UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

Facultatea de Geografie
Specializarea: Cartografie

Determinarea vizuala si instrumentala a nebulozitatii atmosferice.

Clasificarea norilor. Efectuarea observatiilor asupra vizibilitatii atmosferice
-Portofoliu la disciplina meteorologie-

Autor: Student ROTARU I. MIHAI CRISTIAN

Grupa: 112
Cuprins:
I. Instrumente utilizate în determinarea precipitaţiilor
1.Consideraţii generale
2. Instrumente cu citire directă
1. Pluviometrul de tip I.M.
2. Pluviometrul de tip Tretyakov
3. Efectuarea observaţiilor
3. Aparate înregistratoatre
1. Pluviograful de tip U.R.S.S
2. Pluviograful de tip R. Fuess
3. Pluviograful de tip Junkalor
4. Efectuarea observaţiilor
5. Întreţinere şi depozitare
II. Determinări asupra stratului de zăpadă
1.Consideraţii generale
2. Determinarea gradului de acoperire cu strat de zapada
1. Determinarea caracterului asezarii stratului de zapada
3. Determinarea grosimii stratului de zapada
4. Determinarea stucturii zăpezii
III. Ce sunt norii?
IV. Determinarea şi notarea nebulozităţii
V. Bibliografie
I. Instrumente utilizate în determinarea
precipitaţiilor

Precipitaţiile atmosferice reprezintă produsele finite ale condensării şi

sublimării vaporilor de apă, constituind totalitatea particulelor de apă lichidă
şi solidă care cad din sistemele noroase şi ating suprafaţa Pământului.
Ele pot fi sub formă de:

Ploaie zăpadă lapoviţă burniţă măzăriche grindină. Împreună cu

depunerile pe suprafaţa terestră(rouă, brumă, chiciură,

polei), alcătuiesc fenomenele hidrometeorice.
Atat cantitatea de apa provenita din precipitatii, cat si durata si intensitatea
precipitatiilor reprezinta un interes deosebit in determinarile meteorologice.
Unitate de măsură
Cantitatea de precipitatii se exprima in milimetri sau litri pe metru
patrat. 1 mm = 1l / m²
 Pentru caracterizarea regimului precipitaţiilor se
utilizează o
serie de mărimi pluviometrice:
cantitatea de precipitaţii, exprimată în mm grosime strat de apă sau l/m²
(un stratgros de 1 mm corespunde unei cantităţi de apă de 1 litru
repartizată uniform pe osuprafaţă de 1 m²);
intensitatea precipitaţiilor , redă cantitatea de apă căzută într-o unitate de
timp peo unitate de suprafaţă (l/m²/min). După intensitate, se deosebesc
ploi torenţiale şinetorenţiale;
zi cu precipitaţii, este considerată acea zi în care au căzut precipitaţii în
cantităţimăsurabile (>0,1 mm);
cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 de ore;
numărul zilelor cu anumite cantităţi de precipitaţii;
frecvenţa zilelor cu anumite forme de precipitaţii (ploaie, zăpadă).

Determinările asupra precipitaţiilor vizează aprecierea felului,

cantităţii, duratei şi intensităţii lor. Măsurarea cantităţii de apă,
provenite din ploi şi ninsori, se efectuează cu pluviometrul , iar
pentru înregistrarea continuă a cantităţii de apă căzută, precum şi a
duratei şi intensităţii, se utilizează pluviograful.
 Instrumente
Cu citire directă Înregistratoare

Pluviograf
Pluviometru

De tip I.M De tip Tretiakov Tip U.R.S.S.

Tip R. Fuess

Tip Junkalor

Cu cupe basculante
Determinări asupra precipitaţiilor, nebulozităţii, dar şi a claselor de
nori au loc în cadrul Statiei meteorologice pe Platforma
meteorologica

Statiea Meteorologica Platforma meteorologica

Instrumente cu citire
directă
Pe platformele meteorologice se
găsesc întotdeauna două
pluviometre, care sefixează pe
laturile de est şi de vest ale unui
stâlp vertical de lemn, în centrul
platformeimeteorologice, pe acelaşi
aliniament cu pluviometrul
Tretyakov şi pluviograful. Unul
estedescoperit (pluviometru de
serviciu), iar celălalt este de
rezervă. În ultima perioadă,
lastaţiile meteorologice există un al
treilea pluviometru numit
„pluviometru avertizor”.
Pluviometrul de tip
Tretyakov Vasul pluviometrului

Este alcătuit din:

corpul pluviometric– vas cilindric confecţionat

din tablă de zinc, terminat laextremitatea
superioară printr-un inel de bronz cu muchie
ascuţită. În interiorul lui estesudată o
diafragmă tronconică al cărei orificiu se
închide în semestrul cald cu o pâlnie pentru a
reduce evaporarea apei colectate.
capac pluviometrului– se foloseşte la Pluviometrul Tretyakov
închiderea suprafeţei receptoare.
ecranul protector – alcătuit din 16 lamele
metalice tăiate în formă de
trapezeechilaterale, are forma unui trunchi de
con cu baza mare îndreptată în sus.
trepiedul sau stâlpul.
eprubeta pluviometrică
Efectuarea observaţiilor

Se fac observatii referitoare la

cantitatea de apa provenita din
precipitatii la orele 7 si 19 in zilele cand
s-a produs fenomenul.
In zilele de vara cu temperaturi
ridicate de peste 25°C se fac
determinari suplimentare imediat dupa
incetarea caderii precipitatiilor.
Aparate înregistratoatre
Pluviografele sunt aparate complexe,
care, prin intermediul unor dispozitive
automate, înregistrează continuu cantitatea,
durata şi intensitatea precipitaţiilor.
Ele pot fi zilnice sau săptămânale, după
cum execută tamburul cu mecanism de ceas o
rotire completă.
Exista mai multe tipuri de pluviografe:
tip URSS
tip R. Fuess
tip Junkalor
pluviograful cu cupe basculante
Pluviograful de tip U.R.S.S
În alcătuirea sa intră un receptor,
un colector şi înregistratorul.

Receptorul este un vas cilindric

de metal, care se termină la partea
inferioară cu o pâlnie, prin care
precipitaţiile sunt canalizate spre
colector..
Pluviograma este divizată pe
verticală prin linii ce marchează
cantitatea de apăîntre limitele de
0-10 mm, iar pe orizontală prin linii
care indică timpul în ore şi minute.
Înregistratorul este reprezentat
de un tambur cu un diametru mai
mare, pe care sefixează diagrama
de precipitatii numita pluviograma.
Pluviograful de tip R. Fuess
Se deosebeşte de pluviograful model
rusesc prin dimensiunile sale mai
reduse.
Pluviograful de tip Junkalor
Este foarte asemanator cu cel de tip Fuess si
URSS
4. Efectuarea observaţiilor
Marcarea pe pluviogramă a semnelor
de timp se face la toate cele 4 ore de
observatii, iar schimbarea pluviogramei
la ora 19, indiferent daca a plouat sau
nu.
5. Întreţinere şi depozitare
Prin modul de construcţie, pluviografele
nu pot fi utilizate decât în sezonul cald,astfel
că, toamna înainte de producerea îngheţurilor,
acestea se demontează, se curăţă şise
păstrează în magazia staţiei meteorologice
până în primăvară, când observaţiile sereiau.
 V. Bibliografie
“Meteorologie. Manual practic” – Sterie Ciulache (1972)

Link-uri externe

https://www.academia.edu/5617959/78836865_Nebulozitatea_Complet?

http://www.meteoromania.ro/