Universitatea

Bucuresti
Facultatea

de

Geografie
Specializarea
Geografie

Meteorologie
-lucrari
practice-

Bucure sti
2012

1.Prezentare a schematica si grafica a unei statii

meteorologice

Statiile meteoro logice reprezinta spatiul special amenajat unde se

efectueaza observatiile meteoro logice.
O statie meteorologica se compune de regula dintr-o cladire in care se
amenajeaza biro ul ei, o platforma pentru efectuarea observatiilor si determinarilor si o
parcela destinata observatiilor privitoare la stratul de zapada.
a) Biroul statiei in care sunt amp lasate barograful si baro metrul cu mercur (aparate
pentru masurarea presiunii atmosferice) si tot aici se efectueaza o serie de observatii,
ca de exemplu: prelucrarea primara a datelor provenite d in observatii; descifrarea
diagramelor de la inregistratoare si ap licarea, dupa caz, a corectiilor la valorile citite;
transcrierea datelor de observatie in registre si tabele meteorolo gice; verificarea
exactitatii datelor inregistrate si prelucrate.
b) Platforma meteorologica este suprafata de teren special amenajata pe care se
efectueaza la statii cea mai mare parte a observatiilor meteorologice.
Platforma trebuie sa fie reprezentativa adica situata intr- un spatiu deschis si tipic
pentru regiunea respectiva. Pentru evitarea influentelor nefavorabile alea obstacolelor
joase si izolate , platforma se amenajeaza la o distanta egala cu cel putin 10 ori
inaltimea acestora. In cazul obstacolelor mari platforma trebuie sa se gaseasca la
distanta egala cu de cel putin 20 de ori inaltimea acestora. P latformele se amenajeaza
de regula in afara localitatilor si nu in apropierea sosele lor, cailor ferate , fabricilor.
Suprafata platformei trebuie sa fie perfect orizontala, fara denivelari, astfel incat sa se
asigure o distributie uniforma pe sol a radiatiei solare si in sol a umiditatii in regim natural;
este inierbata pentru a crea conditii omogene sub raportul insusirilor fizice ale suprafetei
active si a incidentei radiatiilor solare.
Dimensiunile platformei meteorologice variaza in functie de volumul de observatii
efectuate astfel:
Platforma meteorologica standard are forma unui patrat cu latura de 26/26 m si
este orientata pe directia N-S si E-V.
Cand in perimetrul sau este inclus complexul de instrumente actinometrice ( pentru
masurarea intensitatii fluxurilor radiative ), platforma are forma unui dreptunghi
cu latura de 36/26 m ( latura de 36 m, orientate N-S, iar cea de 26 m, E-V ).
La statiile meteorologice cu program redus de observatii sau la cele scolare,
3

platforma are tot forma unui dreptunghi, dar de dimensiuni mai mici de 20/16 m.

c) P latforma nivometrica pe care se fac determinari asup ra grosimii,

densitatii si structurii stratului de zapada.
d)Statia meteoro logica automata reprezinta un aparat co mp lex care masoara si
transmite auto mat valoarea unor elemente meteorolo gice. Asemenea statii se instaleaza de
ob icei in lo curi greu accesib ile.
Organizarea platformei meteorologice

Instalarea aparatelor

Aparatele din interiorul platformei sunt amplasate astfel:

Linia 1, din nordul terenului, situata la 4 m distant de plasa de protectie a
terenului, e destinata: gir ue te i c u p laca usoa ra, gir uete i c u p la ca grea s i s tat ia
a uto mata ,
chic iuro met r ului.
5

 Linia 2, este destinata adapost ur ilor meteoro lo gic e :

cel din stanga contine aparate cu citire directa si anume: ps iho met r u; ter mo
met r ul de ma xima s i ter mo me tr ul de min ima ; h igro me tr ul c u fir de par.
- cel din dreapta contine aparatele inregistratoare de temperatura ( ter mo gra ful
) si umiditate ( higro gra ful ) a aerului. Pot fi utilizate si termohigrografe sau
termohigrobarografe.
Linia 3, este ocupata de un p luvio met r u s i un p luvio gra f, aparate cu care se
determina cantitatea de apa cazuta intr-un interval de timp.
Linia 4 este destinata aparatelor cu care se determina durata de insolatie si cantitatea
de radiatie solara: act ino me tr ul, a lbedo met r ul, he lio gra ful s i ca tar gul p e ntr u a
ne mo metr u s it ua t la cc a 1 m nord de he lio gra f.
Linia 5 este rezervata pentru aparatele cu care se determina temperatura pe sol si in
sol, contuarul de descarcari electrice si evaporimetrul
Pentru temperatura, pe suprafata solului este amenajata o platforma la sol cu latura de 3/2
m, pe care sunt asezate termometrele ( ordinar, de minima si de maxima ), cu rezervorul pe
jumatate ingropat in sol. Alaturat se afla platforma in care sunt amplasate si aparatele pentru
determinarea temperaturii solului in adancime si anume:
- Termometrele de tip Savinov, din 5 in 5 cm, pana la adancime de 25 cm
- Termometrele cu tragere vertical sau termometre extractive care se instaleaza la
diverse adancimi: 20, 40, 80, 160, 240 si 320 cm, cu distanta intre ele din in 50 cm.
Adapostul meteorologic
Exista mai multe tipuri de adaposturi de instrumente, insa fiecare din acestea este
format dintr-o casuta de lemn, de fapt, o cutie de forma paralelipipedica vopsita in alb pe
exterior si negru in interior, un suport si o scara.

Casuta are peretii laterali confectionati din jaluzele de lemn, inclinate la 45 pentru a se
umbri una pe alta si deci, sa nu permita patrunderea radiatiilor solare in interiorul ei. In
acelasi timp, printre jaluzele se asigura ventilatia instrumentelor d in interior. Unele
adaposturi au peretii cu jaluzele duble.
Partea inferioara, baza casutei, este formata din plasa de sarma montata pe 2 scanduri
perpendicular, iar spatiile ramase libere sunt prevazute cu site metalice, tot in scopul
asigurarii ventilatiei.
Acoperisul adapostului este dublu, iar partea de deasupra este protejata cu panza de
sac vopsita in alb.
In interior este vopsit in negru pentru a crea un mediu cat mai constant.
Adapostul e asezat pe patru picioare la inaltimea standard ce permite ca partile
receptoare ale aparatelor sa fie situate la 180-200 cm deasupra solului.
Spre nord e prevazut cu o usa dubla, care se deschide in timpul observatiei, pentru ca
observatorul sa poata face citirea aparatelor, astfel incat umbra sa nu cada pe apa rate, iar
razele solare sa nu patrunda in interior.
Prin intermediul unor colatari metalici, picioarele ce alcatuiesc suportul
meteorologic se
fixeaza pe stalpi de beton ingropati in pamant.In fata usii duble a adapostului se aseaza o scara
de
lemn cu tre i trepte si schelet metalic.
Pe fiecare platform meteorological trebuie sa existe cate dpua adaposturi. In primul se
instaleaza psihrometrul de statie cu ventilatie artificiala, termometrele de maxima si de
minima, un higrometru de serviciu si un higrometr u de rezerva. In cel de-al doilea se
instaleaza termograful si higrograful.
Efectuarea observatiilor meteorologice
Pentru ca valorile rezultatedin observatiile meteorologice sa poata fi comparate intre ele,
platforme le meteorologice si instrumentatia uzitata trebuie sa corespunda unor cerinte universal
recunoscute. Astfel, OMM a implementat o serie de masuri pentru standardizarea instrumentelor
s i instrumente lor de observatii in toate tarile,care au aderat la aceasta organizatie. Aparatura,trebuie
instalata in asa fel incat sa nu se inf luenteze reciproc, sa fie etalonata, astfel incat precizia valor ilor sa
fie cat mai mare.
Observatiile si masurator ile se desfasoara dupa programul de desfasurare al statiei dupa cum urmeaza:

program climatologic: termenele de efectuare a observatiilor vizuale si a

masuratorilor instrumentale sunt : 1:00 ; 7:00 ; 13:00 ; 19:00
program sinoptic : 2:00; 5:00; 8:00; 11:00; 14:00; 17:00; 20:00; 23:00 avand ca
termene orare principale orele 2:00; 8:00; 14:00; 20:00.
Pentru notarea observatiilor s i masurator ilor se va recurge la registre, f ormulare special, tabe
le tip etc. acestea nu vor inc lude doar va lor ile zilnice sau medii zilnice ci s i medii pendadice,
decadice, lunare, sezoniere, semestriale, anua le si multianuale. Ce le mai cunoscute sunt RM-1 M;
TM-1; TM-12
8

In afara acestora la statie trebuie sa se mai afle un registru de predare primire a serviciului,
un registru cu greseli s i un registru cu istor icul statiei.

Ordinea tip obligatorie pentru efectuarea observatiilor climatologice

2.Prezentare a generala a elementelor

meteorologice masurate si intrume ntele

Elementele meteorologice reprezinta insusirile calitative si cantitative care exprima

procesele si fenomenele fizice ce se petrec in atmosfera, caracterizand d iferitele ei stari intrun anumit interval de timp. Asupra acestor elemente meteorologice se fac observatii la statiile
meteorologice.

a ) Radiatia (emisia si propagarea energiei sub forma de unde acustice, calorice,

elecrtomagnetice etc ) poate fi: solara (radiatia electromagnetica emisa de Soare avand
lungimi de unda din intregul spectru al undelor electromagnetice ), atmosferica ( flux radiativ
de unda lunga, emis de atmosfera incalzita, in urma absorbtiei radiatiei continue a suprafetei
terestre , absorbtia are caracter selectiv si se datoareaza vaporilor de apa, picaturilor de apa,
ozon si CO2 ) si terestra ( flux de radiatii calorice emise neintrerupt de suprafete terestre in
infrarosu ).
Masurarea intensitatii radiatiei solare directe
Actinometrul termoelectric AT-50

Pirheliometrul calorimetric
Michelson

-functioneaza pe principiul producerii unui

curent termoelectric prin incalzire
diferentiata,
sub influenta radiatiilor solare, a
termosudurilor
care
alcatuiesc
-piesa
receptoare
este
alcatuitapiesa
dintr-luiun disc
de
argint, prevazut cu un orificiu innegrit cu
negru de fum pe partea expusa spre Soare
pentru
a
-acest instrument
radiometric se amplaseaza pe
stativul complexului actinometric, la 1,5
m inaltime, iar la 1 m se instaleaza
- este un instrument radiometru absolut alcatuit
dintr- un tub sub forma literei U, innegrit in
interior, prin care circula un current de apa.

Actinometrul bimetallic Michelson

Pirheliometrul cu compensatie
electrica Angstrm

- in interiorul tubului se gasesc extremitatile unor

conductori de platina legate in circuitul unui
termometru electric. Tubul pirheliometrului
este
introdus intr-un tub Dewar, cu peretii dubli,
argintati, din care s-a scos aerul. Acesta la randui se introduce intr-un tub de lemn, care are peretii
captusiti cu material termoizolator.
-cantitatea de caldura absorbita (q) in timp de un
minut se poate afla cu ajutorul urmatoarei
relatii calorimetrice:
q = mc (t2 - t1 )
- piesa receptoare este protejata de tubul
actinometric fiind formata dintr-o lama
bimetalica cu o grosime de 0,07 mm si o latime
de 2 mm, obtinuta prin laminarea la cald a doua
foite metalice una de fier si una de invar.

-este un instrument absolut, se determina in

cal/cm2 sau ly/min.
-piesa receptoare: lamele identice de manganin,
acoperite cu negru de fum pe partile luminate de
Soare.

Masurarea intensitatii radiatiei solare difuze si globale

Piranometrul absolut Angstrm

- exprima va lorile intensitatii radiatiei difuze si

globale in cal/cm min sau in ly/min.

- piesa receptoare este dat de doua perechi de lame
subtiri de manganin, dintre care doua sunt
vopsite cu negru de fum si absorb in totaliate
radiatiile incidente, iar celelalte s unt acoperite
cu alb de magneziu, refelctand aproape in
totaliate fluxurile solare.

Piranometrul relativ Arago-Davy

Piranometrul termoelectric
Ianisevski
Piranograful Robitsch model
vechi

- este alcatuit din doua termometre identice, unul

are rezervorul acoperit cu negru de fum, iar
celalalt cu alb de magneziu. Ambele re
zervoare
termometrice sunt protejate impotriva actiunii
vantului si precipitatiilor cu cate un balon de
sticla, in care se afla vid.
- in vederea efectuarii determinarilor intensitatii
radiatiei solare difuze sau globale, termometrele
se
instaleaza in pozitie orizontala, citindu-se
temperaturile indicate de cele doua termometre.
Apoi se calculeaza diferenta de temperatura
dintre cele doua termometre, iar valoarea
obtinuta se inmulteste cu factorul de transformare
(B), obtinandu-se:
I = B (tn ta)
- este un instrument radiometric relative ce
foloseste ca piesa receptoare o termobaterie patrata
- foloseste ca piesa receptoare trei lame bimetalice,
egale ca dimensiune, dispuse orizontal, cele
marginale sunt vopsite in alb, iar cea din centru
in negru.
- piranometrul Robitsc h se instaleaza in
complexul
actinometric cu geamul carcasei orientat spre
nord, pentru ca razele solare sa nu influenteze
mecanismul cu ceasornic al partii inregistratoare.

Piranograful Robitsch - model nou

- functionarea acestui instrument actinometric

este asemanatoare cu a piranografului Robitsch
model vechi, avand piesa receptoare formata
din trei lame bimetalice vopsite in negru la
exterior.

Masurarea intensitatii radiatiei reflectate

Albedometrul de statie

- piesa receptoare a acestui instrument

actinometric este reprezentata de un cap
de piranometru ce se instaleaza pe un
support
- masurarea valorilor albedoului presupune
determinarea intensitatii radiatiei globale (Q),
realizata cu piesa receptoare orientate catre bolta
cereasca si apoi, determinarea intensitatii
radiatiei reflectate (Rs), care se face cu piesa
receptoare orientate catre suprafata careia I se
masoara albedoul. Se exprima in procente.

Albedometrul portabil

- reprezinta, de fapt, un piranometru Ianisevski

usor modificat, alcatuit dintr- un cap piranometric

Fotoelementul cu seleniu

- face parte din categoria fotoelementelor cu strat

de blocare ce masoa ra capacitatea de reflectie a
diverselor tipuri de suprafete. S tratul de blocare
se formeaza intre stratul de selenium (Se) si
pelicula fina de aur (Au).
- piesa receptoare a fotoelementului este data de o
placuta de fier (Fe), peste care se aplica un stra t
de
selenium, iar peste acesta se gaseste o
pelicula extreme de fina de aur sau platina.
1
0

Solarimentrul Gorczynski

-se foloseste pentru determinarea intensitatii

radiatiei directe, difuze, globale, reflectate
fiind considerat un instrument actinometric
complex.
- functionarea acestuia se bazeaza pe producerea
unui curent termoelectric, ce incalzeste in mod
diferit sudurile cuplului termoelectric, expuse si
ferrite radiatiilor. Intensitatea curentului produs
va fi obtinuta indirect, pe baza valorii tens iunii
curentului exprimata in milivolti.
- piesa receptoare este o termobaterie formata din
mai multe lame metalice acoperite cu negru
de fum pe suprafetele care se expun
fluxurilor
radiative.

Masurarea intensitatii radiatiei efective

Pirgeometrul Savinov

Ianisevski

- functionarea acestuia se bazeaza pe formarea

unui curent termoelectric a carui intensitate se
masoara cu un galvanometru. Receptorul, in
acest caz, este alcatuit din patru lame de
manganin sau de cupru, instalate in pozitie
orizontala, doua dintre ele au partile superioare
acoperite cu negru de platin, iar celelalte doua
sunt nichelate sau
aurite.

Masurarea bilantului radiatiilor

Bilantometrul

- piesa receptoare pentru radiatii cuprinde doua

placi identice, obtinute prin impletirea unor fire
de cupru innegrite la exterior cu negru de fum si
pozitionate astfel incat una este orientata catre
bolta cereasca, iar cealalta catre suprafata terestra.
- in timpul determinarilor bilantometrul este
instalat pe suportul instrumentelor actinometrice,
la cca. 150 cm fata de sol, in pozitie orizonatala,
cu o
1
1

parte a piesei receptoare orientate catre

atmosfera, iar cealalta catre suprafata terestra.
- suportul complexului actinometric se
compune dintr- un stalp lung de 230 240 cm,
ingropat in sol

1
2

astfel incat deasupra solului sa aiba o inaltime

de
150 cm; o scandura lunga de 200 cm, asezata
orizontal, pe care se amplaseaza instrumentele
actinometrice; o masuta pe care se afla o cutie de
lemn ce protejeaza galvanometrul; o contrafisa
si un podium rabatabil de lemn. S uportul
special pe care sunt instalate instrumentele
complexului
radiometric este vopsit in
alb.

Masurarea duratei de stralucire a soarelui

Heliograful tip Fuess

- receptorul pentru razele solare este o sfera

masiva de sticla, cu un diametru de 10 cm, care se
fixeaza pe un suport metalic si, care, concentreaza
razele de lumina solara intr-un focar.
-el se instaleaza in partea sudica a platformei
meteorologice la 1,5 m desupra suprafetei
terestre.
- heliogramele se schimba zilnic dupa momentul
apusului Soarelui, in cazul heliografelor tip F uess
si Metra, si la ora 12 si dupa apusul Soarelui la
tipul universal.

Heliograful universal

- montura port- heliogramei este mobila, el

putand fi folosit pentru toate latitudinile. Partile
componente ale heliografului sunt fixate pe un
suport metalic montat prin intermediul unor
suruburi pe o placa de lemn.
- heliograful universal utilizeaza numai doua feluri
heliograme: drepte (intre 1 martie-15 aprilie si 1
septembrie-15 octombrie), plasate in santurile de la
mijlocul monturii si curbe (intre 16 aprilie-31
august si 16 octombrie-28 februarie) ce se
instaleaza in perechea de jgeaburi inferioara,
ambele schimbandu- se de 2 ori pe zi la ora 12 si
dupa apusul Soarelui.

b) Temperatura aerului (caracteristica fizica a diferitelor sisteme, reprezentand gradul de

incalzire sau racire in functie de energia pe care a primit-o sau a cedat-o)si temperatura
solului.
Masurarea temperaturii aerului
Termometrul meteorologic
ordinar (psihrometric)

- are o constructie simpla fiind alcatuit dintr- un

rezervor cu mercur (de forma sferica, troconica
sau cilindrica), un tub capilar de sticla si o scara
termometrica
- termometrul ordinar se instaleaza pe un stativ
special in primul adapost meteorologic, fiind folosit
la determinarea temperaturii si umezelii aerului.
Din acest motiv si denumirea de termometru
uscat sau
psihrometru.

Termometrul de maxima

- are ca lichid mercurul.

- se instaleaza in primul adapost meteorologic, pe
stativul de termometre, usor inclinat sper
rezervor,
pentru a se evita scurgerea mercurului din tubul
capilar catre cavitatea largita de la capatul
acestuia.
- prezinta o ingustare a tubului capilar realizata prin
intermediul unui dinte (stift) de sticla sudat la
partea inferioara a rezervorului.

Termometrul de

minima

- se instaleaza in primul adapost meteorologic, pe

furca inferioara a stativului de termometre, in pozitie
orizontala, cu piesa receptoare orientata spre
stanga, fata de cel care efectueaza determinarea.
- are ca lichid alcoolul.
- determinarea celei mai coborate temperaturi a
aerului prin imtermediul termometrului de
minima
se face la orele de observatii climatologice 01, 07,
13, 19 si doar la orele 07 si 19 la statiile
meteorologice cu program redus.

Termometrul de minima si
maxima Six -Bellani

- in component sa intra un tub capilar in forma de

U, dotat la ambele capete cu cate un rezervor
cilindric, care contine alcool sau toluen.
- la statiile meteorologice acest termometru de
minima si maxima se foloseste ca termometru
de rezerva

Termometre inregistratoare
(termografe )

- termografele se instaleaza in cel de-al doilea

adapost meteorologic de pe platforma (impreuna
cu higrografele), avand piesa receptoare la 200 cm
deasupra suprafetei active.
- sunt formate din trei parti principale:
partea receptoare care percepe variatiile de
temperatura
partea transmitatoare ce transmite si amplifica
deformarea piesei receptoare
partea inregistratoare ce cuprinde un tambur
cilindric in interiorul caruia se gaseste

14

- in functie de tipul piesei receptoare la statiile

meteorologice din Romania se folosesc
termografe cu lama bimetalica si termografe cu
tub Bourdon.La cele din prima categoria
(termografele Junkalor, Rssel, F ischer, Richard,
termografe de conceptie ruseasca), piesa recep
toare este o lama bimetalica curbata, rezultata din
sudarea a doua lame de metal
cu coeficienti de dilatare diferiti (una este din otel
cu
coeficient de dilatare ridicat, iar cealalta din
inavar).Aceste proprietati ale celor doua lame
metalice determina, in functie de variatiile de
temperatura, deformarea acestora intr-un sens cand
temepratura creste si in sens invers cand
temperatura scade. Aceste deformari ale piesei
receptoare se transmit si se amplifica de sistemul
de parghii de
care se leaga si care face legatura cu acel
inregistrator, pe care apar toate variatiile
de temperatura produse zilnic sau
saptamanal.
- In schimb, termografele cu tub Bourdon (tip R.
Fuess, J. Richard) sunt mai putin raspandite,
folosind un tub metalic plat, arcuit, ca piesa
receptoare. In interiorul acestuia se afla un lichid
thermometric de genul alcoolului amilic,
toluenului sau petrolului lampant.S istemul de
parghii se termina cu o penita inregistratoare, de
forma unei piramide triunghiulare, in care se pune
cerneala amestecata cu aniline (lichid uleios
incolor obtinut prin distilarea indigoului), pentru
a nu inghta la temperature scazute.
- termograma reprezinta diagrama pe care penita
inregistratoare inscribe variatiile continue ale
temperaturii aerului. Schimabrea termogra melor
se face zilnic sau saptamanal dupa observatia
climatologica de la ora 13.

Masurarea temperaturii solului pe parcela lipsita de vegetatie

Termometrul ordinar, de
maxima si de minima

- ele sunt instalate pe o parcela cu solul afanat si

nivelat, situate in sudul platformei
meteorologice, avand rezervoarele pe jumatate
introduce in sol. Distanta dintre termometre
1
5

trebuie sa fie de 10 cm, ele fiind asezate

in pozitie orizonatala, cu exceptia celui
de maxima, care ste putin inclinat (5 0 )
spre rezervor.

1
6

- in privinta orarului, observatiile se efectueaza

zilnic la termenele climatologice reprezentate de
orele 01, 07, 13, 19, precizia masuratorilor fiind
de
0,10 C.
- observatorul citeste mai intai termometrul ordinar,
apoi capatul coloanei de alcool si al indicelui, iar
la sfarsit, termometrul de maxima. Acesta trebuie
sa se apropie de termometre dinspre nord, pentru a
nu le
umbri.
Masurarea temperaturii solului la diferite adancimi
Termometrele de sol de tip Savinov - se instaleaza pe parcela lipsita de vegetatie, cu
rezervoarele orientate spre nord
- principala caracteristica pentru termometrele
Savinov o constituie prezenta unui cot (sub un
unghi de 1350 ), situat intre rezervorul termometrului
si tija, ceea ce face ca rezervorul sa se orienteze
tangent la stratul de sol
- termometrele cu cot (tip Savinov) ce masoara
temperatura in stratul superficial al solului, la
adancimi mici de 5, 10, 15 si 20 cm sunt
folosite numai in sezonul cald.Ele se instaleaza
in sol primavara si se scot din sol toamna.
- masurarea temperaturii solului se face cu
precizia de 0,10 C la orele 01, 07, 13 si 19.
Termometrele de sol tip Junkalor - sunt termometre cu cot folosite pentru masurarea
temperaturii solului la adancimi cuprinse intre 2 si
30 cm, in serii de cate 6 (2, 5, 10, 15, 20 si 30 cm).
-se instaleaza pe parcela lipsita de vegetatie, pe un
suport confectionat din lemn, orientat pe directie
est- vest.
Termometrele drepte tip Junkalor - se amplaseaza in pozitie vertical la adancimile de
40, 60, 80 si 100 cm,

Termometrele de sol cu tragere

verticala

- mai sunt numite si termometre extractive, acestea

ramanand tot timpul anului in sol, fiind scoase
doar atunci cand se fac observatii termometrice. S
unt, de fapt, termometre ordinare cu mercur
instalate pe parcela acoperita de vegetatie (directie
est-vest), in ordinea adancimilor, incepand cu cel
de 20 cm, la distanta de 50 cm unul de celalalt.
- termometrul de sol extractiv are rezervorul
mult mai mare in comparatie cu cel ordinar
- determinarile de temperatura efectuate cu ajutorul
termometrelor extractive se fac imediat dupa cele
realizate de termometrele Savinov. La
termometrele instalate la adancimi de 80 si 320 cm
masuratorile se fac o singura data pe zi.

Termometrul sonda tip Sohin

- cu ajutorul termometrului tip sonda se pot

face
determinari de temperatura pana la adancimea de
20 cm, rezervorul acestuia continand toluen.
- intre peretii interiori ai tubului metalic protector
si rezervor se gaseste pilitura de cupru cu
coeficient de conductibilitate calorica foarte mare.
- observatiile termometrice se efectueaza la orele
07 si 19, din doua in doua zile

Masurarea adancimii de inghet a solului

Glaciometrul Danilin

- are ca baza de functionare proprietatea apei

distilate de a ingheta la temperatura de 0 0 C.
Acesta se instaleaza in sol catre sfarsitul toamnei,
concomitent cu eventuala producere a
temperaturilor negative si se ridica in a doua decada
a primaverii, dupa dezghetul total al solului.
- glaciometrul Danilin este alcatuit dintr- un tub de
cauciuc umplut cu ap a distilata
- determinarea adancimii de inghet a solului se

stabileste prin pipairea tubului de cauciuc,

apreciindu-se locul in care se afla capatul inferior
al coloanei de gheata din interiorul acestuia.
Aceste masuratori se fac in zilele de 5, 10, 15, 20,
25 si in
ultima zi din luna, intre orele 8 si 9.
c) Presiunea atmosferica ( presiunea pe care o exercita atmosfera asupra Pamantului
si a corpurilor situate pe ea ) unitatea de masura este milibarul sau
hectopascalul si mlimetrul colaoana de mercur
Barometrele cu mercur-isi bazeaza functionarea pe principiul echilibrarii
presiunii atmosferice de catre greutatea coloanei de mercur din tubul
barometrului.
Barometrul R.Fuess
-piesa receptoare e constituita din rezervorul
cu mercur construit din fanta sau otel
nealiat.rezervorul se compune din: corpul
rezervorului, fundul rezervorului si
capacul rezervorului
-barometrul se instaleaza in biroul statiei
in pozitie verticala, suspendat intr-o cutie
barometrica fixata pe perete la inaltimea
de
70-75 cm deasupra podelei
-determinarile barometrice se efectueaza
la orele 01,07,13,19

Barometrul tip URSS

-se aplica sase corectii: cea instrumentala, cea

pentru forta gravitatiei,cea de latitudine si
altitudine ,cea de reducere la temepratura de
0 grade celsisus si tendinta barica
-are rezervorul confectionat din plastic iar
limitele divizarii in milibari a scarii
barometrice sunt curpinse intre 800
si
1060mb.

Barometrul ins pectorial

-este alcatuit din doua tuburi metalice

nichelate ce se fixeaza intr-o garnitura
de metal si la celalalt capat de rezervorul
barometric

Barometrul normal

-originalitatea lui fata de celelalte barometre

cu rezervor mobil consta in formatul special
al tubului barometric de sticla cu diamet rul
de
14mm in partea superioara, 6-8mm in partea
mijlocie si din nou 14mm in partea
inferioara.
-rezervorul cu mercur are in interior un
fund mobil din piele de caprioara

Barometrele aneroid- isi bazeaza functionarea pe principiul deformarii sub

influenta variatiilor de presiune asupra uneia sau mai multor capsule Vidi.
Barometrul aneroid cu o singura -are drept piesa sensibila la variatiile
capsula Vidi
presiunii atmosferice o singura capsula Vidi
-i se aplica corectia de scara si cea de
temepratura

Barometrul aneroid cu coloana

de capsule Vidi

-are drept piesa receptoare o coloana

coaxiala de 8 capsule Vidi

-barometrul aneroid se instaleaza orizontal

in propria sa cutie

Altimetrele- functionarea lor se bazeaza pe relatia invers proportionala ce exista

intre presiunea
atmosferica si
inaltime.

Hipsometrele sunt instrumente cu ajutorul carora presiunea atmosferica se

determina indirect pe calea stabilirii cu exactitate a temperaturii la care fierbe apa .

Barografele-functionarea lor se bazeaza pe principiul deformarii sub influenta

presiunii atmosferice a unei coloane coaxiale de capsule Vidi. P iesa receptoare e
formata dintr-o coloana de 4-12 capsule Vidi.
Barograful R Fuess model nou
-piesa receptoare: 10 capsule Vidi
-barograful se instaleaza in biroul statiei
meteorologice pe o consola fixate in perete
la inaltimea maxima de 1.60m deasupra
podelei.

Barograful URSS model vechi

Barograful URSS
model nou

Barograful J Richard

-piesa receptoare:4-5 capsule Vidi insurubate

-piesa receptoare: 5 capsule vidi

-piesa receptoare 8-10 capsule Vidi

Barograful
Lambrecht

-piesa receptoare : 6 capsule Vidi

d) Directia si viteza vantului (vantul fiind definit ca miscarea pe orizontala a maselor de

aer, generata de diferenta de presiune dintre doua sectoare ale atmosferei, influentata de
forta centrifuga si forta Coriolis ).
Girueta Vild

-presiunea pe care vantul o exercita asupra

placii e proportionala cu patratul vitezei
vantului ,cu suprafata placii si cu
densitatea aerului.
-giruetele Vild cu placa usoara si cu placa
grea se instaleaza in partea de N a platformei
meteorologice , pe linia 1 alaturi de
chiciurometru
-fiecare girueta se planteaza in sol
-efectuarea observatiilor consta in
determinarea mai intai a directiei apoi a
vitezei vantului la orele 01,07,13,19

Maneca de vant

-cu ajutorul ei se determina directia

aproximativa a vantului
-se compunde dintr-un con de panza cu
baza intinsa pe un cerc metalic

Girueta de mana

-este portabila si de rezerva

Ane mometrul metalic cu cupe J

Richard

-piesa receptoare o cons tituie un sistem de

cupe fixate perpendicular pe un ax
vertical mobil

Ane mometrul metalic cu cupe

Fuess

-are ca piesa receptoare un sistem de cupe

Robinson

Ane mometrul mechanic cu morisca -piesa receptoare:morisca formata din 8 palete

cu palete J Richard
trapezoidale confectionate din aluminiu

23

Ane mometrul magnetic J Richard

-piesa receptoare: un sistem de cupe petterson

Ane mometrul magnetic

Rosenmuller

-piesa receptoare un sistem de cupe Robinson

Catatermometrul

-funcionarea lui se bazeaza pe principiul racirii

sub influenta vantului a unui fir incalzit
-e un termometru cu alcool ce se deosebeste
de termometrele obisnuite prin dimensiuni
mari
24

Ane mograful cu contact electric J

Richard

-este alcatuit din: un transmitator terminat cu

un sistem de cupe, un inregistrator si o sursa
de curent

Ane mograful electromagnetic

Papillon

-functionarea lui se bazeaza pe legile

electromagnetismului si ale curentilor
de inductie
-piesa receptoare:un sistem de cupe

Ane mocine mograful

-piesa receptoare: o morisca cu palete

Girueta inregistratoare cu rezistente -transmitatorul este alcatuit dintr- un ampenaj

electrice Papillon
de girueta prevazut cu un cursor mobil ce se
roteste fiind in contact cu una din cele 16
lame de metal inoxidabil ce formeaza
colectorul circular
-transmitatorul se instaleaza la 10m inaltime pe

25

o teava metalica
-inregistratorul se instaleaza pe o
consola fixata pe unul din biroul statiei
la 1.35m deasupra podelei

Ane mogirueta J Richard

-transmitatorul este o morisca cu palete ce se

orienteaza cu ajutorul unei pene de vant

Ane mograful universal Dines

-pe principiul tuburilor manometrice P itot

-transmitatorul are piesa principal un ax
tubular vertical pe care se fixeaza un
ampenaj de girueta

26

e) Evapotranspiratia ( fenomenul meteorologic care prezinta cantitatea totala de apa

cedata atmosferei, prin evaporatia solului, a suprafetei apei si prin transpiratia
plantelor, cedarea apei facandu-se sub influenta unei temperaturi ridicate )
f) Umezeala aerului ( caracteristica aerului de a contine vapori de apa )
Psihrometrele cu aspiratie

- sunt acele instr umente meteorologice la

care ventilatia aerului in jur ul re zervoare lor
termometre lor se face pr in mijloc irea unor
dis pozitive spec ia le, e le capata nd s i de
numirea de ps ihr ometre cu ve ntila tie artif ic
ia la. D intre acestea, ma i frecve nt uzitate
sunt: ps ihr ometrul de statie cu doza dubla s i
ps ihr ometr ul tip Assmann.
- ps ihrometr ul de statie cu ventilatie artif ic ia
la
se insta leaza in pr imul a dapost mete orologic ,
in pozitie vertica la, pe acelas i stativ cu
termometre le de maxima s i minima. El este
alcatuit din doua ter mometre or dinare ide
ntice , ale caror parti infer ioare sunt intr oduse
in
canale le latera le a le une i doze meta lice duble

27

Psihrometrele fara as piratie

- in aceasta categorie intra acele psihrometre

la care viteza curentului de aer din jurul
celor doua rezervoare termometrice nu este
constanta. La statiile meteorologice din tara
mai folosite sunt psihrometrele de tip August
si pshirometrul de tip prastie.

28

Higrometrele de absorbtie cu fir de - se gasesc la majoritatea statiilor

meteorologice din tara, in aceasta categorie
par
intrand higrometrele de tip Koppe si tip F
uess.
In higrometrie se folosesc, de regula, fire de
par omenesc blond ce prezinta un numar
foarte redus de pigmenti, ce le confera o
sensibilitate mai mare fata de variatiile
umezelii aerului. Higrometrele functioneaza
bazandu-se pe proprietatea firelor de par de
a se alungi in contact cu aerul umed si de a
se scurta cand acesta este uscat.
Higrometrul de tip Koppe se instaleaza in
primul adapost meteorologic, in spatele
psihrometrului de statie, in pozitie verticala.
- Piesa receptoare a acestui instrument cu
citire directa este un fir de par omenesc,
blond si degresat care isi modifica lungimea
in functie de cantitatea de vapori de apa
absorbita si condensata in porii sai liberi.
- Masuratorile higrometrice se efectueaza
zilnic la orele climatologice 01, 07, 13 si 19,
iar valorile obtinute se noteaza in registrul
de statie in procente intregi.
Higrometrul de tip F uess se deosebeste de
cel precedent prin faptul ca piesa sensibila
pentru umezeala este alcatuita din 1-4 fire
de par

29

Higrometrele de absorbtie cu
me mbrana organica

- functionalitatea si modul de constructie al

acestor higrometre se bazeaza pe modificarile
dimensiunii unei membrane organice (vezica
urinara, intenstine) sub influenta umezelii
aerului, ca urmare a proprietatii sale de
higroscopicitate. Datorita acestei proprietati,
membrana respectiva absoarbe vaporii de apa
din atmosfera si se alungeste sau ii pierde
prin uscare si se scurteaza.

Higrografele

-higrograful se instaleaza pe podeaua celui deal doilea adapost meteorologic, alaturi

de termograf, la inaltimea de 2 m
deasupra suprafetei solului.
partea receptoare cuprinde un manunchi sau
30

mai multe manunchiuri de fire de par

omenesc, blond si degresat, ce pot fi
dispuse orizontal sau vertical, in functie de
tipul higrografului
-la statiile meteorologice din tara noastra se
utilizeaza diferite tipuri de higrografe
(Junkalor, F uess, Richard, F ischer sau de
tip rusesc), care difera intre ele prin mici
amanunte de constructie.

g) Nebulozitatea ( perioada de timp in care cerul este acoperit cu

nori ) Determinarea si notarea nebulozitatii
Observatii vizuale

-se exprima in zecimi sau in optimi, in care se

observa bolta cereasca un intreg impartit
imaginar in zece parti egale (climatic) sau in
opt parti egale (sinoptic), apreciindu-se cate
parti
din acest intreg sunt acoperite cu nori.

Determinarea inaltimii norilor

Determinarea inaltimii
bazei norilor cu balonul
pilot

- metoda consta in lansarea unui balon

umplut cu hidrogen si in urmarirea
ascensiunii lui cu teodolitul pana la intrarea
balonului in nori. Inaltimea norilor se obtine
inmultind viteza verticala a balonului pilot
(in m/min) cu timpul de ascensiune,
exprimate in minute.
3
1

Determinarea inaltimei
bazei norilor cu ceilometrul

- principiul de functionare al ceilometrului se

bazeaza pe masurarea timpului de propagare a
impulsului de lumina de la emitator (lampa cu
electrozi de wolfram) pana la baza norului si
de la acesta pana la receptorul cu celula
fotoelectrica.
- impulsul reflectat se vede pe tubul catodic
(ca intr- un oscilograf), iar scala
dispozitivului de
inregistrare este gradata in metri. Tubul de
impuls al ceilometrului are o durata de
functionare scurta si de aceea trebuie
mentionat aprins cat mai putin timp pentru
determinarea plafonului.

h) Felul si cantitatea precipitatiilor ( precipitatiile fiind manifestarea rezultata din

condensarea vaporilor de apa in anumite conditii de temperature; dupa starea de
agregare, precipitatiile pot fi : lichide ploaie, roua, ceata; solide zapada, mazariche,
grindina, bruma, chiciura, polei; mixte lapovita )
Pluviometrul tip I.M

- pe platfomele meteorologice se gasesc

intotdeauna doua pluviometre, care se fixeaza
pe laturile de st si de vest ale unui stalp vertical
de lemn. Unul este descoperit, fiind
pluviometrul de serviciu, iar celalalt este de
rezerva.
- un astfel de pluviometru este alcatuit din
trei parti componente:
receptor
colector
dispozitivul de zapada
eprubeta pluviometrica
- receptorul numit si corpul pluviometrului are
o suprafata receptoare pentru precipitatii egala
cu
200 cm2 si este confectionat din tabla zincata.
- apa colectata in p luviometru se masoara cu
ajutorul unei eprubete din sticla. Cand nu se
dispunde de eprubeta, masurarea cantitatii de

precipitatii se poate face cu ajutorul unui

cilindru gradat.

- determinarea cantitatii de apa rezultata in urma

precipitatiilor lichide sa u solide se face la orele
07 si 19 timp local, in toate zilele in care sa produs hidrometeorul.
Pluviograful

- mai sunt numite si pluviometre inregistratoare,

ce monitorizeaza in mod continuu cantitatea,
durata si intensitatea precipitatiilor lichide. La
statiile meteorologice din Romania se gasesc
pluviografe de tip Hellmann si pluviografe de
conceptie ruseasca, diferenta dintre ele facando suprafata receptoare pentru precipitatii (200
cm2 la cele de tip Hellmann si 500 cm2 la
celelalte).
- in alcatuirea unui pluviograf intra un receptor,
un colector si inregistratorul.
- receptorul este un vas cilindric, care se termina
la partea inferioara cu o palnie, prin care
precipitatiile sunt canalizate spre colector. In
partea interioara a acolectorului se gaseste un
recipient cilindric, care pluteste deasupra
coloanei de apa si care se ridica pe masura ce
nivelul apei creste. Acesta miscare antreneaza
si parghia penitei inscriptoare.
- pluviograma este divizata pe verticala prin linii
ce marcheaza cantitatea de apa intre limitele de 0
10 mm, iar pe orizontala prin linii care indica
timpul in ore si minute.
- inregistratorul este reprezentat de un tambur,
cu un diametru mai mare pe care se fixeaza
pluviograma.
- pluviograful se instaleaza pe platforma
meteorologica, pe aceiasi linie cu pluviometrele

i) Vizibilitatea ( distanta pana la care poate fi distins clar, cu ochiul liber, un obiect
luat ca reper si ramane vizibil in conditii atmosferice date )
j) Fenomenele atmosferice : furtuni, ceturi, descarcari e lectrice, fenomene optice etc.

Principalele metode de observatii a elementelor meteorologice sunt: metoda

instrumentala si metoda observatiilor vizuale.

3.Factorii genetici ai climei

Factori Radiativi
Radiatiile solare emise spre Pamant ajung direct sub forma de radiatii termice
sau mijlocit de anumite particule cum ar fi radiatiile corpusculare.
Cele mai importante Radiatii sunt: ultravioletele, cele vizibile si infrarosii .
Aceste radiatii sunt difuzate in masa atmosferica sau reflectate de acesta.
Radiatia primita in mod direct de la soare paorta numele de radiatie solara
directa.
Radiatia solara difuza inlocuieste radiatia solara directa cand cerul este acoperit de
nori.Radiatia solara directa ajunsa la suprafata terestra este reflectata in mod diferit de catre
acesta iar raportul exprimat in procente dintre radiatia reflectata si cea incidenta de
numeste albedou. /radiatia atmosferica reprezinta emisia atmosferei datorata absorbtiei
selective a gazelor componente.
Bilantul radiativ (Q) reprezinta diferenta dintre radiatia primita (S, D, A) si cea
cedata
(R, T) la contactul cu suprafetei terestre cu atmosfera. El se exprima astfel: Q=(S+D+A)
(R+T)
unde:
S radiatia directa
D radiatia difuza
A radiatia atmosferei

R radiatia reflectata de suprafata terestra

T radiatia terestra
Factorii Dinamici

Principalele sisteme de vanturi , cu influenta puternica asuprei climei zonelor

si regiunilor pe care le strabat, sunt:
Alizeele - in zona lor de formare creaza un deficit de umiditate (=>deserturi tropicale)
Musonii aduc precipitatii foarte mari in S si SE Africii
Circulatia vestica (Vanturile de Vest) dintre 40 si 60 de grade latitudine (nordica
si sudica) ce se desfasoara in lungul paralelelo r (V->E) si aduce precipitatii spre
interiorul continentelor
Vanturile polare racesc regiunile apropiate cercurilor polare
Miscarea convergenta a aerului din zona intertropicala (calmele ecuatoriale)
are
precipitatii bogate si o nebulozitate ridicata
Factori fizico-geografici
Factorii fizico-geografici, care tin de caracteristicile suprafetei terestre, nuanteaza
foarte mult elementele climatice si tipurile de clima.
Cei mai semnificativi sunt:
- raportul dintre uscat si apa (oceane si mari)
- relieful (prin altitudine, expunere, orientarea maselor montane)
- curenti aceanici
- lacurile si fluviile mari
- stratul de zapada si gheata
- vegetatia
- activitatile societatii omenesti