Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Geografie
Specializarea Planificare Teritoriala

ORGANIZAREA UNEI STATII METEOROLOGICE SI

COMPLEXUL DE OBSERVATII METEOROLOGICE
- Portofoliu la disciplina meteorologie -

Autor,
Student Dumitra Teodora Alexandra
Grupa 113
Bucuresti, 2021
1
CUPRINS

1.Statia meteorologica………………………………………………………………………………….……….……3
2.Biroul statiei…………..…………………………………………………………………………………………………4
3.Platforma meteorlogica……………………………………………………………………………………….……6

4.Platforma nivometrica…………..…………………………………………………………………………….……8
5. Statia meteorlogica automata…………..………………….…………………………………………….……9

2
 STATIA METEOROLOGICA
Reprezintă spaţiul special amenajat unde se efectuează observaţiile meteorologice, poziţie reprezentativă
pentru regiunea geografică aleasă, deoarece este necesar ca elementele măsurate să fie reprezentative
pentru regiunea înconjurătoare.

ELEMENTE COMPONENTE

1 Biroul statiei 3 Platforma

nivometrica

Platforma Statia
2 4 meteorologica
meteorologica
automata
 BIROUL STATIEI

Reprezinta locul in care sunt amplasate barograful si barometrul cu mercur si unde se efectueaza o serie
de observatii precum:

Prelucrarea primara a datelor provenite Verificarea exactitatii datelor

1 4
din obsrvatii inregistrate si prelucrate

Descifrarea diagramelor de la Transmiterea codificata a datelor de

2 5 obsrvatie la Centrul Meteorologic
inregistratoare si aplicarea, dupa caz, a
corectiilor la valorile citite Regional (CMR) la care este arondata
statia si ulterior la ANM, Bucuresti

3 Transcrierea datelor de observatie in

registre si tabele meteorologice
 Contine un jurnal al statiei in care se
mentioneaza
o Istoricul statiei cu toate schimbarile
survenite pe parcurs
o Registre de procese verbal
ARHIVA STATIEI o Materiale auxiliare necesare desfasurarii
METEOROLOGICE activitatii
o Diagrame ale aparatelor
o Registre meteorologice si tabele
inregistratoare
o Publicatiile de specialitate etc.
 PLATFORMA METEOROLOGICA
Este suprafaţa de teren pe lîngă staţia meteorologică pe care sunt instalate majoritatea instrumentelor
şi aparatelor meteorologice destinate efectuării observaţiilor, sub forma unui patrat cu laturile
orientate pe directiile N-S si E-V.

1 Platforme meteorologice standard 3 platforme meteorologice în staţionar

2 Platforme meteorologice organizate 4 puncte de observaţii

pentru un anumit scop
(de monitorizare a fenomenelor
meteorologice şi
agrometeorologice, pentru
cercetări fenologice; pentru
cercetări topoclimatice,
didactice etc.).

Planul schematic al platformei
meteorologice standard
Este un patrat cu laturile de 26x26
m, orientate pe directiile este vest
si nord sud.
Platforma meteorologica cu
instalatii radiometrice
In cazul acestora platforma
paote avea forma unui
dreptunghi cu latura orientate
este-vest, de 16 m si latura
orientate nord sud de 20 m.
Platforma meteorologica
de dimensiuni reduse
La statiile carea au si program
radiometric, platforma
meteorologica este un dreptunghi,
cu latura orientate este-vest, de 26
m si cu latura orientate nord-sud,
de 36 m.
 PLATFORMA NIVOMETRICA
Este locul pe care se fac determinari asupra grosimii, densitatii si structurii stratului de zapada.

Pentru fiecare strat de zapada este identificat:

1 Tipul de cristale din care este alcatuit

2 Diametriul mediu al cristalelor

3 Umiditatea zapedii

4 Duritatea zapezii

5 Densitatea zapezii
 PLATFORMA METEOROLOGICA AUTOMATA
Este un apparat complex care masoara si transite automat valoarea unor elemente meteorologice, care
se instaleaza deobicei in locuri greu accesibile

Statia automata Champbell

Statia de tip AWS 2700 a firmei
AANDERAA INSTRUMETS
Asigura masuratori de precizie
cu privire la viteza si directia
vantulu, presiunea atmosferica,
temperature si umezeala relativa
a aerului, durata de stralucire a
soarelui, vizibilitate, radiatie neta
si precipitatii
Statiile meteorologice automate CIMEL
Sunt echipate cu senzori
corespunzatori domeniului caruia I
se adreseaza
Considerate standard pentru
supravegherea meteorologica din intrega
lume, aceste statii
sunt utilizate atat pentru masuratorile de
zi cu zi cat si in cercetarea stiintifica.
Pot fi folosite pentru suoraveghere
metorologica, studii climatologice,
evapotranspiratie, umiditatea solului,
prevederea inghetului, irigatii. 9
BIBLIOGRAFIE
1. Chiulache S., 1973, Meteorologie, manual practic, Tipografia Universitatii din
Bucuresti
***https://www.wikipedia.org/

10
MULTUMESC PENTRU ATENTIA ACORDATA!

11