Sunteți pe pagina 1din 22

Temperatura aerului

Temperatura este o marime fixica utilizata pentru a caracteriza starea de incalzire s unui mediu sau a diferitelor corpuri, valoarea ei depinzand de scara termometrica in car este exprimata. Radiatia solara, la trecerea prin atmosfera incalzeste putin aerul troposferei prin absorbteie. Principala sursa de incalzire este suprafata terestra, unde o parted in radiatia solara este reflectata, iar alta este absorbita transformata in radiatie calorica si transmisa ascendent aerului si descendent solului. Aerul se incalzeste de jos in sus. Stabilirea relatiei existente intre t si volumul diferitelor corpuri a permis construirea termometrelor. Pentru rolul de receptor al instrumentelor respective au fost alese acele corpuri care prezinta coeficienti de dilatare foarte mari si constanti: mercur, acool, toluen. Gradul de t s-a stabilit fata de anumite puncte termice. Se cunosc mai multe scari de t. a. scara Celsius, introdusa de astronomul si fizicianul suedez Celsius in 1742, este divizata de la 0 la 100 C, in 100 de parti egale. b. scara Reaumur, fivizata in 80 de parti egale, este mai mare decat Celsius. c. scara Fahrenheit divizata in 180 de parti egale (32-212) a fost imaginata de fizicianul german d.scara Kelvin scara termometrica absoluta a lui Kelvin K, pentru intervale de t egale cu 1/273,15 din t absoluta a punctului triplu al apei. In majoritatea tarilor lumii se utilizeaza termometre gradate in scara Celsiu si Fahrenheit. La statiile meteorologice din Romania, pentru masurarea t aerului se folosesc termometrul cu lichid, electrice si termometre inregistratoare de tip termograf. In scopul masurarii temperaturii la anumite ore climatologice (01, 07, 13, 19) sau sinoptice (din ora in ora) se folosesc intrumente cu citire directa, iar pentru inregistrarea variatiilor continue ale t aerului intr-o perioada mai lunga de timp se utilizeaza tot termografele.

Termometre cu citire directa


Se incadreaza toate termometrele meteorologice lipsite de mecanism inregistator automat, la care valorile obtinute prin citire se inregistreaza

intr-un registru de catre un om, fiind valabile numai pentru momentul cand au fost efectuate determinarile. Avem termometre meteorologice ordinare (psihometrice), termometre de maxima si termometre de minima.

Psihometriu

Alcatuire Rerzervorul: terminatia inferioara a termometrului si are de regula forma sferica, cilindrica. Tubul capilar: formaza corp comun cu rezervorul la care este sudat. Sectiunea lui poate fi circulara, eliptica sau prismatica. La capatul tubului capilar se termina cu o concovitate nefunctionlara avand diametrul mai mare decat restul tubului. Inchis la partea superioara si comunicand cu rezervorul la partea inferioara, are interiorul vidat. Scara termometrului: placuta ajungita din portelan alb care se fixeaza de tubul capilar cu ajutorul a doua bucati de sarma. Pe ea sunt gravate o serie de diviziuni incepand cu -35 la 160; in mod obisnuit, pe scara termometrului ordinar, diviziunile sunt marcate cu cifre din 10 in 10 si cu sageti din 5 in 5. Uneori pentru cazul din urma se inscrie cifra 5 pe partea dreapta a scarii. Tubul protector: constuit de asemenea rezervorului si tubului capilar dintr-o sticla speciala cu coeficienti de dilatare si contractie extrem de redusa, pentru ca deformarile suferite de influenta variatiilor de t sa fie minima. Termometrul ordinar se instaleaza alaturi de celelalte aparate cu citire directa, in primul adapost meteorologic.

Impreuna cu alt termometru ordinar, identic dpdv al constructiei dar cu rezervorul infasurat in tifon care se umezeste de cate ori se fac obsrvatii, el alcatuieste pshihometrul de statie. Este asezat vertical pe un stativ special, are rezervorul la 2 fata de sol si poarta denumirea de termometru psihometru uscat situat in partea stanga a rezervorului. Determinarea t aerului se face din 6 in 6 ore la statia meteo. Pentru a evita influenta radiatiei solare directe si a vantului, rezervoarele sunt protejate de ecrane cu forma de palnie dubla, nichelate sau vopsite in alb.

Termometrul de maxima

Indic cea mai ridicat temperatur care a avut loc ntre 2 observaii; Teermometrul este cu mercur cu rezervor sferic/cilindric, iar limitele scalei sunt cuprinse ntre -36C i
+51C;

Tubul capilar prezint n apropierea rezervorului o ngustrare, realizat cu ajutorul unui fir de sticl, care nu permite mercurului s se retrag napoi cnd temperatura scade, indicnd valoarea maxim existent n intervalul anterior; Este situat n adpostul meteorologic pe acelai suport cu termometrul de minim, respectiv culcat, cu captul superior mai ridicat dect rezervorul; citirile se fac la orele 7 i 19, fr a fi luat de pe suport.

Termometrul de minima

tift de sticl

Indic cea mai sczut temperatur care a avut loc ntre 2 observaii; funcioneaz cu toluen sau alcool bine rafinat (de cel puin 96) ; Rezervor n form de furc, pentru a i se mri suprafaa de contact cu aerul atmosferic; Scala este gradat de la -50C la +55C, cu diviziunea cea mai mic de 0,5C; in interiorul tubului capilar exist un index (pies de sticl sau porelan alungit i bombat la capete), care se deplaseaz n jos odat cu retragerea alcoolului din tub, indicnd temperatura minim dintr-un interval fr a se deplasa n sus la creterea temperaturii; In adpostul meteo este aezat n poziie perfect orizontal iar citirile se fac la orele 7 i 19.

Termometrul de minima si maxima (Six si Bellani)

Se foloseste in determinarile rapide ale t minime si maxime pentru diferite intervale de timp. Cu ajutorul lui se poate determina totodata si t din momentul observatiei. Alcatuire: tub capilar de forma literei U care se termina la amvele capete cu cate un rezervor cilindri. Rezervorul 1 este complet umplut cu alcool sau toluen si joaca rolul principal, adica sesizeaza variatiile. Rezervorul 2, incomplet umplut cu alcool serveste drept supapa cu duplu sens pentru cel dintai si se numeste rezervor de nivelare. Pentru obtinerea unor date exacte, conforme cu realitatea, determinarile de t ce se efectueaza trebuie sa respecte anumite aspecte: a. se citeste valoarea termometrului uscat apoi pe cea a termometrului umed, in continuare se citeste termometrul de minima si la sfarsit de maxima. b. citirea termometrelor incepe cu zecimile de grad si continua cu grade intregi c. precizia masuratorilor sa fie de 0,1 C d. trebuie evitat pe cat posibil luminarea termometrelor cu surse de lumina care produc caldura la obserbatiile care se fac in timpul noptii e. in timpul sezonului rece cand t aerului coboara sub -25 C este obligatoriu sa se citeasca atat temperatura indicata de termometrul uscat cat si de cel umed f. la temperaturi mai coborate de -36 C citirile se fac numai la cel de minima sau la un alt termometru cu alcool, instalat special pentru aceasta situatie. g. pentru a se evita depunerile solide din timpul iernii, termometrele se bagijoneaza cu glicerina in dreptul tubului de protectie.

Termometre inregistratoare Termografe


Se instaleaza in cel de-al doilea adapost meteorologic de pe platforma avand piesa receptoare la 200 cm deasupra suprafetei active. El inregistreaza in mod continuu variatia t fiind utilizat in paralel cu termometrele cu citire directa. Sunt formate din piesa receptoare ce percepe variatiile de t, partea transmitatoare ce transmite si amplifica deformarea receptorului, partea inregistratoare ce cuprinde un tambur cilindric in interiorul caruia se gaseste un mecanism cu ceasornic; se prinde o termograma care se schimba zilnic sau la 2 saptamani: termografe cu lama bimetalica sau termografe cu tub Bourton. La prima categorie (temografe Junkalor, Rossel, Fischer, Richard, de conceptie ruseasca), piesa receptoare este o lama bimetalica curvata, rezultata din sudarea a 2 lame de metale cu coeficintii de diliatare diferiti. Aceasta proprietate a celor 3 lame metalice determina deformarea acestora intr-un sens cand temperatura creste si in sens invers cand temperatura scade. Aceste deformari ale piesei receptoare se transmit si se amplifica de sistemul de parghii de care se leaga si care face legatura cu cel inregistratos, pe care apar toate variaiile de t produse zilnic sau saptamanal. In schimb, termografele cu tub Bourdon sunt mai putin raspandite folosind un tub metalic plat, arcuit, ca piesa receptoare. In interior se afla un lichid termoelectric de genul alcoolului, toluenului etc. Termograma reprezinta diagrama pe care penita inregistratoare inscrie variatiile continue ale t aerului; are linii drepte orizontale ce indica gradele de t si linii curve verticale care indica timpul.

Termografe cu lama bimetalica


Termografele cu lama bimetalica sunt cele mai raspandite inregistratoare de temperatura. Ele au drept piesa recepatoare o lama bimetalica curvata, obtinuta prin sudarea a doua lamele cu coeficienti de dilatare diferiti. Unul dintre acestea este confectionata din otel cu coeficient de dilatare mare, iar cealalta din invar cu coeficient de dilatare foarte mic. Lama bimetalica se fixeaza solid la unul din capete pentru a I se mari sensibilitatea. De capatul liber, cel care sufera toate deformarile provocate de variatiile temperaturii, se leaga sistemul de parghii al mecanismului transmitator. La statiile meteorologice se folosesc diferite tipuri de termometre cu lama bimetalica.

Termograful tip URSS model vechi

Este alcatuit dintr-o cutie metalica prin al carei capac prevazut cu geam poate fi urmarita curva trasata de penita inregistratoare pe termograma. Lama bimetalic este fixata rigid de piesa in forma de furca cu care se termina vara metalica fixata la randul ei de peretele din spate si cutia termografului. De capatul liber al lamei bimetalice se leaga parghia. Piesa cilindrica si surubul alcatuiesc dispozitivul de amplificare al termografului care se regleaza numai la etalonare de catre specialisti. Acesta este fixat de axa in suspensie de care este fixata transversal si parghia penitei. La controlul si compararea aparatelor, penita inregistratoare se pune in dreptul diviziunii de pe termograma care corespunde temperaturii din mometul respectiv, cu ajutorul dispozitivului de punere la valoare, alcatuit dintr-un surub cu arc si o garnitura metalica curbata. Partea receptoare a termografului este protejata printr-un sistem de vergele metalice.

Termograf tip URSS -model nou

Se compune dintr-o cutie de material plastic al carei capac este prevazut pe trei parti cu geamuri. Capatul fix al lamei bimetalice este prins intr-o garnitura metalica de constructie speciala, fixata rigid de peretele posterior al termografului. Capatul liber se continua cu vergeaua indoita de trei ori in unghi drept. Aceasta patrunde in interiorul aparatului unde se angreneaza prin intermediul unui stift, cu vergeaua, care face legatura cu dispozitivul de amplificare fixat de axul de suspensie. Aceasta se roteste cu ajutorul surubului. De axul este angrenata si parghia penitei care poate fi apropiata sau indepartata de cilindrul cu mecanism de ceasonic prin mijlocirea manerului aflat in legatura cu lama orizontala si vergeaua verticala. Punerea la valoare se face cu ajutorul surubului. Mecanismul de trasmisie este sustinut de blocul si peretele metalic, iar piesa receptoare este protejata de o carcasa metalica sau de ebonit.

Termograful tip Junkalor

Este format dintr-o cutie metalica al carei capac are in partea anterioara un geam curbat de plexiglass. Lama binemtalica puternic curvata este fixata rigid cu unul din capete, de peretele posterior al cutiei aparatului, printr-o garnitura metalica arcuita sau cilindric. Prin garnitura metalica, capatul liber al lamei bimetalica se leaga de sistemul de transmisie. Aceasta se compune din parghia care patrunde in interiorul aparatului prin orificiu si se fixeaza de dispozitivul de amplificare paralelipipedica cu ajutorul piulitei. Prin desurubarea acetuia devina posibila reglarea amplificarii, care se face cu surubul numai la etalonare. Surubul fixeaza dispozitivul de amplificare de axul de suspensie sprijinit mobil pe montantii. De axul de suspensie este fixata si parghia penitei. Penita se pune la valoare cu ajutorul dispozitivului dupa ce in prealabil se slabeste piulita. Efectuarea semnelor orare climatologice pe diagrama se realizeaza un buton care prin lama apasa garnitura de cuaciuc si deplaseaza cu un unghi mic axul de suspensie ceea ce face ca penita inregistratoare sa inscrie pe termogra o liniuta verticala.

Termograful tip Russel

Se compune dintr-o cutie metalica ai carei pereti sunt construiti in cea mai mare parte dintr-un geam curbat de plexiglass. Deosebirea principala fata de celalalte aparate consta in faptul ca piesa receptoare este alcatuita din doua lame bimetalice aproape circulare. La unul din capete, ambele lame sunt fixate ridig de palca metalica solidara cu corpul aparatului. Capetele libere prezinta cate o placuta metalica verticala avand fiecare cate un orificiu pentru legarea cu sistemul de transmisie, format din vergelele prevazute cu arcuri si parghia. Aceasta din urma poate fi lungita sau scurtata cu ajutorul dispozitivelor de punere la valoare. Capatul ei din interiorul aparatului este legat de dispozitivul de amplificare. Format dintr-un tub filetat, in care se roteste surubul de reglare a amplficarii. Capatul inferior al dispozitivului de amplificare este fixat de axul de suspensie la care se abgreneaza si parghia penitei inregistratoare.

Termograful tip Fischer

Spre deosebire de celelalte termografe deschise, are piesa receptoare in interiorul cutiei aparatului, ventilatia facandu-se prin orificiile practicate in peretii de plexiglass ai capacului. Cele doua lame bimetalice care constituie piesa receptoare sunt fixate rigid la unul din capete de garnitura metalica. Capetele lor libere se unesc prin lamela rasucita cu dispozitivul de amplificare care la etalonare se fixeaza de axul de suspensie intr-o anumita pozitie, cu ajutorul surubului. De axul de suspensie este fixata si parghia penitei care se pune la valoarea prin intermedul surubului. Indepartarea penitei de termograma se realizeaza cu dispozitivul care actioneaza vergeaua.

Termografe cu tub Bourdon


Sunt inregistratoare de temperatura mai putin raspandite care au drept piesa receptoare un tub Bourdon plat, cu sectiune eliptica, al carui interior este complet umplut cu alcool etc. Tubul Bourdon este piesa receptoare a termografelor tip R. Fuess si J. Richard.

Termograful tip R. Fuess

Tubul Bourdon de forma aproape circulara,c are constituie piesa receptoare a acestui termograf este fixat de peretele posterior al cutiei aparatului prin intermediul barei metalice. Prin placuta, capatul liber al tubului Bourdin se leaga cu parghia rasucita care patrunde in interiorul aparatului. La extremitatea ei exterioara, parghia rasucita are dispozitivul de punere la valoare format dintr-un surub cu arc si o piulita, iar la cea interioara, dispozitivul de reglare a amplificarii, alcatuit dintr-un tub cu interiorul filetat in care se roteste un surub. De axul orizontal de care este fixat dispozitivul de reglare a amplificarii se leaga si parghia penitei inregistratoare. Penita se indeparteaza de termograma cu ajutorul dispozitivului care actioneaza vergeaua.

Termograful tip J. Richard

Piesa receptoare a termografului J. Richard este un tub Bourdon fixat rigid de peretele din spate al cutiei aparatului prin garnitura metalica pe care se gaseste si dispozitivul de punere la valoare format dintr-un surub cu arc legat de capatul tubului prin parghia curbata. Sistemul de transmisie legat de capatul liber al piesei receptoare, este format din vergeaua metalica care patrunde in interiorul aparatului unde se angreneaza cu parghia ca face legatura cu dispozitivul de reglare al amplificarii. Aceasta e alcatuit din garnitura paralelipipedica si bara care poate fi lungita sau scurtata cu ajutorul surubului. Bara este fixata de axul orizontal de suspensie de care se leaga si parghia penitei. Apasarea penitei pe termograma se regleaza cu surubul, iar indeparetarea ei de termograma cu dispozitivul care actioneaza vergeaua. Piesa receptoare este protejata printr-un invelis cilindric detasabil, confectionat din plasa de sarma. La tipul recent de termograf J. Richad, tubul Bourdon a fost inlocuit cu lame bimetalice.

Instalarea si intretinerea termografului


Termograful se instaleaza impreuna cu higrograful in ceal de-al doilea adapost meteorologic de pe paltforma in asa fel incat piesa lui receptoare sa se gaseasca la inaltimea de 2 m deasupra suprafetei active. Acest lucru este necesar pentru ca datele inregistrate sa fie comparabile cu cele obtinute prin intermediul termometrelor cu citire directa. Pozitia lui terbuir sa fie perfect orizonatala.

Temperatura solului

Temperatura solului reprezint elementul de care depinde nclzirea aerului din imediata apropiere a solului, ea influennd procesele de evaporare, de transformare amateriei organice din sol, de dizolvare sau precipitare a unor sruri solubile. Procesele termice care se produc n sol, respectiv rcirea i nclzirea sa, sunt condiionate de proprietile calorice ale solului: capacitatea caloric, conductivitatea caloric i conductivitatea termic. Acestea sunt strns legate de proprietile fizice ale solului: compoziie, structur, culoare i grad de umectare. Aceste proprieti fac ca la aceleai valori ale radiaiei solare, solurile s se nclzeasc i s se rceasc diferit pe distane orizontale mici. La staiile meteorologice se determin temperatura suprafeei solului lipsit de vegetaie, temperatura suprafeei stratului de zpad i temperatura solului lipsit de vegetaie la adncimi de 10-20 cm. La staiile agrometeorologice se efectueaz, n plus,determinri la adncimi mult mai mari, ajungnd pn la 320 cm.

Determinarea temperaturii suprafetelei solului sau zapezii pe parcela lipsita de vegetatie


n cadrul acestor determinri de folosesc instrumente termometrice aerologice:termometrul ordinar, termometrul de maxim i cel de minim. Ele sunt instalate pe o parcel cu solul afnat i nivelat, situat n sudul platformei meteorologice, avnd rezervoarele pe jumtate introduse n sol. Orientate cu rezervoarele ctre est, termometrele sunt aezate la intervale de 50cm unul de altul, n urmtoarea ordine de la nord la sud: termometrul ordinar itermometrul de minim (n poziie orizontal) i termometrul de maxim care este puin nclinat (5) spre rezervor. n privina orarului observaiilor, acestea se efectueaz zilnic la termen eclimatologice reprezentate de orele 01, 07, 13, 19, precizia msurtorilor fiind de 0,1 C. Valorilor indicate de termometrele de sol nu li se aplic nici o corecie. Observatorul citete mai nti termometrul ordinar, apoi captul coloanei de alcooli al indicelui, iar la sfrit, termometrul de maxim. Acesta trebuie s se apropie de termometre dinspre nord, pentru a nu le umbri. n funcie de strile de timp n care se fac msurtorile apar urmtoarele situaii: n timpul sezonului cald, termometrul de minim se ridic de pe sol dup observaia climatologic de la ora 07 i se repoziioneaz cu aproximativ 60 de minute nainte de observaia de la ora 19; atunci cnd temperatura suprafeei solului sau zpezii se apropie de -36 C, termometrul ordinar i cel de maxim se ridic de pe platform,

deoarece funcionarea lor devine improbabil; Posibilitatea nregistrrii unor temperaturi extrem de ridicate la nivelul solului face ca limitele scrilor termometrice s fie mai largi (ntre -35 i 70-80 C).

mici

Determinarea temperaturii solului la adancimi pe parcele lipsite de vegetatie

Se realizeaz cu ajutorul unor termometre cu mercur de construcie special, numite termometre de sol sau geotermometre.

Termometre de sol tip Savinov

Se instaleaz pe parcela lipsit de vegetaie, cu rezervoarele orientate spre nord, dispuse pe un aliniament est-vest. Formeaz serii de cte 4 termometre destinate msurrii temperaturii solului la adncimi de 5, 10, 15 i 20 cm, fiind situate la o distande 10 cm unul de cellalt, cel mai puin adnc aflndu-se la est, iar cel mai adnc la vest. Ele se monteaz n sol primvara i se scot toamna deoarece n perioada de nghe sedeterioreaz. Prile termometrelor rmase n afara solului sunt sprijinite pe o furc de lemn.Principala caracteristic pentru termometrele Savinov o constituie prezena unui cot (sub un unghi de 135), situat ntre rezervorul termometric i tij, ceea ce face ca rezervorul s se orienteze tangent la stratul de sol, iar tija termometric s fac un unghide 45 cu suprafaa solului. Aceste termometre de sol au rezervorul cilindric umplut cu mercur, iar scara termometric este divizat din 0,5 n 0,5 C, cu limitele ntre -15 i 40 C.S e deosebesc de termometrele aerologice prin diferitele lungimi ale tubului capilar, n funcie de adncimea la care urmeaz s se msoare temperatura dar i printr-o particularitate de construcie: tubul capilar, pe poriunea care se introduce n sol, este umplut cu vat sau cenu fin ce mpiedic formarea curenilor de aer de-a lungultermometrului, datorit temperaturilor diferite existente ntre interiorul solului i exteriorul lui. Msurarea temperaturii solului se face cu precizia de 0,1 C la termen eleclimatologice (01, 07, 13, 19)

Termometru de sol tip R.D.G. Cu tub cotit

Se instaleaz pe parcela dezgolitde vegetaie n serii de cte 6 respectiv 10 termometre. Seria de 6 (destinat msurrii temperaturii la adncimi de 2, 5, 10, 15,20, 30 cm) este alctuit din termometre cu tubul cotit n unghi de 135 i cu scara n partea exterioar unghiului. Datorit acestei particulariti de construcie, partea inferioar, cotit, a fiecrui termometru se introduce n sol n poziie vertical, iar tija rmas afar formeaz cu suprafaa orizontal a solului ununghi de 45 ceea ce d posibilitatea citirii uoare a indicaiilor de pe scar. Fiind lipsite de carcase metalice protectoare, termometrele de sol cutuburi cotite se instaleaz pe un suport confecionat din lemn orientat spre direcia est-vest. Distana dintre termometre este de 10 cm, cel mai puin adnc aflndu-se n partea de est a suportului, iar cel mai adnc n partea de vest. Scrile, gradate ntre limitele de-30 i 40 C, sunt orientate ctre nord. Zecimile de grad se apreciaz ca i la termometrele obinuite din ochi.

Termometru de sol tip R.D.G. Cu tub drept

Se amplaseaz n poziie verticalla adncimile de 40, 60, 80 i 100 cm, la intervale de 20 cm ntre ele, ele fiind protejate de tuburi metalice, ceea ce face posibil funcionarea pe parcela lipsit de vegetaie i n timpul iernii.Aceste termometre au scara gradat, de regul, din 0,2 n 0,2 C, ntre limitele de -30 i 40 C, iar adncimea de amplasare n sol arezervorului termometric se marcheaz cu vopsea pe tubul de protecie.

Determinarea temperaturii solului la diferite adancimi pe parcela inierbata


n general pe parcela nierbat se determin temperatura solului la adncimi cuprinse ntre 20 i 320 cm. Acest lucru se realizeaz prin mijlocirea termometrelor de sol cu tragere vertical care stau permanent n sol.

Termometrul de sol cu tragere verticala (extractiv)

Sunt instalate pe parcela acoperit de vegetaie (direcie est-vest), n ordinea adncimilor, ncepnd cu cel de 20cm, la distan de 50 cm unul de cellalt. Ele formeaz serii complete de cinci termometre pentru adncimile de 20, 40, 80, 160 i 320 cm sau de opt termometre situatela adncimile de 20, 40, 60, 80, 120, 160, 240 i 320 cm. La termometrele instalate la adncimi de 20, 40 i 60 cm, msurtorile se fac la orele climatologice 01, 07, 13 i 19,iar la cele instalate la adncimi cuprinse ntre 80 i 320 cm, o singur dat pe zi (variaia de temperatur este nesemnificativ). Determinrile de temperatur se fac imediat dup cele realizate de termometrele Savinov.Termometrul de sol cu tragere vertical are rezervorul mult mai mare n comparaie cu cel ordinar (nu sunt influenate de fluctuaiile momentane ale temperaturii din timpul extragerii pentru efectuarea observaiei), el fiind protejat de un tub de protecie (confecionat din metal, ebonit sau material plastic), care prezint n dreptul scrii o deschidere longitudinal ce permite citirea temperaturii. Tubul de protecie este prevzutla partea superioar cu trei orificii prin care, cu ajutorul unor uruburi, se fixeaz pe o tij de lemn. n scopul asigurrii termoconductibilitii de la sol la rezervorul termometrului i pentru a imprima o anumit inerie termic, rezervorul este introdus ntr-un amestec de parafin topit cu pilitur de cupru. Termometrul mpreun cu tija de lemn se introduce ntr-un alt tub, cu diametrul mai mare, care se termin la partea inferioar cu o garnitur metalic, ce are rolul de a transmite temperatura solului la rezervorul termometrului. Pentru o mai bun stabilitate poriunile tuburilor rmase deasupra solului, se ancoreaz cu srm, iar tubul i tija de lemn se ridic la 90-100 cm fa de nivelul solului.

arabil

Determinarea expeditiva a temperaturii solului

In scopul determinarii rapide a temperaturii solului arabil la adancimi de pana la 20 cm se folosesc termometre sonda. Dintre acesta, cel mai adecvat este termometrul tip Sohin.

Termometrul tip Sohin

Acesta foloseste ca lichid termoelectic toluenul si are scara gradata din 0.5 in 0,5 C. Corpul sau este protejat de un tub metalic foarte rezistent, a carui parte superioara are diametrul mai mare si prezinta o deschidere longitudinala prin care se citeste temperatura indicata pe scara. La capatul superior, tubul metalica are un disc din acelasi material, care serveste pentru apasarea termometrului in sol. Partea inferioara mai subtire a tubului metalica protector, are varful ascutit si este divizata din cm in cm. Ea prezinta de aseamenea, numeroase orificii practicate cu scopul de la asigura echilibrarea temperaturii rezervorului cu ce a solului in care se introduce.