UNIVERSITATEA VALAHIA TARGOVISTE

INGINERIA MEDIULUI SI STIINTA PRODUSELOR ALIMENTARE

CALORIMETRIA

Student: Savu Mihai Cosmin

Coordonator: Lector Dr. Oana Bute
Anul I

-1-

CALORIMETRIA
1. DETERMINAREA CALDURILOR SPECIFICE ALE CORPURILOR
SOLIDE SI LICHIDE
DETERMINAREA CALDURILOR LATENTE
CALORIMETRIA capitol al fizicii care se ocupa cu masurarea:
caldurilor schimbate intre corpurile puse in contact;
caldurilor specifice;
caldurilor latente specifice.
Rezultatele experimentelor realizate de-a lungul timpului prin metode clorimetrice au furnizat informatii
despre transferul energiei prin caldura care au permis dezvoltarea termidinamicii. O alta parte de
informatii au stat la baza formularii principiilor princiilor termodinamicii, altele au stat la baza formularii
asa-numitelor PRINCIPII ALE CALORIMETRIEI:

PRINCIPIUL ECHILIBRULUI TERMIC: un sistem izolat ajunge , dupa un timp, in starea de

echilibru termic, cand temperatura este aceeasi in tot sistemul si nu iese de la sine din aceasta stare.
PRINCIPIUL SCHIMBULUI DE CALDURA: daca mai multe corpuri sunt puse in contact, in
procesul de stabilire a echilibrului termic, caldura cedata de corpurile mai calde esta egala cu caldura
primita de corpurile mai reci.
Acest principiu este exprimat de ECUATIA CALORIMETRICA:
Qc= Qp
In cazurile in care schimbul de caldura este implicat in reactii chimice, cum sunt de exemplu
arderile (de combustibili sau cele care au loc in organismele vii) se defineste o marime numita putere
calorica (q):
q=

Q
;
m

[q]SI = J/ Kg ,

care este caldura degajata prin arderea unitatii de masa dintr-un combustibil.
Pentru determinari precise ale caldurii specifice si a caldurilor latente se foloseste calorimetrul si
trebuie sa tinem cont de capacitatea calorica a calorimetrului si a accesorilor sale.
2. METODE PENTRU DETERMINARI CALORIMETRICE
Metoda amestecurilor
Prin aceasta metoda, se pun in contact termic mai multe corpuri cu temperature diferite: dintre
corpuri, unul este cel pentru care se determina coeficienti calorici, celelalte corpuri avand coeficienti
caloric cunoscuti. Masurand temperaturile corpurilor inainte si dupa contactul termic, se pot calcula
coeficintii calorici necunoscuti.
Metoda bazata pe schimbarea starii de agregare
Furnizand o cantitate de caldura cunoscuta unui corp se masoara masa de substanta care isi schimba
starea de agregare, determinandu-se caldura latenta.

-2-

 Metode electrice
Cantitatea de caldura cu care se mareste energia interna a diferitelor sisteme (corpuri) este produsa
prin efectul termic al curentului electric (de exemplu un incalzitor electric). Masurand temperaturile
corpurilor inainte si dupa transferul de energie, se pot calcula coeficinetii calorici necunoscuti.
Dispozitivele utilizate pentru determinari calometrice trebuie sa fie astfel construite incat sa permite
schimbul de caldura intre coprurile din interiorul lui sis a impiedice schimburile de caldura cu mediul
exterior (sa aiba pereti adiabatici). Un astfel dispozitiv este calorimetrul.
3. CALORIMETRUL

CALORIMETRUL este un aparat astfel construit incat sa:

permita schimbul de caldura intre corpurile introduse in interiorul lui
sa impiedice schimbul de caldura cu mediul exterior.

Parti componente:

(1) vas de alama, introdus intr-un alt vas (2) de volum mai mare ;
Izolatia termica dintre aceste vase este asigurata de suporturile dintr-un material izolant termic,care
poate fi pluta sau material plastic
(3) si de stratul de aer dintre pereti.
In interiorul vasului (1) se introduc:
agentul de schimb (6), de obicei apa ;
agitatorul (4), pentru omogenizarea amestecului ;
termometrul (5) pentru masurarea temperaturii.
Capacul ce acopera sistemul de vase este notat cu (7).
4. TIPURI DE CALORIMETRE
Calorimetrul Bunsen se foloseste pentru determinarea caldurilor specifice la 0C si a caldurilor
produse in procese izoterme.
Se compune dintr-un vas cilindric de sticla R cu peretii dubli, legat la un tub capilar gradat in unitati de
volum. Rezervorul R se umple cu apa si cu mercur, apoi se scufunda in apa cu gheata la 0 C. In interiorul
vasului R se introduce o cantitate de eter, care, prin evaporare, produce inghetarea unei parti din apa. Prin
inghetare, apa isi mareste volumul si impinge mercurul in capilar pana la o diviziune care se noteaza. Se

-3-

introduce apoi in vasul R corpul a carui caldura specifica se masoara, avand masa si temperatura cunoscuta. O
parte din gheata din R se topeste, iar mercurul coboara in capilar pana la o alta diviziune care se noteaza.
Variatia de volum observata este proportional cu cantitatea de gheata topita, care, la randul ei este proportional
cu caldura cedata de corpul care se raceste pana la 0C. Deci, variatia volumului este produsul masei corpului, a
caldurii specifice a corpului, a temperaturii initiale a corpului si a constantei aparatului care determina prin
etalonare cu un corp de caldura specifica cunoscuta.

Calorimetrul electric este compus din dou vase din aluminiu separate printr-un izolator i un capac.
In capac sunt practicate orificii prin care se introduc termometrul (T), agitatorul (A) si contactele rezistentei
de incalzire (R). De exemplu, introducand in calorimetru o masa m de lichid la temperatura t, se masoara
temperatura t dupa ce prin rezistenta a trecut curentul I un timp . Din ecuatia calorimetrica:
RI2 + (mc+ K)(T T) = 0, se calculeaza caldura specifica c a lichidului.

-4-

 Calorimetrul adiabatic suprima schimbul de caldur cu exteriorul, facand ca temperatura mediului

exterior sa o urmeze pe cea din vasul calorimetric. Pentru aceasta, in apa dintre peretii recipientului D se
introduce un inclzitor electric S si se verifica egalitatea temperaturilor, folosind un termocuplu care are
o sudura in vasul C si alta n apa din D. Se regleaza intensitatea curentului in incalzitorul S manevrand
reostatul R,astfel incat indicatia galvanometrului G din circuitul termocuplului sa ramana constant la
zero in timpul experientei.

-5-

5. DETERMINAREA CALDURII SPECIFICE A UNUI SOLID

-

Materiale necesare:
calorimetru ;
termometru ;
balanta si cutie cu mase marcate ;
apa ;
mensura ;
corp cu caldura specifica necunoscuta ;
stativ ;
vas ;
sita de azbest ;
spirtiera ;
trepied .

Consideratii teoretice:
Fie 1 = temperatura apei ;
2 = temperatura corpului .
Daca t2 > t1 , pentru atingerea echilibrului termic corpul va ceda caldura, care va fi absorbita de
apa, calorimetru si termometru. Ecuatia calorimetrica:
mccc (-1) + maca (-1) + qV = mcx (2-) ;
mc = masa calorimetrului
cc = caldura specifica a materialului calorimetric
ma = masa apei
ca = caldura specifica apei
q = cantitatea de caldura necesara pentru a ridica cu 1 grad temperatura unui cm3 din volumul
termometrului
V= volumul termometrului introdus in apa din vasul calorimetric
m = masa corpului
cx = caldura specifica necunoscuta
= temperatura de echilibru
Datorita schimbului de caldura intre calorimetru si mediul ambiant trebuie sa facem corectii de
temperatura. Dupa introducerea corpului in calorimetru, se citeste temperatura apei la intervale egale de
timp. La inceput temperatura creste, trece printr-un maxim si apoi, daca temperatura maxima este mai
mare decat a mediului ambiant, incepe sa scada.

-6-

Se prelungesc segmentele liniare AB si CD, apoi se traseaza o dreapta verticala astfel incat ariile
BBN si CCN sa fie egale. Punctul B va corespunde temperaturii initiale 0 , iar punctual C
temperaturii de echilibru a amestecului, . Relatia 1) corectata devine:
cx= (mccc + maca )(-0)
m(2-)
Modul de lucru
Cu ajutorul balantei determinam masa m c a calorimetrului gol impreuna cu agitatorul.
Introducem apoi apa in calorimetru si, printr-o noua cantarire, determinam masa ma a apei.
Volumul V al termometrului se determina scuturandu-l pana la acelasi nivel intr-o mensura cu
apa (q = 1,88 J/cm3 pentru termometru). Pentru a incalzi corpul, cantarit in prealabil, il punem intr-un
vas cu apa, pe care il asezam pe trepied, pe sita de azbest. Sub trepied punem spirtiera. Lasam corpul sa
se incalzeasca, urmarind temperatura cu ajutorul termometrului. Cu cat temperatura 2 este mai mare, cu
atat erorile in determinarea caldurii specifice sunt mai mici.
Scoatem corpul din vas si il introducem in calorimetru. Se agita si se urmareste variatia
temperaturii din 15 in 15 secunde, pana la atingerea temperaturii maxime, apoi din minut in minut.
Reprezentam grafic = f(t) si determinam temperaturile 0 si 2 conform constructiei descrise anterior.
Valorile obtinute le trecem in urmatorul tabel dupa ce, in prealabil, am facut mai multe determinari
pentru mase diferite de apa:
Date experimentale:
m
(kg)

mc
(kg)

ma
(kg)

2
(0C)

0
(0C)

(0C)

Surse de erori:

-7-

V
(cm3)

c
(J/Kg*grd)

c
(J/Kg*grd)

c= c-cmed
(J/Kg*grd)

=c/c
(%)

masurarea maselor corpului, calorimetrului si apei ;

masurarea volumului termometrului ;
pierderea de caldura la transferul corpului in calorimetru ;
in determinarea temperaturilor din grafic, apar erorile cele mai mari deoarece egalitatea
celor doua arii este greu de apreciat exact.
caldurile specifice ale calorimetrului si apei, precum si caldura specifica volumica q0 a
termometrului nu sunt corecte.
6. DETERMINAREA CALDURII SPECIFICE A LICHIDELOR

Putem folosi metoda descrisa anterior, insa in loc de apa din calorimetru, folosim lichidul
necunoscut, iar caldura specifica a corpului se considera cunoscuta:
(mLcL + mccc + qV)(-1) = mc1(2-) =>
cL=1/ m*l { [mc1(2-)/ -1] - mccc qV}
ml = masa lichidului
c1 = caldura specifica a corpului
cL = caldura specifica a lichidului
Celelalte notatii raman aceleasi. Mersul lucrarii este acelasi cu cel prezentat anterior.
7. DETERMINAREA CALDURII LATENTE SPECIFICE DE TOPIRE A GHETII
In studiul diferitelor transformari de faza am vazut ca se absoarbe sau se cedeaza anumite
cantitati de caldura in timpul transformarii, numite calduri latente. Calorimetria ne permite sa
determinam caldurile latente specifice de lichefiere, topire, vaporizare. In locul corpului din lucrarea
A.1. se introduce in calorimetru o bucata de gheata, cu masa m g, cu temperatura g = 00C. Gheata
primeste caldura si se topeste. Pentru a se topi, absoarbe o caldura Qg = mgt
t = caldura latenta specifica de topire a ghetii
Dupa topire, in vasul calorimetric se realizeaza echilibrul termic si intregul amestec capata
temperatura .
Qc= ( mccc + maca)( 1- )
Qp= mgt + mgca (-tg)
Qc= Qp=> ( mccc + maca) ( 1- )= mgt + mgca (-tg)
=> t = 1/ mg[( mccc + maca) ( 1- ) - mgca (-tg) ]

-8-