UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie
Specializarea: Geografie

Prezentarea liniei 6 specifică

platformelor meteorologice
actinometrice
Șoșu Ailine-Teodora
Grupa 104
București,
Profesor: Elena Grigore
2022
 CUPRINS:

1 2 3 4 5 6 7 8

Instrumentele Locul Complexul

Definiții meteorologice Descrieri Poziția Mod de
determinării de Bibliografie
de pe linia 6 instrumentelor întreținere
observații
 1. Definiții

Elemente meteorologice Liniile stației meteorologice

sunt însușirile cantitative și calitative reprezinta trasee paralele poziționate de la Nord
care exprimă procesele și fenomenele la Sud pe care sunt amplasate aparatele
fizice care se petrec în atmosferă. meteorologice după un regulament internațional.
Linia 6
apare doar la platformele meteorologice care au și program radiometric,
reprezentândlocul unde sunt amplasate instrumentele meteorologice
pentru determinarea intensității fluxurilor radiative din atmosferă:
instalațiile radiometrice, catargul anemometrelor, catargul psihrometrelor.

Elementele meteorologice Fluxul radiativ Umezeala aerului

de pe linia 6
Elementele meteorologice de
fotoni sau alte particule elementare.
pe linia 6 sunt:
fluxul radiativ din atmosferă,
vântul și umezeala aerului.
Vântul existența în atmosferă a
este cantitatea de putere radiată
într-o zonă dată, sub formă de vaporilor de apă, determină
un fenomen fizic ce se umezeala aerului, care constituie
Este folosit în meteorologie pentru
manifestă ca o circulație unul dintre principalele
dirijată de aer în elemente meteorologice.
a determina intensitatea convecției
atmosfera terestră. Se măsoară în procent (%)
în stratul limită planetar.
Se măsoară în m/s sau
Unitate de măsură: W/m2
km/h
 2. Instrumentele meteorologice
de pe linia 6
Pirheliometrul calorimetric tip Radiometrele
Michelson
Radiometrul bimetalic
Michaleson
2
Pirheliometrele Radiometrul termoelectric
RT-50
1
Pirheliometrul cu compensație Radiația
electrică tip Angstrom soalară
3

4 Actinometrul
Albedometrul de stație

Albedometrul
Actinometrul termoelectric
Albedometrul portabil Savinov-Ianisevski
 2. Instrumentele meteorologice
cu cupe tip J. Richard de pe linia 6
cu cupe tip R. Fuess
cu cupe tip R.D.G. Mecanice
cu morișcă cu palete tip URSS Anemometrele
cu morișcă cu palete tip J. Richard
Magnetice
tip J. Richard Viteza
tip Rosenmuller Termice
vântului
ARI, tip URSS
Catatermometrul Psihrometrele

Cu aspirație
Psihrometrul de stație cu ventilație artificială Umezeala
Psihrometrul electric cu ventilație artificială tip Rossel aerului
Fără aspirație
Psihrometrul de stație cu ventilație artificială tip Assmann

Psihrometrul de stație tip August Psihrometrul praștie

 3. Locul determinării

Locul determinării este reprezentat de către stația

meteorologică (fig.1.) și de platforma meteorologică, o
parcelă de teren pe care se instalează majoritatea aparaturii
de observare și măsurare necesare efectuării observațiilor și
măsurătorilor meteorologice în atmosfera terestră.
Aceasta trebuie plasată reprezentativ, într-un loc
deschis, tipic pentru regiunea în care se găsește stația
meteorologică respectivă.
Linia 6 este plasată în cadrul stației meteorologice cu
program radiometric.
Instrumentele meteorologice amplasate pe linia 6 sunt
Linia 6 dispuse la diferite distanțe.
Distanța dintre gardul nordic și linia 5 a platfomei
meteorologice unde este amplasată linia 6 este de 10m.
Distanța dintre gardul vestic și cel estic este de 22,5m.

fig.1.
Stație meteorologică actinometrică
 4. Descrieri Radiație
Solară
Pirheliometrul calorimetric tip Pirheliometrul cu compensație electrică
Michelson (fig.2.) tip Angstrom (fig.3.)
cârlig
orificiul vizorului
tub metalic p.r tub metalic
fire reticualre
p.r fante
tub Dawer cu dreptunghiulare
pereți argintați

șurub
tub din lemn
șurub trepied

fig.2.
Pirheliometrul calorimeric fig.3.
tip Michaelson Pirheliometrul cu compensație
electrică tip Angstrom
 Radiometrul termoelectric Radiometrul bimetalic
RT-50 tub radiometric tip Michaelson
ecran special dispozitiv ax garnitură
diafragma
rabatabilă
tub
p.r
șurub
capsulă metalică
micrometric
nichelată sector gradat
cremalieră
suport vertical șuruburi
micrometrice
dispozitiv
dispozitiv stativ metalic
șurub de
căpăcel
calare
metalic

fig.5.
fig.4. Radiometrul bimetalic tip
Radiometrul termoeletric RT-50 Michaelson
 placă alungită
disc metalic mânerul
șurub albedometrului șurub
manșon

inel metalic

căpăcel cilindric

tub metalic
p.r
fig.6. șurub
pârghie orizontală tija tub metalic
Albedometru de stație
borne bucșă
termometru p.r

cap piranometric
p.r

fig.8.
fig.7.
Albedometrul portabil
Actinoemtrul termoeletric Savinov-Ianișevski
 Viteza Anemometre
vântului
p.r
p.r sistem de cupe
cerc lat metalic

ax vertical palete trapezoidale

cilindru dințat
rotiță dințată
rotiță dințată
ax de rotație
șurub fără sfârșit tub metalic
placă metalică
buton
buton
contor

pârghie de oțel

fig.9. fig.10.
Anemometru mecanic cu Anemometru mecanic cu
cupe tip J. Richard morișcă tip J. Richard
 p.r p.r

sistem de cupe
Petterson

Scara termometrică
ax vertical (35-38°C)
bară magnetică
piesă metalică
spirală metalică

buton

Rezervor
tub capilar

fig.12.
fig.11. Catatermometrul
Anemometru magnetic tip (Anemometru termic)
J. Richard
 Umezeala
manșon metalic
aerului
șurub de fixare
vergea verticală
clemă
termometre
identice șurub

termometre
psihrometrice
identice
șurub de fixare
doză dublă
clemă
fitil inele metalice

șurub de tuburi de
fixare aspirație
păhărel de sticlă
suport trepied

stativ vertical morișcă aspiratoare

fig.13. fig.14.
Psihrometrul de stație tip Psihrometrul de stație
August (fără aspirație) cu ventilație artificială
 5. Poziția instrumentelor

Instrumentele folosite la staţii pentru determinarea intensităţii fluxurilor radiative alcătuiesc un complex,
care se instalează fie în partea de sud a platformei meteorologice standard, fie pe o parcelă specială cu
dimensiunile de 26/10 m.
Instrumentele complexului radiometrio (radiometrul, albedometrul, pirheliometrul, actinometrul) se
instalează pe un suport special (fig.25) construit din lemn.
Acesta se compune dintr-un stâlp (1) care măsoară 230-240 cm
în lungime şi 15-20 cm în diametru, o scândură (2) lungă de 200 cm, o
contrafişe (3), o măsuţă pentru cutia cu galvanometre (4), un podeţ
rabatabil (5), un alt stâlp (6) și o cutie de lemn (7).
Suportul special pe care sunt instalate instrumentele
radiometrice este vopsit în alb.
Rezervorul psihrometrului de stație cu ventilație artificială
(doză dublă) trebuie instalat la 2 m distanță față de sol.
De menţionat că la ambele măsurători, piesa receptoare a
alnedometrului de stație trebuie să se afle în poziție perfect orizontală,
fig.15. fie în sus sau în jos.
Suportul instrumentelor
radiometrice
 La efectuarea determinărilor, psihrometrul Assmann nu se ține în mână, ci se agață de
suportul său în pozitie perfect verticală.
Pe acelaşi stativ cu termometrele psihrometrice sunt fixate şi termometrele de maximă
(Max) şi minimă (Min) în poziție quasiorizontală şi respectiv, orizontală.
Când instrumentul este ţinut în poziția corectă pentru efectuarea determinărilor de
viteză (cu morișca perpendiculară pe direcția vântului), paletele înclinate ale moriștii, primesc
curentul de aer aflat în mişcare, sub un unghi Ø numit şi unghi de atac.
Radiometrul TR-50 se instalează astfel încât razele solare să cadă perpendicular pe
discul receptor de argint.
Pentru instalarea pirheliometrului cu compensație electrică tip Angström în poziția
corectă de funcționare este necesar ca tubul sau metalic să fie întors în direcția Soarelui până
când fascicolul de raze care trece prin orificiul vizorului cade exact în centrul firelor reticulare
de pe vizor.
 6. Complexul de
observații
Radiația
Observaţiile radiometrice se realizează după o solară
metodică asupra căreia s-a stăruit cu prilejul descrierii
fiecăruia dintre instrumentele cu largă utilizare.
Observaţiile asupra intensității diferitelor fluxuri radiative
din atmosferă se realizează la staţiile cu program radiometric, din
trei în trei ore (00, 06, 09, 12, 15, 18). La ora 00 se realizează în tot timpul anului numai
determinarea privitoare la bilanțul radiativ.
În perioada 21 martie - 23 septembrie se efectuează determinări asupra tuturor fluxurilor
radiative şi bilanțului, la orele 06, 09, 12, 15, 18. Între 24 septembrie și 20 martie, aceleaşi
determinări se efectuează numai la orele 09, 12, 15. Dacă la termenele menționate au loc căderi
de precipitaţii sau schimbări bruște ale nebulozității, observațiile pot fi decalate cu până la 30 de
minute.
Orele de observaţie diferă în funcţie de sezon, putându-se stabilii două ore oficiale:
O.I.R. - ora oficială de iarnă a Romaniei (1, 7, 13, 19) în conformitate cu timpul solar mediu
local de la staţie;
O.V.R. - ora oficială de vară a României (2, 8, 14, 20), decalată cu o oră faţă de cea oficială ca
pe întregul continent.
 Viteza
vântului

Viteza vântului se determină prin împărţirea numărului de metri parcurși de aerul

aflat în mişcare (citit în dreptul diviziunii la care s-a oprit acul indicator) la numărul de
secunde cât a funcţionat anemometrul (citit pe cadranul cronometrului de la partea
inferioară a instrumentului).
La orele 0, 6, 12, 18 se execută rondul preliminar, fiind efectuate determinări asupra
vântului.
Orele de observaţie diferă în funcţie de sezon, putându-se stabilii două ore oficiale:
O.I.R. - ora oficială de iarnă a Romaniei (1, 7, 13, 19) în conformitate cu timpul solar
mediu local de la staţie;
O.V.R. - ora oficială de vară a României (2, 8, 14, 20), decalată cu o oră faţă de cea
oficială ca pe întregul continent.

16
 Umezeala
aerului

Observațiile au ajutorul paihrometrului de stație se efectuează la orele 01,

07, 13, 19.
Orele de observaţie diferă în funcţie de sezon, putându-se stabilii două ore
oficiale:
O.I.R. - ora oficială de iarnă a Romaniei (1, 7, 13, 19) în conformitate cu
timpul solar mediu local de la staţie;
O.V.R. - ora oficială de vară a României (2, 8, 14, 20), decalată cu o oră faţă de
cea oficială ca pe întregul continent.
 După întrebuinţare, anemometrul se
introduce în cutia sa, care îl fereşte de
eventualele deteriorări.
Iarba trebuie cosită ori de
câte ori este nevoie.
Platforma este împrejmuită de un
gard din plasă de sârmă cu grilă
mare (10/10cm.) și înălțimea de
2m pentru a permite circulația
liberă a aerului și pentru a asigura
securitatea instrumetelor.
Firul radiometrului Michelson
nu trebuie reglat la poziția
"zero" deoarece eventualele
răciri ale carcasei radiometrului
pot determina ieşirea lui dincolo
Mod de de limitele scării.
întrețienere
În semestrul rece, păhărelul
Psihrimetrului de stație tip
Augustus se scoate din adăpostul
meteorologic, iar capătul liber al
tifonului se taie la 2-3 cm mai jos
de rezervor, legându-se strâns
 8. Bibliografie

Ciulache Sterie (1973) - Meteorologie - Manual Practic - Centrul de

multiplicare al Universității din București, București
 VĂ
MULȚUMESC!!!