIUL EFECTULUI SEEBECK

1. Scopul lucrrii Lucrarea si propune etalonarea unui termocuplu folosit pentru msurarea temperaturii. 2. Teoria lucrrii Efectul Seebeck const n aparitia unei tensiuni electromotoare ntr-un circuit format din dou materiale diferite, ale cror contacte (suduri) sunt mentinute la temperaturi diferite. Un calcul exact ale acestei tensiuni electromotoare se face n cadrul teoriei fenomenelor de transport. Vom arta n continuare prin consideratii calitative, c tensiunea termoelectromotoare (Seebeck) depinde de natura conductoarelor si de diferenta de temperatur ntre cele dou suduri. Fizica statistic cuantic si teoria cuantic a solidului au artat c pentru electronii dintr-un solid (n particular metal) energia se poate reprezenta sub forma unor nivele energetice discrete, ntr-o groap de potential, nivelul de energie maxim fiind nivelul Fermi (la 0 K). Pentru ca electronii s fie scosi din metal n vid, acestora trebuie s li se comunice o energie de extractie We , care difer de la electron la electron, cea mai mic fiind pentru electronii cu energia n apropierea energiei Fermi. Dac adncimea gropii de potential a metalului este W , atunci

We = W F (1) Energia de extractie depinde de natura metalului, slab de temperatur si foarte puternic de starea suprafetei metalului. Considerm dou metale diferite, M A si M B , care au valori diferite ale energiilor de extractie (deci a nivelelor Fermi si a adncimii gropii de potential). Cnd cele dou metale sunt puse n contact, au loc procese tranzitorii, care constau dintr-un schimb reciproc de purttori, pn la obtinerea strii de echilibru. Se poate arta c starea de echilibru e atins cnd nivelele Fermi se egaleaz. Dac WeA > WeB , ( FB > FA ) , numrul de electroni care trec din M B n M A va fi mai mare dect numrul de electroni care trec din M A n M B ; M B va srci n purttori (electroni), ncrcndu-se pozitiv (si nivelul su Fermi va cobor) iar M A se va mbogti n electroni ncrcndu-se negativ (si nivelul su Fermi va urca). La egalizarea nivelelor Fermi, schimbul de electroni nceteaz, diferenta de potential care apare opunndu-se trecerii n continuare a electronilor. Dac cele dou metale au concentratii diferite de electroni, se poate arta c diferenta de potential de contact ntre cele dou metale va fi W WeB kT nB U = eA + ln e e nA (2) Aparitia diferentei de potential de contact a fost semnalat experimental nc din 1797 de ctre Volta, dar tot el a artat c, ntr-un circuit nchis, care const din diferiti conductori metalici aflati la aceeasi temperatur, diferenta de potential de contact nu poate fi o surs de tensiune electromotoare. Dac ns sudurile (contactele) metalelor din circuit au temperaturi diferite, n circuit apare o tensiune electromotoare tensiunea termoelectromotoare sau tensiunea Seebeck. Fie un circuit nchis format din dou metale, ale cror suduri 1 si 2 sunt mentionate la temperaturile T1 , respectiv T2 (fig. 1) T2

T1 Fig. 1

U1 =

WeB WeA kT1 n A + ln e e nB

(3)

WeA WeB kT2 nB + ln (4) e e nA Tensiunea electromotoare n circuit (presupunnd c WeA ,WeB , n A , nB depind slab de temperatur): E k nA = U1 + U 2 = ( T1 T2 ) ln (5) e nB U 2 = sau cu E = ( T1 T2 ) (6) (7)

k nA ln e nB

numit coeficient Seebeck. Teorii mai complexe consider c aparitia tensiunii termoelectromotoare e rezultatul a 3 efecte fundamentale: formarea unui flux ordonat de purttori datorit gradientului de temperatur, variatiei nivelului Fermi n functie de temperatur si schimbului de energie ntre electroni si vibratiile retelei cristaline. Rezultatul final este asemntor, cu deosebirea c depinde si de temperatur. La metale simple la temperatura camerei e de ctiva microvolti/C, astfel nct la o diferent de temperatur ntre suduri de 100 C se obtine o tensiune termoelectromotoare de ordinul milivoltilor. Efectul Seebeck are aplicatii la confectionarea termocuplelor - dispozitive folosite la msurarea temperaturilor. Dac T0 este temperatura sudurii reci si este mentinut constant (de obicei prin introducerea ei ntr-un amestec de ap cu gheat), tensiunea termoelectromotoare va fi functie numai de temperatur suduri calde E = f ( T) Dac se msoar experimental valorile tensiunii E la diferite temperaturi si se reprezint ntr-un sistem de axe perechile de valori Ei Ti , se obtine o curb numit curbe de etalonare a termocuplului. 3. Descrierea instalatiei experimentale si a aparaturii utilizate Dispozitivul experimental (fig. 2) este format dintr-un cuptor A a crui temperatur poate fi variat si dou termocuple, dintre care unul etalon de fier - constantan si altul necunoscut. Termocuplul fier - constantan serveste la msurarea temperaturii T0 a cuptorului si este legat la un milivoltmetru B care este gradat direct n grade Celsius. Termocuplul necunoscut care urmeaz s fie etalonat este conectat la milivoltmetru C cu mai multe scale. Ambele termocuple sunt izolate si introduse n aceasi teac de material ceramic pentru ca temperatura sudurilor s fie identic. Trebuie mentionat c n aceast variant temperatura sursei reci este temperatura camerei care poate varia de la un

experiment la altul, si deci metoda nu este foarte precis. O variant mbunttit foloseste pentru sudura rece un amestec de ap cu gheat cu temperatura de 00C care rmne constant.

Fig. 2 Cuptorul are inertie termic mare astfel nct desi nu este alimentat printr-un reoastat ci direct de la retea cresterea temperaturii este foarte lent. 4. Modul de lucru Se alimenteaz cuptorul electric de la reteaua de 220 V si din acest moment se citeste temperatura din 50C n 50C pe milivoltmetru B, iar tensiunea termoelectric E corespunztoare se citeste pe milivoltmetrul C (milivoltmetrul va fi pe scara de 15 mV). Cnd s-a atins temperatura de 300 0C se ntrerupe alimentarea cuptorului si se fac n continuare citiri la rcire, n aceeasi manier ca la nclzire, pn cnd temperatura scade sub 100 0C. Datele obtinute se trec ntr-un tabel de forma: T(0C) E (mV) (nclzire) E (mV) (rcire) 5. Indicatii pentru prelucarea rezultatelor experimentale Se va trasa pe hrtie milimetric curba de etalonare a termocuplului, lund pe abscis temperatura T n grade Celsius, iar pe ordonat tensiunile electromotoare E corespunztoare n mV. Se vor trasa dou curbe distincte, una corespunztoare procesului de ncalzire, iar alta procesului de rcire.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate